172 matches
-
Pe la orele 5. Articolul hotărât OL este folosit pentru a exprima pluralul românesc "orele 5". Deobicei romii nu mai adaugă românescul "ceasuri", el fiind exprimat prin articolul hotărât pt. plural, OL. Vorbim deci de o calchiere. Ceea ce Arli, Spoitorii și Ursarii au făcut când folosesc ERONAT articolul OL, este că l-au prescurtat în O. Acest O este folosit în toate dialectele pentru a articula substantivele masculine la singular, iar articolul I/ E este adăugat în fața substantivelor feminine iarăși pentru a
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
pe TĂNASE, orașul unde plutele venite pe Bistrița ajungeau la Fabrica LETEA, orașul în care morții erau purtați prin centru, de multe ori însoțiți de fanfara militară. Era orașul în care, în ajunul Anului Nou, se adunau în fața Prefecturii urătorii, ursarii, cei cu capra, Irozii, cei cu Plugușorul, pentru a primi autorizația de a putea ura și juca, și unde mergeam acolo dimineața ca să asist la spectacolul dat de fiecare trupă, pentru a primi aprobarea. Noi copiii nu aveam probleme, pentru că
VIZITA MS REGELE CAROL II LA BACAU de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1455467120.html [Corola-blog/BlogPost/350358_a_351687]
-
teoria straturilor dialectale de evoluție istorică ... ● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ● Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale; ● Trecerea grupurilor -vn- și -pn- în -m- și efectele sale; Trecerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
teoria straturilor dialectale de evoluție istorică ... ● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal rrom (căldărăresc, spoitoresc, ursăresc, carpatic - din România - sau a unui text dialectal provenit dintr-un alt spațiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice și sintactice. b
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
luat de către mama după ce aceasta a făcut trei închinăciuni. Tradiții și obiceiuri Bolnavii de "sperietoare" erau tratați în această zi prin afumare cu păr smuls dintr-o blană de urs iar, în satele pe unde se întâmplă să treacă țiganii ursari, se obișnuia că bărbații să fie "calcați terapeutic" de către urșii dresați. Schimbarea anotimpurilor era pusă pe seama apariției sau dispariției ursului, pe 2 aprilie, credința întâlnită nu numai la bucovineni ci și în întreg spațiul carpatic, în nordul Europei și chiar
Întâmpinarea Maicii Domnului. Ce înseamnă pilda aducerii pruncilor în biserică by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103079_a_104371]
-
avea următorul cuprins: "164.283.012 lei; ... c) poziția nr. 22 se modifică după cum urmează: ... - coloana nr. 3 se modifică și va avea următorul cuprins: "Suprafața totală 459 ha se întinde pe raza satelor Vânători, Crivești, Hărtoape și Gura-Bidiliței, T17 Ursari = 87 ha, T14, T15 Saca = 18 ha, T19 Coasta Blănarului = 5 ha, T 77 Coasta Luncii = 57 ha, T 65 Valea Ilisei = 14 ha, T 7 Soci = 17 ha, T 68 Coasta Vindereului = 5 ha, T 79, T 78 Chilia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185466_a_186795]
-
teoria straturilor dialectale de evoluție istorică ... ● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ● Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale; ● Trecerea grupurilor -vn- și -pn- în -m- și efectele sale; Trecerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
teoria straturilor dialectale de evoluție istorică ... ● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal rrom (căldărăresc, spoitoresc, ursăresc, carpatic - din România - sau a unui text dialectal provenit dintr-un alt spațiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice și sintactice. b
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
predă limba romani, el a format peste 460 de profesori de limba romani. El a reorganizat gramatica limbii romani, a realizat șapte dicționare și 15 manuale de studiu, realizând studii despre cele patru dialecte principale ale limbii romani: cel al ursarilor, al căldărarilor, al spoitorilor și al romilor carpatici. Profesorul Sarău se bucură de o recunoaștere internațională, fiind invitat să predea această limbă în străinătate (Italia, Franța, Germania, Finlanda etc.), alături de cei mai importanți specialiști ai limbii romani.
Gheorghe Sarău () [Corola-website/Science/309044_a_310373]
-
Zece Prăjini este un sat în comuna Dagâța din județul Iași, Moldova, România. Satul Zece Prăjini, sat cu denumirea veche de Ursari, este cel mai nou sat al comunei, atestat documentar din anul 1921. Calea ferata trece paralel cu satul. Paralel cu calea ferata este și strada principală unde se află toate instituțiile: biserică, școala și câteva baruri și magazine alimentare. Casele
Zece Prăjini, Iași () [Corola-website/Science/301322_a_302651]
-
și India), în nordul Africii și în America. Țiganii nu sunt o populație omogenă. Ei se împart în circa 40 de grupuri, structurate în funcție de legăturile familiale, de profesii, de dialecte, de modul de viață sedentar sau nomad. Principalele grupuri sunt "ursarii" (dau spectacole cu urșii), "căldărarii" (confecționează și repară vase de aramă), "fierarii" (potcovarii), "crăstarii" (vânzătorii de cai), "spoitorii" (spoiesc tigăi și tingiri de bucătărie), "rudarii" (lucrători în lemn), "boldenii" (vânzători de flori), "argintarii" (bijutieri), "zlătarii" (extrag aurul din albiile râurilor
Țigani () [Corola-website/Science/297477_a_298806]
-
Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două fete, Spartul horei, Pâinea cea de toate zilele, Țăran prânzind, La vatră, Secerători, Ciobănaș, Drum de țară, Fii pădurii, Nuntă în Moldova, La iarbă verde, Zi de sărbătoare, Ursarii" și o serie lungă de peisaje din Bucovina intitulate "Toamna" sau "Hore". În pictura religioasă a executat în plus față de cele enumerate, pictura murală din Capela de la Olmutz și de la Biserica Preany Kattor din Iugoslavia. În pictura de șevalet a
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două fete, Spartul horei, Pâinea cea de toate zilele, Țăran prânzind, La vatră, Secerători, Ciobănaș, Drum de țară, Fii pădurii, Nuntă în Moldova, La iarbă verde, Zi de sărbătoare, Ursarii" și o serie lungă de peisaje din Bucovina intitulate "Toamna" sau "Hore". În pictura religioasă a executat în plus față de cele enumerate pictura murală din Capela de la Olmutz și de la Biserica Preany Kattor din Iugoslavia. În pictura de șevalet a
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
atmosferice, la Grigorescu totul pare a fi relativ simplu prin comparație cu exigențele pe care Verona și le impunea în infinita luptă dintre spirit și materie. Revenind la pictură, în lucrările "" (1900) sau "Fecior boieresc", în "Vara" (1926) sau în "Ursarii" (1928), Verona a subliniat preocuparea sa pentru consistența volumelor care pun în evidență formele cu o deosebită pregnanță. Pictorul a adaptat natura conform propriei gândiri și a impus efemerității lucrurilor o logică, un sistem, o armonie și o disciplină care
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
recensământul din 2002 avea o populație de 4157 locuitori. Localitatea a intrat în atenția publicului în aprilie 1991 când s-a produs un conflict interetnic între români și romi după ce un tânăr român fusese înjunghiat și ucis de către un țigan ursar. 18 case ale romilor au fost incediate, locuitorii acestora refugiindu-se în Bolintin-Vale.
Bolintin-Deal, Giurgiu () [Corola-website/Science/300424_a_301753]
-
compunerea comunei și intră satul Lingurari-Ursari, satul Holm intră în componența comunei Poienari iar Piscu-Rusului trece la comuna Stănița. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2618 locuitori în satele Bălușești-Mici, Boatca, Ciurea, Crucea-Roșie, Dagâța, Lingurari, Mănăstirea, Ursari, Piscu Rusului, Vovriești și Zece Prăjini. În 1931, satele Lingurari și Ursari au fost comasate într-un unic sat, Lingurari-Ursari. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași, iar în 1964 satul Lingurari-Ursari și-a schimbat denumirea
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
Poienari iar Piscu-Rusului trece la comuna Stănița. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2618 locuitori în satele Bălușești-Mici, Boatca, Ciurea, Crucea-Roșie, Dagâța, Lingurari, Mănăstirea, Ursari, Piscu Rusului, Vovriești și Zece Prăjini. În 1931, satele Lingurari și Ursari au fost comasate într-un unic sat, Lingurari-Ursari. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași, iar în 1964 satul Lingurari-Ursari și-a schimbat denumirea în "Poienile". În 1968, comuna a fost transferată la județul Iași, în
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
fi împărțite în două sau mai multe subcategorii care se disting prin specializarea la locul de muncă sau prin teritoriul de origine, sau ambele. Unele dintre aceste categorii sunt: machvaya, lovari, churari, sinti, rudari, boyash, ludar, luri, xoraxai, ungaritza, bashaldé, ursari și romungro. Potrivit altor teorii, există patru grupuri principale de romi pe baza dialectelor ce sunt vorbite de aceștia: Acest patru categorii principale includ: Limba romani este singura limbă indo-ariană care a fost vorbită exclusiv în Europa începând cu Evul
Romi () [Corola-website/Science/297476_a_298805]
-
notat faptul că fiecare sat component al comunei întrunește caracteristicile tradiționale participând la desfășurarea acestor parade prin cetele proprii de căiuți, urși, capre etc. Cetele de urși sunt formate din grupuri de 3 până la 6 personaje, în frunte cu un ursar, costumul acestuia fiind confecționat dintr-un material în care roșul este culoarea predominantă. Tinerii cei mai vânjoși care îmbracă aceste măști, au ocazia de a-și etala forța și iscusința, caractere întâlnite la urs, ridicând ursarul pe bâte și purtat
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
în frunte cu un ursar, costumul acestuia fiind confecționat dintr-un material în care roșul este culoarea predominantă. Tinerii cei mai vânjoși care îmbracă aceste măști, au ocazia de a-și etala forța și iscusința, caractere întâlnite la urs, ridicând ursarul pe bâte și purtat pe umerii acestora, își fac loc prin mulțimea adunată la această desfășurare de parade mascate ce au loc în ultima zi a anului în centrul satul Bănești, intrând în spațiul special amenajat, scena derulării acestor tradiții
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
își fac loc prin mulțimea adunată la această desfășurare de parade mascate ce au loc în ultima zi a anului în centrul satul Bănești, intrând în spațiul special amenajat, scena derulării acestor tradiții, în acompaniamentul tobei și strigătelor produse de către ursar. Jocul urșilor este imprimat după un ritual vechi, în care se mimează moartea ursului apoi reînvierea lui, rotirea acestora în cerc și ridicarea pe toiag Îbâtăă, făcând parcă aluzie la depășirea iernii acestui animal prin hibernare și venirea primăverii, simbol
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
serviciilor sociale de a se adapta nevoilor lor speciale, de inegalitatea accesului la servicii de protecție socială, de lipsa oportunităților de muncă etc. O parte a țiganilor fără nici o sursă de venit trăiește în condiții mizere. Dacă meseriile lor tradiționale (ursari, fierari, cazangii, lingurari etc.) nu sunt căutate în economia actuală, mulți apți de muncă trăiesc pe seama celor puțini care lucrează, a copiilor care primesc alocație, a bătrânilor care au pensii... Mulți așteaptă "venitul minim garantat" sau se "descurcă"... Numărul mare
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Ursul Personajele: Ursul. Masca și corpul acestuia se confecționează din blană de oaie. Pe cap sunt aplicate diferite podoabe ca: hurmuz, oglinzi, beteală, ținte alămite, etc. Ursul are un hadarag. El este legat cu un lanț de care îl duce ursarul. Ursarul. Poartă haine de culoare închisă. În picioare are cizme. Pe cap are căciulă neagră. Folosește o tobă. Fluierarul. Are haine țărănești obișnuite. Fluier arul cântă melodia specifică la jocul ursului. Ursul ascultă mereu de indicațiile date de ursar prin
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Personajele: Ursul. Masca și corpul acestuia se confecționează din blană de oaie. Pe cap sunt aplicate diferite podoabe ca: hurmuz, oglinzi, beteală, ținte alămite, etc. Ursul are un hadarag. El este legat cu un lanț de care îl duce ursarul. Ursarul. Poartă haine de culoare închisă. În picioare are cizme. Pe cap are căciulă neagră. Folosește o tobă. Fluierarul. Are haine țărănești obișnuite. Fluier arul cântă melodia specifică la jocul ursului. Ursul ascultă mereu de indicațiile date de ursar prin strigături
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
duce ursarul. Ursarul. Poartă haine de culoare închisă. În picioare are cizme. Pe cap are căciulă neagră. Folosește o tobă. Fluierarul. Are haine țărănești obișnuite. Fluier arul cântă melodia specifică la jocul ursului. Ursul ascultă mereu de indicațiile date de ursar prin strigături. Ursarul spune: Bună seara, bună seara Venim cu ursul din Tansa Să vă urăm sănătate, Mulți ani, mulți ani și bucate! Ursul nostru-i mare domn Și mereu, mereu î-i somn! Și dacă i-ai da sarmale
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]