180 matches
-
Ivănești a agăi Ioan Carp“. Totuși, în 1585 martie 25 găsim satul Ivănești cu moară pe Șacovăț întărit de Petru Voievod lui Gheorghe, fost mare logofăt, care avea ipisoc de danie de la Ioan. Hotarele erau: prisaca Costinesei, Glodurile, Ulmi, prisaca Ursoaiei, Jigoreni, Mirești. Am identificat un Carp Lungul În Țibănești , amintitul fiu a lui Petre Brudur, În anul 1658. însă acesta vinde Țibăneștiul lui Mecula, ca apoi în 1685 să găsim că satul aparținea lui Iane Burnaz și fiicelor sale Maria
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
frasinul păros, alături de Dentaria quinquefoliarajnica, Euonymus nana - salba pitică, Phylitis scolopendrium - limba vecinii. SITURI DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ (SCI) DEALUL LUI DUMNEZEU Dealul lui Dumnezeu este localizat la nord-vest de municipiul Iași, într-o zonă delimitată de localitățile Epureni, Avântu și Ursoaia Comuna Românești, respectiv comunele: Lețcani, Movileni, Rediu. Este o vale cu orientare generală nord-sud, mărginită de pante relativ abrupte, în special spre est. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 6240: pășuni stepice sub-panonice (asociația Taraxaco serotinae Festucetum valesiacae); 62CO
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Coborând din tren în gara Banca un indicator îndreptat spre est arată: Dodești, 10 km. De aici drumul urcă pe nesimțite și după ce ai lăsat în urmă satul Stoișești, în pintenul Dealului Ursoaia, ți se deschide panorama unui peisaj încântător: în față, peste douăzeci de coame de dealuri, aidoma unor uriașe valuri marine, se pierd în depărtare spre Prut; în spate, spre apus, dincolo de valea largă a râului Bârlad, se întind culmi cu
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
apus, dincolo de valea largă a râului Bârlad, se întind culmi cu creste însorite până în piscurile Ceahlăului; din nord, din dâmbul Făgădăului, înspre Valea Oanei și Valea Gîrzului, două dealuri molcome deschid valea pârâului DodeștiJigălia, pitorească și intens populată. Din pintenul Ursoii ochiul poate admira întreaga vale, de la obârșia sa numită Șipote-Călugăreasca, dăltuită în marginea de nord a satului Dodești, până la Giurcani, pe râul Elan, cu cotiturile sale, cu satele care stau presărate printre livezi, vii și lanuri. Acolo, în vale, unde
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
o zi, când soarele era pe la chindie, am pornit-o toți, Victor Ion Popa și Maria Mohor, echipierii, învățătorii cursanți, săteni și ne-am oprit în Valea Oanei, într-o frumoasă poiană, de pe dealul Hîrtop, pe versantul sud-estic al dealului Ursoaia. Parcă pluteam deasupra acestui peisaj cu săciuri, cu vii și livezi, peisaj care se deschidea în toate părțile sub un apropiat apus de soare și un răsărit de lună. Se adunase acolo un număr impresionant de săteni. Acolo l-am
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
Pamfile relatează și o legendă în care Ursitoarele trăiesc "laolaltă într-o casă" se îngrijesc de "candelele vieții omenești" ("sufletele celor ce se nasc și mor") și se hrănesc "cu carne de furat". Ursitoarele, numite de români "ursitori, ursători, ursite, ursoi, ursoaice sau ursoni, iar de macedoromâni Mire, - ca și la neogreci și bulgari -, albe, nărăsite, casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după altele nouă femei care ursesc sau urzesc, adică
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și pe acolo treceau, făcând în plus un număr foarte mare de kilometri. Nici nu erau tăiate unele păduri de la zece kilometri distanță de Pungești spre Ivănești, Hârșoveni. După aceea s-au tăiat și s-au făcut satele : Bleșca, Valea-Oanei, Ursoaia și numele-i spune, de la urși. Pe urmă Buscata, Izărel și alte sate. Sunt cunoscute în istorie, exemplu : Coșca, Coșești etc. Ori în perioada când este atestată documentar localitatea, în anul 1437, nu era legătura directă cu Vasluiul, ci prin
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
sat; sat în ocolul Racovei în 1809, înglobează cătunele Fundul Racovei și Schitul Armășoaia, devenite sate, în 1828. La catagrafia din 1845 este împărțit în două, prima satul Pungești din ocolul Racova, a doua târgul Pungești. În 1852 include cătunele Ursoaia, Ursoiul și Valea lui Năstase; în 1853 pierde cătunul Gârceni, devenit satul Gârcenii Luminării Sale; în 1853 satul și târgul Pungești fac parte din ocolul Racova; în 1865 pierde cătunul Valea lui Năstase, ce a devenit sat. Despre obiceiurile creștinești
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
84130 Dingolfing, Stettinerstr. 1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Suceava, str. Mărășești nr. 29, bl. A8, sc. C, ap. 6, județul Suceava. 115. Dobica Diana-Marcela, născută la 3 noiembrie 1967 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Ursoi David și Dalma-Marta, cu domiciliul actual în Austria, 2540 Bad Voslau, Wiener Neustadterstr. 63/28, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Într. Inului nr. 3, sc. D, ap. 18, județul Timiș. 116. Onode Valentin, născut la 22 ianuarie
HOTĂRÂRE nr. 680 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130056_a_131385]
-
Dileu Vechi 2. Olahdello 51. Panet 1. Panet 1. Mezopanit 2. Berghia 2. Mezobergenye 3. Cuiesd 3. Mezokovesd 4. Hârtău 4. Hârco 5. Santioana de Mureș 5. Csittszentivan 52. Papiu Marian 1. Dobra 1. Dobratanya 2. Merisoru 2. Bugusalja 3. Ursoaia 3. Urszajatelep 53. Păsăreni 1. Păsăreni 1. Backamadaras 2. Gălățeni 2. Szentgerice 54. Rastoiita 1. Iod 1. Jodtelep 55. Sancraiu 1. Sancraiu de Mureș 1. Marosszentkiraly de Mureș 56. Sangeorgiu 1. Sangeorgiu de Mureș 1. Marosszentgyorgy de Mureș 2. Cotus
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
cercetări sistematice, aprofundate. Materialul arheologic dovedește nu numai vechimea, ci și permanența meșteșugului în timp. La Vinderei, lângă izvorul pârâului din partea de nordvest a satului, s-au descoperit vestigii ceramice din secolele VVI și VIII-X. La Brădești, în locul numit „Lacul Ursoaia” de la cota 318, s-au descoperit fragmente ceramice neolitice asociate cu elemente de eneolitic. Tot la cote maxime ale terenului, spre valea pârâului Trestiana, s-au găsit și alte vestigii ceramice, împreună cu piese din silex. La Docăneasa, pe malurile pârâului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Se mai găsesc prin pădurile noastre mistreți, cerbi, căprioare, bursuci, vulpi, iepuri și chiar jderi, iar dintre păsări sitari și potârnichi. în vremurile mai îndepărtate existau prin pădurile noastre lupi și urși. Nu e lipsit de importanță toponimul pădurea La Ursoaia și pârâul Ursoiu. Tot în acest sens, pe Dealul Izvorului în așezarea neolitică s-a găsit o figurină zoomorfă din lut ars reprezentând un urs. Antroponimele Ursu, Ursulică, Ursan etc. vin în sprijinul ideii că pe aceste locuri au existat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe malul drept al râului Prut, la hotarul dintre Baranca și Bajura; - movilă înaltă pe dealul cu același nume, folosită în vechime ca punct de observare; - pădure situată pe dealul cu același nume. Bozoaia-parcelă de pădure și deal între pădurea Ursoaia și Valea Bărăncii. Denumirea vine de la bojii mari care cresc și creșteau în acest loc. Bulboană (La Bulboană)-locuri adânci formate în trecut, în aval de iezăturile de la Bașeu și Axinte, unde în timpul verii se scăldau băieții din satele învecinate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care din apelative au devenit cu timpul toponime. Movila de șes-movilă de hotar în vechime dintre satele Alba și Comănești. Este situată pe șesul pârâului Bașeu, la intrarea acestuia pe teritoriul comunei. Movila Porcului-movilă mare de pământ situată în pădurea Ursoaia. Denumirea vine de la mistreții care făceau găuri în această movilă căutând ghindă pentru hrană. De pe această movilă se pot vedea movilele de pe dealul Ibăneștilor și cele trei movile de pe Dealul Coceștilor care în trecut ar fi servit ca mijloace de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Are o lungime de peste 3 km. și se varsă în Bașeu. Apa are o culoare albicioasă. Apare în documente de la 1412. Pâraiele Cucului-mai multe pârâiașe care izvorăsc din pădurea Floroi și se varsă în Pârâul Floroi. Pârâul Ursoiu-izvorăște din Pădurea Ursoaia, are o lungime de 3 km., se unește cu Pârâul Floroi în mijlocul satului Alba și se varsă în Bașeu. Pârâul Șipotului - pârâu ce izvorăște din satul Mlenăuți. La izvoare sunt amenajate țevi de metal prin care curge apa, de unde îi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
inițiatice și accentul puternic pus pe starea anterioară a omului lovit de boală dezvăluie modificarea fundamentală: „A plecat Ion pe cale,/ Pe cărare,/ Gras și frumos,/ Teafăr și sănătos;/ Când la jumătate de cale,/ S-a-ntâlnit cu lupu/ Șî lupoaica,/ Ursu și ursoaia,/ Potcoiu și potcoaica,/ În brațe l-au luat,/ În car l-au aruncat,/ Caru a prins a scârțâi,/ Boii a boncălui,/ Balauri a șuiera/ Și Ion a se umfla” (Covasna - Iași). Dinamica intensă a versurilor de 4-8 silabe corespunde unei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
șinei) a fost necesar a se negogia cele 450.000 ha de teren care a fost parte schimbat, sau cumpărat de C.F.R.de la diverși proprietari. S a construit tunelul prin dealul comunei Românești ce despart satele Avântu la vest și Ursoaia la est. Tunelul este în lungime de cca 1000 m la altitudinea de 173 m; s-au construit cinci poduri mari, din fier, peste râurile Miletin, Sitna și Jijia, o serie de podețe, traverse și circa 1000 km de șină
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
șinei) a fost necesar a se negogia cele 450.000 ha de teren care a fost parte schimbat, sau cumpărat de C.F.R.de la diverși proprietari. S a construit tunelul prin dealul comunei Românești ce despart satele Avântu la vest și Ursoaia la est. Tunelul este în lungime de cca 1000 m la altitudinea de 173 m; s-au construit cinci poduri mari, din fier, peste râurile Miletin, Sitna și Jijia, o serie de podețe, traverse și circa 1000 km de șină
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cercetări sistematice, aprofundate. Materialul arheologic dovedește nu numai vechimea, ci și permanența meșteșugului în timp. La Vinderei, lângă izvorul pârâului din partea de nordvest a satului, s-au descoperit vestigii ceramice din secolele VVI și VIII-X. La Brădești, în locul numit „Lacul Ursoaia” de la cota 318, s-au descoperit fragmente ceramice neolitice asociate cu elemente de eneolitic. Tot la cote maxime ale terenului, spre valea pârâului Trestiana, s-au găsit și alte vestigii ceramice, împreună cu piese din silex. La Docăneasa, pe malurile pârâului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
locului, multe dintre personajele pieselor mele de teatru fiind inspirate din aceste legende” preciza Victor Ion Popa în una din scrierile sale. O astfel de stare au reușit să trăiască și cei care vremelnic au coborât dealul Făgădăului sau dealul Ursoii pentru a cunoaște satul în care eu am copilărit atât de frumos. Printre ei, cu strictă referire în această carte au fost Victor Ion Popa, Janeta și Ioan Ionescu, Lina și Theodor Codreanu, Cristian Pântea, Mihai Ștefan și mulți alții
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93474]
-
39%), Șanț (31%), Telciu (11%) Județul Maramureș: Borșa (10%), Moisei (42%), Săcel (9%) 126. ROSCI 0126 Munții Țarcu Județul Caraș-Severin: Armeniș (34%), Băuțar ( Cornereva (1%), Marga (1%), Slatina-Timiș (25%), Teregova (43%), Turnu Ruieni (40%), Zăvoi (60%) 127. ROSCI 0127 Muntioru Ursoaia Județul Buzău: Bisoca (2%) 128. ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est Județul Gorj: Baia de Fier (83%), Bumbești-Jiu (13%), Crasna (62%), Mușetești (58%), Novaci (53%) Județul Vâlcea: Malaia ( 129. ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest Județul Gorj: Bumbești-Jiu (4%), Godinești
ORDIN nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194938_a_196267]
-
fiul lui Ion (fiul lui Epifan și Parascovia născută la 2 martie 1909 în localitatea Popeasca, raionul Ștefan Vodă) și Claudia, născut la data de 15 august 1984 în localitatea Căușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ursoaia str. I. Creangă nr. 6, raionul Căușeni. 2. Avram Victoria, fiica lui Nicolae (fiul lui Ștefan născut în anul 1911 și Marfa) și Valentina, născută la data de 10 mai 1982 în localitatea Todirești, raionul Anenii Noi, Republica Moldova, cetățean moldovean
HOTĂRÂRE nr. 973 din 22 august 2007 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190644_a_191973]
-
în anul 1934 în localitatea Carabetovca, jud. Lăpușna) și Nadejda, născută la data de 20 mai 1965 în localitatea Carabetovca, jud. Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău str. Sitarului nr. 10; 20. FULGA LILIA, fiica lui Ursoi Ion și Nadejda (fiica lui Cazacu Vasile născut la 17.10.1922 în localitatea Vorniceni, jud. Chișinău și Nadejda), născută la data de 16 ianuarie 1970 în localitatea Pîrjolteni, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea
HOTĂRÂRE nr. 1.818 din 21 decembrie 2006 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184059_a_185388]
-
cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bender str. I. Creangă 17/120, județul Tighina; 35. POPOV IGOR, fiul lui Iacob (născut la 05.10.1930 în loc. Cîrnățeni, jud. Tighina) și Elizaveta, născut la data de 9 decembrie 1959 în localitatea Ursoaia, județul Tighina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bender str. I. Creangă 17/120, județul Tighina. Copii minori: POPOV OLGA, născută la data de 29.03.1989; 36. POPOV SVETLANA, fiica lui Liutîi Alexei (născut la 11
HOTĂRÂRE nr. 1.818 din 21 decembrie 2006 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184059_a_185388]
-
I-IV sat Moșteni, com. Logrești Utilități 90 1459 58 Școala cls. I-IV sat Măru, com. Logrești Utilități 127 1460 59 Școala cls. I-VIII sat Târgu Logrești, com. Logrești Utilități 96 1461 60 Școala cls I-VIII sat Ursoaia, com. Negomir Utilități 88 1462 61 Școala cls I-IV sat Artanu, com. Negomir Utilități 44 1463 62 Școala cls I-IV sat Orzu, com. Negomir Utilități 32 1464 63 Școala cls. I-VIII sat Piscoiu, com. Stejari Utilități 60
HOTĂRÂRE nr. 1.285 din 24 octombrie 2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pe anul 2007, pentru finanţarea unor cheltuieli de capital pentru unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]