861 matches
-
ale lui Marin Voiculescu. I-auzi aici: Unii vizitatori te reconfortează când stau la tine, alții când pleacă. Când muzele tac, consecințele pot fi nefaste. Omul se regăsește pe sine dacă s-a pierdut prin alții. În anii tinereții, se urzește maturitatea. În literatură, ca și în alte ramuri ale creației, nu se intră cu bilet de voie. Într-un climat de lumină nu se pot naște monștri. Reputația este antecamera gloriei. Încântându-ne de orice, riscăm să nu ne încântăm
Când muzele tac, e nasoală treaba by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19785_a_21110]
-
e târâșul fierbinte și pământul e gol, Se preumblă-ntre coarne un parfum de camelii Prinse-n sticla de gheață într-un val rostogol. Umblă melcii lumină să-mi dărâme tristețea, În hățișul de ierburi fire lungi se-nroșesc Se urzește în cercuri steaua mea și franchețea Pe o salcie urcă în vârtej diavolesc. Duhuri strâmbe mi-arată cât de lungă-i cărarea, Sacrificii mărunte se topesc lângă-un zid, Melci nebuni mă colindă, îmi declin consolarea Și mă-ndrept către
DUMITRU BRODETSKY de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_dumitru_br_rodica_elena_lupu_1375820181.html [Corola-blog/BlogPost/366621_a_367950]
-
nicio stea tremurând *** o iarnă lungă - privirea tatei prinsă-n fînarul tot mai gol *** crengi cu măceșe - alte coroane de spini pe troița veche *** Școala de Belle-Arte - frunză cap de afiș pe șevaletul toamnei *** tata la oaste - mama întinde războiul urzind timpul MOMENTS OF RESPITE: HAIKU scorched field - for a while în the old gutter no star is trembling *** a long winter - father's gaze caught în the hay storage even more empty. *** rosehip branches - other crowns of thorns on the
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1496153454.html [Corola-blog/BlogPost/378064_a_379393]
-
Limbii noastre, croite din freamăt de litanii și lujeri de borangic, sunt lacrima de seară și cântecul dimineții în oblăduirea serafică a dumbravei primăverilor în care surâd sfintele răzvrătiri. Fiecare cuvânt al Limbii dacoromâne e tors din sfiala Fecioarelor Sibile, urzit din veșnicia Neamului, țesut din aura mucenicilor și brodat din jertfa poeților creștini. Limba noastră-dacoromână este Catapeteasmă de Artiști, Eroi, Cuvioși, Sfinți, Martiri și Mărturisitori. Limba noastră-dacoromână este Ctitorie ortodoxă cu Dascăli-pedagogi, Poeți, Monahi, Ierarhi și Voievozi. Limba noastră este
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1377844053.html [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
mâini sigure, de sincere intenții, de linii trasate în afara planului, printr-o înclinație ce-ar însemna să visezi, o, da, în afara visului. III Dacă ai dori să găzduiești steaua aceea, talisman, sculptură în aer, înainte ca ea să dispară, am urzi împreună fire intuitive, și-am țese cu ele imprevizibilul tapițându-ne ochii cu un noian de lumină, dincolo de insomniacul nor negru al discordiei, dincolo de torentele ploii ce alimentează furia însetată a jgheaburilor cu chip de himeră. IV Dacă prin mijlocirea
GOYA GUTIÉRREZ, DESPRE CONVIEŢUIREA NOASTRĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1410420848.html [Corola-blog/BlogPost/362365_a_363694]
-
încarceratele groazei sub toate dictaturile. Ei, care au zidit și sunt Biserica Neamului au avut Sufletul-Biserică în gulagurile și penitenciarele bolșevice. Ele, care au înveșmântat frumusețea cu har au podidit podelele temnițelor cu lacrimi, sudoare și sânge. Ei, care au urzit Familia creștină au avut familiile destrămate. Ele, care au fost busuiocul în sânul mândrilor feciori au fost strivite de bocancii butucănoșilor temniceri. Ei, care au pus temelie Statului creștin au avut ca Patrie chinurile închisorilor. Ele, care au fost mărgăritarul
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
Traversam ani grei cu crize, Leul iar a decăzut, Cresc într-una taxe-accize, Și cu asta ce-am făcut? Totul este ca-nainte, De belele n-am trecut, Se trag șforile, se minte, Și cu asta ce-am făcut? Se urzesc pe-ascuns vendete, Cum nici când nu s-a văzut, Tara-I plină de vedete, Și cu asta ce-am făcut? Pleaca-ai noștri, vin ai noștri! E sloganul cunoscut; Iarăși am votat cu prostii, Și cu asta ce-am
ASTA-I SOARTA NOASTRĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Asta_i_soarta_noastra_ionel_cadar_1382086948.html [Corola-blog/BlogPost/363087_a_364416]
-
nr. 1846 din 20 ianuarie 2016. SARĂ BUNI ! (pi... moldovinești! ) - Da' și dracu șeala, nu putem și noi Și mâncăm mai ghini ? Și daci îi noapti ?! - Hai, fati, la mini, adi usturoi Și frijim cârnațu' și cu oui... coapti ! Di urziși și ghebi m-am cam săturat. (Sici au ș-aiestea vitamini mulți !) Înși io cu tini, pi îndestulat, Aș mânca... di toati, ca-n sferili culți ! Și de-om fașe-o ghini și de-om fașe-o rău, Viața țâț și duși că
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ursu/canal [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
că OAMENII! Virgil Ursu Munceleanu ... Citește mai mult SARĂ BUNI !(pi... moldovinești! )- Da' și dracu șeala, nu putem și noiSî mâncăm mai ghini ? Și daci îi noapti ?! - Hai, fati, la mini, adi usturoiSî frijim cârnațu' și cu oui... coapti !Di urziși și ghebi m-am cam săturat.(Sici au ș-aiestea vitamini mulți !) Înși io cu tini, pi îndestulat,Aș mânca... di toati, ca-n sferili culți ! Și de-om fașe-o ghini și de-om fașe-o rău, Viața țâț și duși că
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ursu/canal [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
gânduri mai mult sau mai puțin coerente, i se învălmășeau în minte, fără însă a-i perturba ritmul muncii și nivelul de atenție impus de lucrare. De vreo câteva zile, avea un motiv în plus să se bucure și să urzească planuri, mai mult sau mai puțin fanteziste. În mintea lui căpăta, pe zi ce trecea mai multă substanță, ideea că în curând, în viața familiei sale vor veni și zile mai bune. Toată această viziune a schimbării, își avea sorgintea
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cercelul.html [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
trudă și un oftat fugar spulberă o pală de vânt. Atunci sămânța-n brazdă, udând-o cu sudoare, și simți rădăcinile bucuriei furișându-se spre noaptea apelor, spre benefica răcoare; în fiecare strop țipă lumina clorofilei ce-n curgere molcomă urzește simfonia rodniciei. Cu dalta credinței mai cioplești pacea în trupul secundei și, tăcut, sub un amurg încremenit, privești spre orizont, spre țarina iubită; cuprins de emoții, în limpezimea unui gând născut din recunoștință, pleci fruntea, sărutând pământul... Îi auzi șoapta
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Poeme_sculptate_in_verde_georgeta_mus_cezarina_adamescu_1334063209.html [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
Ca o eternizare a momentului frumos de atunci am construit următoarele versuri: O punte de aur în calea uitării/ Un vis ce se mistuie în negura vremii/ Tristețe amară, speranță cântată,/ O rază de cer în inima-mi moartă,/ Iubire urzită sub bolți sângerând,/ Un licăr de oază mereu fluturând/ Un murmur ce doare, un iezer ce-alină/ Petale ce-mi presur peste suflet lumină/ O roadă amară, un fruct pârguit/ Mireasmă ce viața în veci mi-a sfințit./ Din tot
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
doinele bunicilor și legendele nepoților haiduci, din liniștea sihăstriei și sfintele răzvrătiri ale duhului dreptății. Cuvintele noastre carpatine sunt Magii de lumină care-nsoțesc alaiul de nuntă al Limbii noastre dacoromâne, gătită în princiarele sale straie populare: toarse din aurul duhului, urzite din azurul agoniselii, țesute din argintul rugii și brodate pe purpuriul jertfei. Limba cuvântului, ca un clopot al gândului trebuie să cheme la viață, la trăire, la înnoire, la înfrumusețare, la mărturisire, la o continuă sărbătoare. Inima este altarul Dragostei
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452747436.html [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
din freamătul Apelor, din cremenea Carpaților, din semeția Brazilor, din doina Cucului, din ciripitul zglobiu al Rândunelelor, din cinul monarhic al Albinelor, din spicul de Grâu pecetluit în Pâinea cea de toate zilele, din lacrimile sublime ale Viței de Vie, urzit de legănatul Mamelor în veșnicia Neamului, țesut cu fior din jertfa mucenicilor și brodat din apoteoza poeților creștini. Fiecare cuvânt are nuanța harului său: de lumină, de adevăr, de zidire, de înțeles, de dreptate, de unitate, de rug mistuitor, de
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452747436.html [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
urmărindu-i privirea, gesturile, cuvintele. Fățarnic este cel care vrea să pară ce nu este de fapt, cel care își exprimă dragostea și loialitatea față de aproapele său, îi spune cuvinte blânde, bune, lingușitoare, dar în suflet simte ura față de el, urzește rele împotriva lui. Sunt și cazuri în care un specimen fățarnic te poate păcăli pentru că și-a instruit atât de bine această conduită, încât, orice gest este controlat iar cuvintele măgulitoare adresate sunt alese cu multă abilitate, astfel că te
FĂŢĂRNICIA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1411133719.html [Corola-blog/BlogPost/366133_a_367462]
-
teritoriu magic dincolo de timp și spațiu, pe drumul iluminării lăuntrice. Revenind la una din cheile ”urzelii ” poetice să auzim cum formulează lucrarea Poetului - Petru Solonaru în volumul său Zamolxeion, la care mă voi referi în continuare, citez : Cum și-a urzit lucrarea, lucrând-o în ursire, de vis, mirări s-ascundă -a visa Ascuns să mire, blamat, el strânge șoapte și’într’însele cu grijă topește isihia, încremenirii tijă....’’ Ne întrebăm: Ce-l caracterizează pe poet?... Aflăm răspunsul chiar de la autor
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poesia_sensului_elena_armenescu_1357240147.html [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
Acasa > Poeme > Emotie > LUNA Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2050 din 11 august 2016 Toate Articolele Autorului Cri-cri-cri lună strălucitoare, ne aprinzi în scăntei - chemare și urzești într-o poveste de la a fost și tot mai este... Unești gănduri, sentimente, ochi lucinzi sub îmbrățișare, uite... nu mai respiră nici o mirare, doar trăim, cu din ce în ce mai multă încăntare, sub a ta rotundă, perfectă, detașare cu marea-ți lumină mare
LUNA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1470946142.html [Corola-blog/BlogPost/380974_a_382303]
-
Popa , publicat în Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015. Zburam prin anotimpuri pe-un fluture turqoaz, Purtam drept talisman surâs de îngeri vii, Iar vieții nu i-am dat secunde de răgaz, Am stiut conjuga doar verbul “a iubi”. Urzeam peste arderi castele din vers, Deschideam porți închise cu lacăt de ger, Pretutindeni zâmbeau prin hublou de-univers, Albatroși creionați cu penițe de cer. Făceam punți din eșarfe regești de cuvinte, Iubeam pentru doi, subjugat, în culori, Mi-era noaptea
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
pungașă e viața, Cum cerne pe tâmple ... Citește mai mult Zburam prin anotimpuri pe-un fluture turqoaz,Purtam drept talisman surâs de îngeri vii,Iar vieții nu i-am dat secunde de răgaz,Am stiut conjuga doar verbul “a iubi”.Urzeam peste arderi castele din vers,Deschideam porți închise cu lacăt de ger,Pretutindeni zâmbeau prin hublou de-univers,Albatroși creionați cu penițe de cer.Făceam punți din eșarfe regești de cuvinte,Iubeam pentru doi, subjugat, în culori,Mi-era noaptea
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Industrializarea lumii a pătruns și în acest grup populat de insule, cele mai izolate din întreaga lume (3846 de kilometri departe de California și 6195 de kilometri de Japonia). Ți-ai fi dorit să găsești aceste locuri îmbrăcate în straiele urzite de natură ca pe vremea lumii celei dinai. E drept că industrializarea aduce confort, dar șterge multe diferențe specifice unor ținuturi mirifice. Am simțit cu regret acest aspect îndată ce am pus piciorul în acest ținut unic, cel mai tânăr pământ
REÎNTÂLNIREA CU INSULELE HAWAII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1471593817.html [Corola-blog/BlogPost/342744_a_344073]
-
din 17 februarie 2017. Cântă iarna la fereastră cântec trist din țurțuri lungi, Vântul șuieră prin ramuri risipind în zare stele, Luna își întinde-n ceruri raze albe și prelungi, Mii de fulgi căzuți din rai se-agață-ncet în ele. Ei urzesc peste pământ văl ușor de amorțeală, Peste suflete-adormite țes maramă de mătase, Noaptea-nvăluie pământul într-un giulgiu de negreală, Numai câinii latră-ntruna alergând pe lângă case. Pasul meu răsună-n noapte scârțâind prin neaua albă, Inima -i ține isonul cântând
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
îmbrățișarea ... Citește mai mult Cântă iarna la fereastră cântec trist din țurțuri lungi,Vântul șuieră prin ramuri risipind în zare stele,Luna își întinde-n ceruri raze albe și prelungi,Mii de fulgi căzuți din rai se-agață-ncet în ele.Ei urzesc peste pământ văl ușor de amorțeală,Peste suflete-adormite țes maramă de mătase,Noaptea-nvăluie pământul într-un giulgiu de negreală,Numai câinii latră-ntruna alergând pe lângă case.Pasul meu răsună-n noapte scârțâind prin neaua albă,Inima -i ține isonul cântând
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
care adduce în atenția noastră un subiect incitant: Ființa și Credința, ce preocupă și frământă pe fiecare credincios, în această perioadă, marcată de cruciada laicității împotriva Bisericii Creștine, când organizații oculte, în cadrul "marelui proiect de creare a Noii Ordini Mondiale", urzesc la pregătirea, în vaste laboratoare, a apariției unei noi religii universale. Autorul subliniază că "Iisus Hristos rămâne întrebarea și reflecția inevitabilă, oricât ar vrea omul să fugă de ea nu reușește să scape. El este întrebarea sinelui omului. Fugind de
STELIAN GOMBOŞ „CÂTEVA SPICUIRI, SUGESTII ŞI RECOMANDĂRI…” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1416480608.html [Corola-blog/BlogPost/376813_a_378142]
-
frunte; Basm care se singur spune). SEMANTISMUL Este, evident, o gândire laterală, neinteresată să se exerseze în liniaritate. Totul este absolut logic, lipsindu-i, însă, atributul tern. Și poetul obține, în felul acesta, o expresie utopică, în raționament de Sfinx, urzită perihoretic - pentru că se împletește, în poezia lui, în „împreună-petrecere”, o sfântă triadă: natură (însemnată de Aer) - biologic (Apă) - divin (Foc-Lumină) - în care elementele particulare sunt interșanjate, încât cosmosul rămâne - după firea lui (unde nu există, între ele, întâietate) - permanent întreg
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
întreba cineva ce tratament urmează sau ce dietă ține, răspundea invariabil:«Mimi știe!». Îmi e greu să-mi amintesc, îmi revin mereu în minte anii de suferință...”. Cartea însă, răscolește anii de iubire care au închegat un spirit cultural ieșean, urzit pe două coordonate: înainte de Titel Popovici și după Titel Popovici. Fără Titel Popovici urmează în lumea muzicală ieșeană și națională, timpul în care nu există maestrul, dar trăiește. Prin această carte scrisă de Octavian Ursulescu, „Titel Popovici” trăiește și intră
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ (PARTEA A DOUA) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Titel_popovici_o_carte_de_oct_aurel_v_zgheran_1371027981.html [Corola-blog/BlogPost/346017_a_347346]