82 matches
-
(sonet acrostih) Istoria de oameni este scrisă, Urgia vremii urme să nu lase, Rămînă numai faptele frumoase, Acelora păstrarea li-e permisă. Să nu mai știm de fețe tenebroase, Căldura inimii s-o știm transmisă Umbritei vieți de ursitori prezisă, Ce are doar aspecte nebuloase. Trecutul chiar de-a mai avut vreo pată, Avînd complexe, dar la noi e cheia Trăirii demne în lumină clară. Avem bărbați ce nu s-au plîns vreodată, Iurașcu este unul din aceia A
DEMNITATE by Vasile Larco () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84328_a_85653]
-
in ] potentia și în d-nul Toma Micher. Nu după părerea mea, a cărei minimă valoare sânt eu cel dentîi care o recunosc, ci după aceea a însuși profesorilor săi de la Conservatoriul din Viena. Rămâne ca timpul și spațiul, aceste ursitori a tuturor germenilor aruncați de mâna naturei, să-i ducă la o dezvoltare pozitivă or negativă. Dar timpul nostru sîntem noi și calitatea socială (o vorbă nouă) a spațiului în care trăim atârnă asemenea de la noi, deși noi înșine - din
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
mari și mititei/ Și-i trimite, cum mai iute/ Prin toate ținuturile și prin toate casele;/ Prin dumbrăvi și prin cărări,/ Prin munți și prin păduri,/ Să cate pe Zlot-al meu/ Ce mi-i de la Dumnezeu,/ Ce-i de ursitori ursit,/ Dar de oameni răi vrăjit..." Sempronia scoase apoi un cărăbuș negru dintr-o cutie de aprinjoare, îl legă cu un fir subțire de borangic și-l lăsă să dea ocol unui țăruș de alun înfipt în pământ. Când hodorogită
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
a vremii ceasuri. Șoptind ușor treceau cu pas feeric Pe lângă leagăn dând mereu ocoale: Trei umbre albe ies din întuneric, La cer ridică brațele lor goale, Ușoare - parc-ar fi de vânt plutite, Descînt-copilu-n somn să nu se scoale. Sunt ursitori cari din cer sosite Revars-asupra-i zarea aurorii, Cu câte daruri lui i-au fost menite. I-aduc comori, viață lungă, glorii, Deasupra lui revarsă raze slabe, Din ochii lor, adînc-adormitorii. Pe părul lor - mărgăritare-n boabe - Bălaiu și moale ca
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
strălucitoare". A treia zise tainic: - Fii cuminte, "Pătrunzător ca și lumina mare, "Tu să-nțelegi cele lumești și sfinte ". Iar muma lui cu spaimă-n somn tresare, Împreunîndu-și mînile-amîndouă Ea în genunchi se roagă-n gura mare: {EminescuOpIV 453} "O, ursitori, a căror daruri plouă "Asupra lumii-ntregi, mai stați o clipă Și ascultați rugarea spusă vouă. Nu bunătăți cari se trec în pripă "Să îi menească sfânta voastră gură, Nu bunătăți supuse la risipă. "Puternici, mari, frumoși atâția fură, "Înțelepciuni
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vie cu greu Ci să-mi dai aceea care doresc eu. Arată-ți dar mila nu mă pedepsi Și de-a mea dorință, nu mă mai lipsi. No. 11 Inimă nenorocită, Cu. rău plan ai fost ursită. De-ale tale ursitori Soarta ți-au fost rânduită Să petreci tot necăjită Și pătimind să nu mori. Petreci fără încetare Atîtea-ntîmplări amare Și nu te mai prăpădești. De când tot arzi ca o vatră Crăpai de-ai fi fost de piatră Și puteai să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
folclor, care vede în lume un întreg furnicar de ființe stranii (Ursitele și Ursitoarele; zânele bune și zânele rele; Partea; Piaza Bună și Piaza Rea; Noroacele, Diavolul și Spiridușul; îngerii și sfinții; Ceasul Rău și Sfânta Cruce; Soarta și Îngerul ursitor; Moartea și Dumnezeu). Toate elementele acestei lumi se îmbină armonios datorită unui sistem închegat de prevederi, ce funcționează pe baza ideii că nu este o falie existențială între "lumea de aici" și "lumea de dincolo". Omul posedă mijloace cu care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Fatum la latini); ea își exercită puterea asupra preexistenței, existenței (ființării) implicit umane (a comunităților etnice sau familiale și a individului luat în parte) și postexistenței cosmice (ceruri, pământ și subpământ). Soarta acționează sub două categorii de făpturi mitice: "împuterniciții" (Ursitorii sau Ursitoarele) și "acoliții ei divini" (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
împuterniciții" (Ursitorii sau Ursitoarele) și "acoliții ei divini" (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții în mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care o împlineau a creat un tabu lingvistic, fapt ce se vede în evitarea unor denumiri care desemnau ființe sau puteri supranaturale, potențial nocive. Simpla lor pronunțare implica, în acord cu logica mentalității arhaice, posibile consecințe nefaste. Denumirile de Ursitoare, Ursitori și Fete Ursitoare, fiecare luate în parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea în sine a destinului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Mitologie românească, T. Pamfile relatează și o legendă în care Ursitoarele trăiesc "laolaltă într-o casă" se îngrijesc de "candelele vieții omenești" ("sufletele celor ce se nasc și mor") și se hrănesc "cu carne de furat". Ursitoarele, numite de români "ursitori, ursători, ursite, ursoi, ursoaice sau ursoni, iar de macedoromâni Mire, - ca și la neogreci și bulgari -, albe, nărăsite, casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după altele nouă femei care ursesc
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cele din urmă, îi destăinuie soției sale că zorise însurătoarea numai pentru a schimba scrisa ursitoarelor. ("- De, bărbate, cică așa se întâmplă omului, cum e ursit el de mic [...]. Ai fost om bun la Dumnezeu, d-ai auzit tu glasul ursitorilor, cum nu-l aude nimeni. D-aia ai și avut noroc".) Suie-te mărgăritari mare, Doi feți-logofeți cu părul de aur, Trei feți-logofeți cu părul de aur creț, Cei doisprezece feți cu părul de aur sunt câteva narațiuni în care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Narațiunile Florea Găsitu, Aflatu [Oprișan, IV] reiau schema epică a basmelor prezentate mai înainte. Interesante sunt textele ce însoțesc basmele, dialogul ce se stabilește între culegător și povestitor, prin care se subliniază faptul că, "nimic nu se-ntâmplă făr de ursitori și de Dumnezeu". În același timp încadrăm și basmul Împăratul Constantin [Niculiță-Voronca, II]. Un împărat șchiop își trimite "ministrul" (Spiridon) să cerceteze lumea timp de șapte ani și apoi să se întoarcă și să-i raporteze tot. Ministrul rămâne peste
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o aud, iar șiretlicul plănuit de Spin Lung împreună cu mama sa iese la iveală. În toate aceste narațiuni, ursitoarele (dar și îngerii) capătă identitatea unor voci ale destinului, pentru că ele prezic ceea ce destinul a fixat pentru un anume individ. b. Ursitorul - creator de destin Basmul Ursătoru prezintă o situație deosebită. Ursitorile, a treia noapte, se duc la Ursător pentru a afla cum să ursească nou-născutul. Răspunsul dat ("Viața lui va fi cum sânt eu în seara asta" [Oprișan, IV]) atestă faptul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
alt basm [Puterea destinului] [Oprișan, IV], Dumnezeu creștin preia funcțiile Ursătoriului, iar îngerii pe cele ale ursitoarelor, marcând asimilarea zonală a divinităților străvechi de către noua religie. Tudor Pamfile scrie în Mitologie românească: "O singură dată, pe lângă ursitoarele femei, întâlnim și ursitorii bărbați, și anume în povestea Sfântului Petru. După cât se pare, ei ajută să se îndeplinească scrisul fiecărui om." Povestirea culminează cu secvența în care dascălul își aduce aminte de scrisa ursitoarelor și se hotărăște să dea drumul sicriului pe apa
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să se îndeplinească scrisul fiecărui om." Povestirea culminează cu secvența în care dascălul își aduce aminte de scrisa ursitoarelor și se hotărăște să dea drumul sicriului pe apa Iordanului. Sicriul ajunge la "castelul cel mare și luminat al celor trei ursitori, trei mocani, care "s-au bucurat mult c-au găsit un suflet adus de peste ape". Când Petre a împlinit 9 ani, unul dintre cei trei Ursitori l-a îndemnat să plece ca s-o găsească pe Zâna făr de tată
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe apa Iordanului. Sicriul ajunge la "castelul cel mare și luminat al celor trei ursitori, trei mocani, care "s-au bucurat mult c-au găsit un suflet adus de peste ape". Când Petre a împlinit 9 ani, unul dintre cei trei Ursitori l-a îndemnat să plece ca s-o găsească pe Zâna făr de tată, "să ți-o faci dragă și să ți-o iei de nevastă"; altul i-a zis să ceară de la tatăl 1ui "Cartea vieții"; ultimul l-a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
primirea ursitoarelor. Moașa face o serie de operații, din care o parte vor fi preluat de Biserică; într-adevăr, la rândul lui, preotul vine 40 de zile după naștere să purifice copilul, lăuza, casa. La întrebarea [Cum te pune pă ursitori?], informatoarea construiește următoarea povestire: "[...] așa ț-așternea o rogojân-așa m pat șî te punea acolo stăteai acolo tu te mai dai joz de! Că nu puteai ca să stai lemn acolo da... așa că zâcia dâm bătrâni pă ur... ierai femee pă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ca să nu... treacă murdăriile... m pat șî... stăteai trei zâle-acolo. Te spălai tu te dădeai jos te mai spălai te mai... șî... d-aici la trei zâle venea moașa dormea cu tine acolo făcia o turtă dă pâine iera a ursitorilor aprindea lumânare puneai un pahar cu vin doo trei cute dă... zahăr pă pâine șî... șădea masa cu alea... toată noaptea i-ale ursătorilor îm pat lângă copil acolo d-aici dimineața să scula scălda copilu șî... lua moașa pâinea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
componentele ei: turtă, lumânare, pahar cu vin, zahăr, pâine. Ion Mușlea si Ov. Bâr1ea, în Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu, consemnează această practică. "În cea de-a treia zi de la naștere, se pregătește masa pentru ursitori care rămâne încărcată până în zorii zilei următoare"; pe masă se așează alimente, băuturi și bani: pâine, turtă, pogace, apoi felurite semințe, apă, vin, rachiu (în plus miere). Turta de pâine trebuie făcută de cineva care are tată și mamă. Moașa
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ursâtorile și ursăște copchilul. Lăsa masa până dimineața, ca să fie mai bune să-l ursască de bghine. Dar acum nu mai e obiceiul acesta. Oamenii nici nu-și prea reprezintă precis ursitorile. Ei îți spun cam așa: Orcare are două ursitori. Trei zâle șade-n jurul lui și-l ursăște. Sunt două sfinte ca și ăle de sus (măiestrele). Spun boresele că înainte vreme ursitorile urseau cu voce tare «de auzea moașa». Și ce-i hi ursât, apoi să te tot
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Este posibilă intervenția elementului în narațiune prin menționarea lui nu ca funcție structurală sau semantică, ci ca preluare întâmplătoare pentru contextul basmului a unor elemente de credință, de sugestii, de practică. Se crede că fiecare capătă, la naștere, pe lângă "îngerul ursitor" , și "un duh necurat", un diavol, care se află în luptă cu îngerul; după cum biruiește unul sau altul, omul face fapte bune sau rele. Într-o ordine aleatoare, duhurile rele ar fi: Avestița (duh necurat care chinuiește mama și copilul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
străină." În antologia Datinile și credințele poporului român..., sunt amintite următoarele credințe ce valorifică ursita: "Fetele sunt proaste că umblă după bărbați, las să vie calul la iesle, nu ieslea să umble după cal." (Botoșani); "Cal de visează fata, e ursitori; cum va fi coloarea calului, așa va fi și acela ce o va lua." (Botoșani); "Cal de visează fata că-i înhămat la căruță, îi e ursitoriul însurat și o va lua văduvoi."; Cu căruța de te visezi, de ești
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nu iau decât o singură bucătură, pe care îndată o și scot din gură și o pun în brâu. Când se duc la culcat pun brâul jos, bat trei mătănii pe brâu și zic: Brâu, brâușorul meu, Arată-mi pe ursitorul meu, Care-i dat de Dumnezeu, În vis să-l visez, Aievea să-l văz, și apoi se culcă, având nădejde că-și va vedea ursitul"261. Exprimarea în versuri a dorinței ține locul unei formule magice grație căreia se
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dă să o bea, iar restul de apă îl duce și-l aruncă la un pom verde, anume "ca să-i meargă norocul ca din apă" 213. La huțulii din Bucovina, se spune că, imediat după nașterea unui copil, 12 judecători (ursitori) nevăzuți, aflați lângă fereastră, "urzesc"soarta copilului, decisivă fiind predestinarea celui de-al 12 judecător. În acest timp, "baba" (moașa) scaldă copilul, zicând: "Finul / fina vei scălda / Cu aur vei stropi". Apoi, "baba" stropea copilul cu apă sfințită, dându-i
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]