140 matches
-
cum ma ursise o nătânga ursitoare! A-ncâlcit gesturi, cuvinte și atâtea vise mari Le-a dat gerului napraznic, fără grijă de urmări! Ți-am pus sufletul în palmă într-o iarna-ngrozitoare Nu știam cum ma ursise o nătânga ursitoare! Mă rog Mă rog din când în când să îmi apari în vis Și liniște să dai din nou, somnului meu! Cu șoaptă gurii tale o poartă ai deschis Si-astept, în poarta-aceea, să îmi apari mereu. S-a întors
IOANA VOICILĂ DOBRE by http://confluente.ro/articole/ioana_voicil%C4%83_dobre/canal [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
furioasă, ca o femeie geloasa la sobă de-acasă, iarnă s-a întors! Darul meu, sunt eu! Daruindu-ma ție ... Citește mai mult UrsitoareaTi-am pus sufletul în palmă într-o iarna-ngrozitoare.Nu știam cum ma ursise o nătânga ursitoare!A-ncâlcit gesturi, cuvinte și atâtea vise mariLe-a dat gerului napraznic, fără grijă de urmări!Ți-am pus sufletul în palmă într-o iarna-ngrozitoareNu știam cum ma ursise o nătânga ursitoare!Mă rogMa rog din când în când să
IOANA VOICILĂ DOBRE by http://confluente.ro/articole/ioana_voicil%C4%83_dobre/canal [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
-ngrozitoare.Nu știam cum ma ursise o nătânga ursitoare!A-ncâlcit gesturi, cuvinte și atâtea vise mariLe-a dat gerului napraznic, fără grijă de urmări!Ți-am pus sufletul în palmă într-o iarna-ngrozitoareNu știam cum ma ursise o nătânga ursitoare!Mă rogMa rog din când în când să îmi apari în visSi liniște să dai din nou, somnului meu!Cu șoaptă gurii tale o poartă ai deschisSi-astept, în poarta-aceea, să îmi apari mereu.S-a întors iarnaS-a întors iarna
IOANA VOICILĂ DOBRE by http://confluente.ro/articole/ioana_voicil%C4%83_dobre/canal [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU ÎNFRUPTĂRII Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 413 din 17 februarie 2012 Toate Articolele Autorului ELOGIU ÎNFRUPTĂRII Plin de melancolie, vă implor, neâmblânzitelor ursitoare să-mi șoptiți, chiar în vis, câtă putere în sufletu-mi, ați pus - de-o vreme, doar cu mine mai lupt, ori cu demonul nesupus, si, ca Orfeu, din adâncuri izbândă îmi cânt în lumea de sus, viitoare - dar gându
ELOGIU INFRUPTĂRII de ION MARZAC în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 by http://confluente.ro/Elogiu_infruptarii_ion_marzac_1329486083.html [Corola-blog/BlogPost/356269_a_357598]
-
de certă valoare artistică, într-un limbaj propriu autoarei, rod al unui travaliu îndelungat sau al unui puseu de inspirație cu totul excepțional. Iată câteva mostre: Metopă // Înlănțuite în piatră,/ febrile,/stele de mare-/ mâini albe,/ căutătoare în abisuri/ ostile -,/ ursitoare-n oglinzi/ cu chip de cocori/ sfâșiind falsa cortină/ de sori,/ a zidi - zidire/ a muri - murire/ cu fiece bocet/ de neiubire. Sau, Toamnă în derivă// Umbre de pași sângerii/ pe poteci fremătânde.../ Încă nurlii/ frunzele-și scaldă chipul/ ridat
O MARE ONOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/O_mare_onoare_al_florin_tene_1351602449.html [Corola-blog/BlogPost/358075_a_359404]
-
a lovit din toate părțile, chiar și în acea zi de 13 octombrie. * Nu-mi plăceau spitalele, dar cineva mi-a bătut la ușă... Nu! Așa de curând?! Am zăcut o vreme între ”agonie și extaz”, dar a venit o ursitoare și m-a dezlegat de blestem. Cu ce-am păcătuit? Am iubit un om... mai mult decât pe mine, mai mult... * El s-a dus..., iar eu am rămas să bântui printre poeme desuete și atâtea lucruri de prisos. M-
M-AM NĂSCUT ÎNTR-O ZI... ( 12 APRILIE) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1491991758.html [Corola-blog/BlogPost/379256_a_380585]
-
obiecte de artă înfrumusețau castelul și viața la țară era frumoasă pentru cei ce aveau privilegiul de a numi acest castel, ACASĂ. În calea timpului nu se poate pune nimeni, nici măcar un castel, si asemeni poveștilor cu zâne bune și ursitoare nemiloase, dintr-o minune, castelul s-a transformat într-o paragina. Încă își păstrează farmecul și câteodată, primește vizitatori, turiști curioși să retrăiască o pagină de istorie, localnici nostalgici căutând amintiri de altă dată sau câte o mireasă frumoasă dornică
A FOST ODATA UN CASTEL de MARA CIRCIU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/A_fost_odata_un_castel_mara_circiu_1370269238.html [Corola-blog/BlogPost/346222_a_347551]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > URSITA Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 398 din 02 februarie 2012 Toate Articolele Autorului URSITA Unde ai fost până azi Ursitoare Să-mi spui că mai am de trăit? Că voi găsi în lume o floare De care voi fi îndrăgostit. M-am rugat de voi Sânziene Să-mi arătați izvorul iubirii, Cât încă mai este vreme Și nu s-au
URSITA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ursita_mihai_leonte_1328209322.html [Corola-blog/BlogPost/347025_a_348354]
-
convins că va fi răsplătită cu premiul întâi pentru întreaga sa prestație, care a recomandat-o ca fiind o veritabilă artistă. Adevărat că juriul a avut o sarcină dificilă, dacă avem în vedere că nici „venețiana” (domnișoara Carmen Prepeliță), nici „ursitoarea” (doamna Lidia Petrescu) nu au fost mai prejos. Oricum, diplome de participare, cu anumite mențiuni raportate la meritul personal, au primit toate persoanele prezente în concurs. Eu am avut o dublă satisfacție. M-am bucurat sincer să primesc premiul III
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
Poeme > Răsfrângere > POEZIE ÎNTR-O STROFA Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 678 din 08 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Ursitoarea Ți-am pus sufletul în palmă într-o iarna-ngrozitoare. Nu știam cum ma ursise o nătânga ursitoare! A-ncâlcit gesturi, cuvinte și atâtea vise mari Le-a dat gerului napraznic, fără grijă de urmări! Ți-am pus sufletul în palmă într-o iarna-ngrozitoare Nu știam cum ma ursise o nătânga ursitoare! Mă rog Mă rog din
POEZIE INTR-O STROFA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezie_intr_o_strofa_ioana_voicila_dobre_1352403344.html [Corola-blog/BlogPost/351289_a_352618]
-
cum ma ursise o nătânga ursitoare! A-ncâlcit gesturi, cuvinte și atâtea vise mari Le-a dat gerului napraznic, fără grijă de urmări! Ți-am pus sufletul în palmă într-o iarna-ngrozitoare Nu știam cum ma ursise o nătânga ursitoare! Mă rog Mă rog din când în când să îmi apari în vis Și liniște să dai din nou, somnului meu! Cu șoaptă gurii tale o poartă ai deschis Si-astept, în poarta-aceea, să îmi apari mereu. S-a întors
POEZIE INTR-O STROFA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezie_intr_o_strofa_ioana_voicila_dobre_1352403344.html [Corola-blog/BlogPost/351289_a_352618]
-
spuneam la poezie, tot, prin ordonare și orientare, în orizontul tematic al satuluicâteva proze (nuvele, schițe ori simple note, unele fulgurante) : Oamenii pământului, Ne cheamă pământul, Noapte de iarnă, Singurătate. Subiacente acestuia, se afișează... miturile, dezvoltate din credința că există ursitoare, vârcolaci, care mănâncă luna, strigoi, vise, cu menire tera peutică, ori blesteme înfiorătoare .O strălucită întoarcere din rai: Și pe cine ai văzut pe acolo? Suntem cam ăștia de un leat. Nu e mare diferență de ce este aici. Suntem grupați
Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
o trambulină pentru o reflecție politică asupra medicalizării nașterii. Și dacă nu s-ar fi recurs la metafora finală, care deviază contextul realist al spectacolului - cu micile lui inserturi suprarealiste suficiente atât cât sunt - spre o simbolistică artificială (trei femei ursitoare în rochii roșii, vorbindu-i mamei care ține copilul în brațe), miza ar fi fost și mai puternică. Textul Zlatei Demina are extrem de mare relevanță pentru contextul socio-politic românesc, pentru peisajul dezolant al multor spitale în care nașterea e o
Moartea doamnelor Lăzărescu. Sau re-nașterea () [Corola-website/Science/295775_a_297104]
-
poporului român, ea fiind moștenită de la romani. Sunt trei așa numite zâne care vin în nopțile fără soț (3, 5, 7) din prima săptămână de viață a copilului nou-născut și-i menesc soarta. Se zice că, în timpurile străvechi, aceste ursitoare erau văzute și auzite cum ursesc de către moașele care—în acele zile—privegheau nou-născuții și pe mamele acestora și chiar și de părinții copilului. Din păcate, pentru că moașele au destăinuit acest secret, în zilele noastre ele nu mai au acest
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
va trebui să se mărite cu ducele, care este un prinț broscoi, iar Magrat și însoțitoarele ei - Bună Batevreme și Tata Ogg - trebuie să aibă grijă că acest lucru să se îndeplinească, în ciuda voinței unei alte vrăjitoare din Genua, Lily, ursitoarea pereche a Desideratei. Aceasta și-a folosit puterea propriei reflecții pentru a captura Genua. Călătoria spre Genua ia ceva timp și este presărată cu o serie de peripeții, multe dintre ele parodiind povești bine-cunoscute. Odată ajunse în Genua, Magrat pleacă
Prin cele străinătăți () [Corola-website/Science/323346_a_324675]
-
sigiliu: ori popă, ori domn mare" - i-a spus mama dorința. Dar înainte de cântatul dintâi al cocoșului, tocmai pe când mama mă visa jucându-mă cu șase pietricele, pisoiul nostru, mare și negru, sare de pe fereastră - că o lăsaseră deschisă pentru ursitoare - drept pe marginea mesei de jos și o răstoarnă, prin ce minune?, cu fața peste toate cele puse pe ea. Mama sare din somn și întrerupe visul. Făcând semnul crucii, a îndreptat masa și a pus iarăși pe ea darurile
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
James în rolul Ellei ("Cenușăresei"), Cate Blanchett în rolul (Mama Vitregă), Richard Madden în rolul Prințului , Sophie McShera în rolul surorii vitrege mai mici a Cenușăresei, Drizella, Holliday Grainger în rolul Anastasiei Tremaine și Helena Bonham Carter în rolul Zânei Ursitoare. Filmul va lansat pe 13 martie 2015, atât în România, cât și în S.U.A. Premiera filmului la nivel mondial va avea loc pe 13 februarie, 2015 în cadrul ediției din acest an a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, filmul neconcurând
Cenușăreasa (film din 2015) () [Corola-website/Science/333735_a_335064]
-
patul de moarte, "fii bună și ai curaj". Viața Cenușăresei se schimbă o dată pentru totdeauna când în pădure dă peste un străin chip chipeș, despre care habar nu are că este chiar prințul regatului. Oare îl va mai întâlni?.Zâna Ursitoare este înfățișată diferit în cadrul acestui film, dacă în versiunea originală era deghizată într-o sărmană bătrână, de această dată ea are un rol mult mai amplu în film, dezvăluindu-și adevărata față, o zâna tânără și frumoasă. Primul cadru al
Cenușăreasa (film din 2015) () [Corola-website/Science/333735_a_335064]
-
povara pierderii timpurii a părinților (tatăl murise la doar patruzeci și șapte de ani) și încearcă să reconstituie imaginea mamei cvasinecunoscute (Întoarcerea la rugăciune, Noapte). Tonul elegiac domină reflecția asupra destinului nedrept cu cei apropiați lui: „M-au blestemat pesemne ursitoare/ Să cresc mereu în veșnică durere”. Lacrimile, suferința nu pot fi învinse nici măcar de iubire, căreia îi lipsește văpaia, iar obiectul adorației, ,,o fată blândă ca o poezie/ Cu parfum vechi de levănțică și gutui”, nu descătușează energii, ci trăiește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287739_a_289068]
-
pruncul va trăi în lipsuri, că nu va avea decât strictul necesar, dobândit cu mult mai multă muncă decât alți oamenipentru că s-a născut miercuri, în zi de post, dar și în postul Sfinților Apostoli. Cu acest prilej, ca ursitoare, bunica m-a luat în brațe, m-a închinat la icoană și m-a menit: Capul pe potcap, dar mâna pe ciomag. Nu știu dacă bunica da crezare acestei ursiri, acestei meniri, pe care mi-a poveastito mămica de mai
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
înfruntăm vicistitudinile vieții zilnice. Neliniștea crește și conduce pe cel ce cunoaște la acerbă căutare și dorință de împlinire. Nu stă în firea noastră limfatica-mpăcare, Ci fulgere în suflet și flăcări ne tresar. Noi am avut la creștet aceeași ursitoare Neliniștea, cu dorul ei amar... Neliniștea iubirii de-avere-ngrămădită, Cântată tragic seara în doinele din sat, Neliniștea acelor răchite despletite Ce le desparte râul tulburat; Neliniștea gândirii ce se-ncălzește-n goluri, Neajungând ideea ascunsă-n depărtări, Neliniște a undei ce
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
jocul ghicirii are altă semnificație decât aceea a unui simplu amuzament, ce leagă și dezleagă granițe ale timpului pe care el abia dacă le poate percepe. Ceea ce ratează el este ocazia de a se găsi față în față cu propriile Ursitoare: „Gavrilescule, fetele astea așteaptă ceva de la tine. Fă-le plăcerea. Daca vor să le ghicești, ghicește-le. Dar atenție! Atenție, Gavrilescule, că, dacă iar greșești, te prind în hora lor și nu te mai deștepți pana la ziuă...”. Încercarea eșuează
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
În narațiunea populară, miraculosul devine astfel cea mai rațională dintre instanțele pe care gânditorul popular o poate găsi. 2.Mesagerele magice Mihai Pop și Pavel Ruxăndoiu observau că poezia nașterii este dominată de sensuri mitice fundamentale; mitul despre ursite și ursitoare nu capătă, În substanța Întruchipării simbolice, anvergură, dar este implicat În strădania omului de a influența În bine destinul noului născut prin cuvânt și acțiune magică. Zeitățile feminine, mesagere ale destinului, au purtat dintotdeauna la români denumirea de Ursitoare, românii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a creat un tabu lingvistic, fapt ce se vede În evitarea unor denumiri care desemnau ființe sau puteri supranaturale, potențial nocive. Simpla lor pronunțare implica, În acord cu logica mentalității arhaice, posibile consecințe nefaste. Denumirile de Ursitoare, Ursitori și Fete Ursitoare, fiecare luate În parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea În sine a destinului. Despre hierofaniile celor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
luate În parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea În sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că Însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia În parte. Așteptarea ursitoarelor și credința În implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte În literatura despre
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]