224 matches
-
Ce-or avea bărbații ăștia mai "trecuți" cu fetele tinere? Le stimulează oare orgoliul de masculi în călduri? Desigur că-și găseau partenere amândoi la potența lor financiară, mai ales în Vama Veche unde veneau atâtea fomiste tinere. Pădure fără uscătură nu se poate, așa că și fete fără morală sunt destule. Pentru ele conta distracția, nu cu ce “sacrificii” o pot obține. Chiar! Oare sunt sacrificii, sau o ocupație acceptată ca mod de viață? Fără să vrea, își aminti de unele
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348592_a_349921]
-
în ea. Ochiul stâng e plecat o țâră hai-hui, dar asta îi dă un farmec ciudat. Când se duce cu dormeza în cârcă la metresa lui, îl mai întreabă câte unu: ‒ Bă, Silvică, de ce te ții mă, după curu’ lu’ uscătura aia de Adriana, că nu face de tine!? ‒O iubesc, bă, fir-ar mă-sa a dracu’! Aia e! O iubesc și gata! Bă, da’ea te iubește, mă?Ai!? ‒ Mă iubește, bă, fir-ar mă-sa a dracu’! Aia
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
poveste de adormit copii? A început să plângă și printre suspine i-a răspuns: - Vedeți cum nu sunt crezută? Nu toți sunt mincinoși nici în lumea noastră la fel ca și în a dumneavoastră. Există păduri dar nu lipsite de uscături! - Ai căutat vreodată să mai afli ceva despre adevărații părinți? - Nu am avut altă posibilitate decât a întreba printre bătrânele șatrei dar au trecut atâția ani... În plus, cine i-ar recunoaște? Au schimbat atâtea locuri de-a lungul vremii
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
și vindeca... Totuși, dorul de Casă mă macină și mă îndeamnă să cred că tot ce am citit mai sus nu este altceva decât... un vis urât, un coșmar și atunci când mă voi trezi, el va dispare. Orice pădure are uscăturile ei... Oamenii buni, cinstiți și prietenoși sunt mult mai numeroși decât ”uscăciunile pădurii” de aceea, mă încăpățânez să cred mai departe în onestitatea și bunătatea românilor! Peste tot în lume există și aspecte negative însă atunci când acest ”și” dispare, ce
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
agronomul sau polițistul merită din plin respectul nostru. În egală măsură. Ei ne asigură liniștea spirituală, cultura minimală, informația necesară, prevenția sanitară, siguranța zilei de azi și de mâine. Nu discutăm, aici, de cei care au dat cinstea pe rușine. Uscăturile, care trebuie supuse oprobriului public. De la vlădică până la opincă! România profundă rezistă, datorită lor, asaltului unor modele de viață imorale, pline de ispite. De fapt adevărate antimodele. Culme, intens mediatizate pe toate canalele de tot felul de canalii. Toate acestea
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+7): NIHIL SINE DEO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351804_a_353133]
-
este al lui. Vitejia și-a înscris-o în istorie. Nu vorbim de existența celor răi, a trădătorilor, care au existat și ei, răsturnând de multe ori mersul istoriei dorit. Vorbim de majoritatea celor care formează poporul și nu despre „uscături”. Ferească-ne Dumnezeu de trădători la vârful puterii politice! De unde au apărut în zilele noastre atâtea specimene de oameni cinici, răi, orgolioși, mincinoși, implantați în politică? De unde furia necontrolată, prefăcătoria, minciuna, răzbunarea unor minți paranoice? Cum au reușit să înșele
BUNĂTATE VS. RĂUTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352254_a_353583]
-
antichitatea sub care se ascunde: revista noastră este cea mai proastă revistă din univers, „zdreanță publicistică”; noi, diamantinii, suntem veleitari (mai ales eu!), provinciali (mai ales eu!), nulități literare (mai ales eu!); colegii săi useriști, care publică la noi, sunt „uscăturile” USR-ului. Da! Da! Da! De șapte ori, DA! Asta, ca să nu se mai obosească să caute, prin gunoaie, abjecții și spurcăciuni cu care, se vede de departe, că este bine mobilată! E vremea să ne lase! Să rămână „nemuritoare
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
plină de o infinită nostalgie. Un poem fără fisură. vînt toată ziua - o grămadă de gînduri nelalocul lor Corneliu Traian Atanasiu Ce face vîntul o zi întreagă? Mută lucrurile de ici, colo după capriciile rafalelor. Dacă e mai puternic, rupe uscăturile și le doboară la pămînt. Și mai puternic, provoacă adevărate dezastre. Nu e firesc ca, într-o asemenea zi, cel care are timpul sau e nevoit să contemple nestatornicia vîntului, să nu-și mai găsească și să nu-și mai
COMENTARII, CORNELIU TRAIAN ATANASIU, DESPRE POEMELE PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351193_a_352522]
-
de vecin și văr, însă nu-i veni neam în cap și prima concluzie trasă în Măgura chiar de mintea lui, singura care l-ar fi apropiat de așteptata dezlegare a „enigmei”. Cum se zice însă, nu vezi pădurea din cauza uscăturilor! Vestea mult așteptată a venit din partea celui în care n-ar fi crezut în veci: de la văru' Niță, vecin în sat, ca și pe plaiul Măgurii, cu ”rizidențile”, cum le ziceau ăia de la Sfat, când venea cu „recenzământul”, în răspăr
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
despre caracterul nostru. Fără generalizări, fără absolutizări, pentru că nu toți membrii etniei cu pricina se regăsesc aici. Au avut și vor avea, sunt convins și în continuare, vârfuri culturale și artistice, care fac mândrie României. Dar nu există pădure fără uscături. Nici printre noi nu găsim totul poamă bună, bob numărat. Ar mai fi de zis câte ceva despre ponderea (mult) mai ridicată a fructelor stricate și care au pătează blazonul etnic. Și nemții, elvețienii, finlandezii dacă vreți, au și ei rebuturile
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]
-
și unt, da' ce mare scofală faci, dacă nu pui și tu mîna la aia și la ailaltă, că așa se vede omul gospodar în curtea lui, cu sapa și cu hîrlețul în mînă și spre amiază pe deal, după uscături, că iarna e aproape și odată îți bate la ușă și vaca zbiară în grajd de foame, că lapte vrei tu, boule! răgea el, amenințător, da' fîn, canci! Se găsise cineva să-i dea și lui un păhărel și se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
discutau despre fotbal și secetă, căruțe și lemne de foc, pentru că încă era frig noaptea și, cine nu se îngrijise de cu toamnă să se aprovizioneze, ar fi dîrdîit în cojoace, da' nu era cazul, pădurea era la doi pași, uscături să nu le poți duce, numai că trebuia să aia și ailaltă, că asta e situația, nu-ți bagă nimeni în sobă ... cum nici Dumnezeu nu-ți bagă nimic în traistă, neamule! Neam de oameni harnici pus la zid de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
și eu, de ce ai hotărât să-ți închizi viața? Așa spun oamenii în momentul când te pocăiești. Mă refer la pocăința din inimă - atunci când hotărăști să trăiești o viață după voia lui Dumnezeu. Asta înseamnă pocăință, pentru că fiecare pădure are uscăturile ei ... Pentru că te-ai hotărât să trăiești o viață după voia lui Dumnezeu, oamenii cred că ți-ai închis viața și ai renunțat la bucurie, ai renunțat la veselie, la petreceri, la distracții, mai ales că aveai doar 19 ani
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356556_a_357885]
-
rămâne de împărțit? Lăcomia a azvârlit în desuetudine ideea de cinste și demnitate, și i-a împins pe oameni spre păcat. Ce să mai înțeleagă copiii, tinerii despre patriotism, despre mândrie, dreptate, cinste, demnitate, conștiință, omenie? Păduri cu prea multe uscături! Iar arbori verzi, cu trunchiuri falnice sunt umbrite de uscăturile din jurul lor ... Filozofi ai timpurilor de demult (presocraticii) s-au ocupat de aceste probleme ale omenirii. Parmenide spunea: „Dacă nu dorești multe, și puținul îți va părea mult, căci o
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
cinste și demnitate, și i-a împins pe oameni spre păcat. Ce să mai înțeleagă copiii, tinerii despre patriotism, despre mândrie, dreptate, cinste, demnitate, conștiință, omenie? Păduri cu prea multe uscături! Iar arbori verzi, cu trunchiuri falnice sunt umbrite de uscăturile din jurul lor ... Filozofi ai timpurilor de demult (presocraticii) s-au ocupat de aceste probleme ale omenirii. Parmenide spunea: „Dacă nu dorești multe, și puținul îți va părea mult, căci o dorință modestă face ca sărăcia să fie tot atât de puternică ca
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
rămâne de împărțit? Lăcomia a azvârlit în desuetudine ideea de cinste și demnitate, și i-a împins pe oameni spre păcat. Ce să mai înțeleagă copiii, tinerii despre patriotism, despre mândrie, dreptate, cinste, demnitate, conștiință, omenie? Păduri cu prea multe uscături! Iar arbori verzi, cu trunchiuri falnice sunt umbrite de uscăturile din jurul lor ... Filozofi ai timpurilor de demult (presocraticii) s-au ocupat de aceste probleme ale omenirii. Parmenide spunea: „Dacă nu dorești multe, și puținul îți va părea mult, căci o
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
cinste și demnitate, și i-a împins pe oameni spre păcat. Ce să mai înțeleagă copiii, tinerii despre patriotism, despre mândrie, dreptate, cinste, demnitate, conștiință, omenie? Păduri cu prea multe uscături! Iar arbori verzi, cu trunchiuri falnice sunt umbrite de uscăturile din jurul lor ... Filozofi ai timpurilor de demult (presocraticii) s-au ocupat de aceste probleme ale omenirii. Parmenide spunea: „Dacă nu dorești multe, și puținul îți va părea mult, căci o dorință modestă face ca sărăcia să fie tot atât de puternică ca
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
bere. A venit berea pentru break-ul Simonei, cea pentru egalare și alte două pentru finalul de set. În pauză, la frigider. L-am deschis, am zărit ceva de-ale gurii, am mai tăiat și o roșie-două la telemeau și uscăturile adiacente. Cu berea într-o mână și farfuria în cealaltă rămân interzis în ușa sufrageriei ! Setul al doilea ajunsese la 4 la 0 pentru Simona. Ce să mai vezi!? N.B. Unii s-au supărat că Simona nu a ajuns în
TABLETA DE WEEKEND (70): CE A MAI FĂCUT SIMONA ? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371031_a_372360]
-
existentă în cetatea Băniei. Aici se făcea totul gândit, chiar dacă erau situații în care operativitatea se impunea de la sine. Aici se respectau tradiții, principii, regulamente și legi. Puține persoane încălcau o parte din prevederile acestora. Dar, se știe, pădure fără uscături nu există ori, după cum se spune, excepția confirmă regula, nu? Poate că lupta cu moartea impune această exigență. Un spital este, fie că ne dorim sau nu, locul în care viața poate fi asigurată în continuitatea sa, poate fi întreruptă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
cuvânt a fost îngropat:/ „PUNCTUL” Iată un splendid distih, ca un micro-poem în sine: „Am strâns muntele Carmel în brațe/ până s-au făcut scrum amintirile”. Iată și această sugestivă declarație lirică a vârstei: „Neconstrâns legământ de toamnă./ Flori căzânde./ Uscături plimbate pe caldarâmuri./ Vârsta mea alerga înapoi/ să prindă mărul neputred./ Nici o competiție./ Întoarcerea se întrerupe semeață.” Bianca Marcovici e o prezență nu foarte comodă, dar, foarte interesantă, incitantă, pasionantă chiar, și prin toate acestea, necesară și valoaroasă. Inconfundabilă ca
PREZENTARE DE CARTE LA I.C.R. TEL-AVIV: BIANCA MARCOVICI „MUNTELE MEU CARMEL” de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368197_a_369526]
-
mai ai nimic?... mă descoase colonelul . Nu. ‒ Bineeee!... Blându! ‒ Ordonați, șefu!... răspunse nemilostivul chemat. ‒ Fă-i o percheziție corporală! Să-l cauți și-n cur pe nemernicul ăsta! Executarea! Am înțeles. Fața la perete, muceo! Desfă cracii și pune-ți uscăturile în sus pe zid. Dacă schițezi ceva sau te opui în vreun fel, ai belit-o! Vezi că am glonț pe țeavă și n-am nicio greață să ți-l transfer ție în tertecuță. M-am executat cât am putut
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353395_a_354724]
-
de apă moartă... Știa el de ce! Întors acasă, căzuse lat în pat, adormind... Și lucru ciudat, ținuse minte visul ceva timp. În ziua când ni l-aduseseră acasă pe tată-său leș, băiatul tot dormea. Venise c-un car de uscături de la pădure tocmai în zori frânt, nu altceva. Și n-apucase a pune bine geană peste geană, că ce să vezi, zgomote, țipete, o larmă înfricoșătoare îl scoaseră din liniștea somnului. Sări din așternut, smulse din țâțâni ușa, rămânând trăznit
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
caută întăriri, caută soldați, în vederea unui viitor asediu asupra revistei noastre. Reamintim principiul care ne-a călăuzit, și care ne călăuzește, anume că ne vrem, după putințele, sau neputințele noastre, complementari altor reviste, tuturor revistelor. Iar dacă este vorba despre „uscături”, să fim serioși, acestea se găsesc peste tot, fie în revistele „aristocrate” ale Centrului, fie în cele ale provincialismului periferic. Peste tot, valorile sunt amestecate cu nonvalorile, dar critica sănătoasă vede partea plină a paharului, chiar dacă se consemnează - și e
IFIGENIA RECIDIVEAZĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353136_a_354465]
-
nici preoții noștrii nu sunt corecți, și nici ai voștrii pentrucă fac și ei destule istorii. Am mai lucrat eu cu ei, și i-am văzut, cert este că unii sunt băieți de treabă dar nu toți, sunt și destule uscături și acolo la voi,” spuse puțin furios Virgil, iar Mihai continuă: ,, Există o parabolă a grâului și a neghinei, foarte interesantă pe care Iisus o spune mulțimilor și ucenicilor, pe care nici ei nu o înțeleg. Un scriitor a numit
POVESTEA UNUI ÎNVINS (6) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352694_a_354023]
-
nesuferitule! se zburli Păpădia. -Ei lasă, madam Zbârlici, că nu ți se ofilesc „fulgii”! Nu mai face atâta tam-tam. E un copil, o admonestă morocănos mai vârstnicul Mărăcine. Frumusețe? Ești înfoiată ca o curcă înfuriată. Hmmm.. -Ia uite la el, uscătura ... -Nu vă mai ciondăniți! Mai bine să punem la punct programul pentru azi! a vorbit Crinul. Frumosul Crin, sofisticat, îmbrăcat în costum alb tivit cu vișiniu, făcea ravagii printre domnișoarele îndrăgostite. Le fremătau petalele când se aflau în preajma lui. -Maiestate
POVESTE DE PRIMĂVARĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354617_a_355946]