6,013 matches
-
place, o mie de vorbe le spun și ei nu aud niciuna, de o mie de ori pot muri, vor plânge un cîine umflat pe asfalt, se vor îneca într-o mie de halbe de bere, îi voi înșira la uscat pe o mie de cearșafuri scoase la soare, le voi cînta, se vor trezi din somn și vor umbla mai departe fără mine, vor rîde atît de zgomotos că vor întrista cerul mototolit ca o hîrtie în buzunarul lui Dumnezeu
Vis by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/9226_a_10551]
-
despărțitor constând dintr-un soi de draperie subțire și jigărită ce atârna pe un cablu de curent electric dăruit de administratorul blocului spre a înlocui sfoara de dinainte ce putrezise: foștii locatarii o folosiseră cu prea mult zel și pentru uscatul scutecelor pe care nu se mai osteneau să le spele. Blocul în care se afla apartamentul ce putea fi numit cu destulă aproximație casa lor era situat în cvartalul de lângă zona rezidențială a aeroportului Vnukovo, dar desigur vecinătatea era una
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
balconului, cușca motorului se afla exact la îndemîna unui zbor de porumbel, m-am gîndit eu după aceea, cînd era prea tîrziu. Sau de-a curmezișul uneia din coloanele alongate din material plastic care astupau șirurile de rufe întinse la uscat? Sau într-o crăpătură de zid în plin soare, la o înălțime, în principiu, inaccesibilă pisicilor? Nu, nu numai că nu-mi dăduse prin cap, dar îl încredințasem fără nici o altă recomandare concretă femeii, care, după cum a reieșit a doua
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
categoriile 3, 4 sau chiar 5, însoțite de rafale de vânt de cel putin 180 de kilometri pe oră. Sandy, care a făcut ravagii anul trecut pe coasta de est, era de categoria a 2-a când a ajuns pe uscat, în Statele Unite. Este însă pe locul doi la distrugerile provocate în această țară, depășit numai de Katrina în 2005, care a „costat” 105 de miliarde de dolari. Unul dintre cele mai puternice uragane din istorie a fost Cămile, care a
Incepe sezonul marilor uragane din Atlantic [Corola-blog/BlogPost/94048_a_95340]
-
câmp plin de flori lângă o livadă cu prunci și cete de grauri pentru noi umilința a fost singura stea acoperișul sub care cei puternici au refuzat să vorbească și îndelung am tăcut ca peștii sub mare ca peștii pe uscat ne-am zbătut în năvoade retorice într-un târziu când ne-am întors din pribegie frunzele refuzau să ne mai dăruie umbra iarba se ofilea în fața noastră iar ei înfrigurați și tăcuți țineau în brațe ca pe un copil din
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
ca tremurate rugi/icoane-n gând. E iesle craniul cu plăvanii-n somn /rupturi de nori abside paraclis/ în mâni cu pânea pari truditul domn mutând biserica din spic în vis. Dihanie e viața (îmi repeți cum peștele înoată pe uscat și cazna grea sub hămesiți nămeți cireșul altoit mi l-a uscat) Sunt caraule zi și noapte (trib cu ochi de lup la sângeros îndemn) tu (fiu rătăcitor) silitul (scrib vorbind cu grâul când dă pârga semn) O lacrimă pe
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
înflăcărat, în popoarele de păsări Călăuzite spre Cuiburi De toate aceste semne, Precum și de nodurile Făcute de noapte, Scrijeliturile rămase După trecerea norilor... * Drumuri ale îngerilor și sfinților Prin sate: Fiecare are un fel Anume De a pune Ulcioarele La uscat, A cînta la nuntă A-și ascunde goliciunea Neîndemînatic precum ulucile gardului � grădina. La fiecare trecere Să privească cu smerenie Răsăritul La capătul uliței, Cu praful încă Dormindu-le în aripi și veșminte, Pe tălpile rămase uscate, Cu rănile închise
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
o vreme De lume întrucît Așa cum ne spune Sfîntul Isaac Sirul "Cela ce de frumusețea rugăciunii s-a atins Va fugi de mulțime ca un asin sălbatic." Vîsla mea de acum O car cu mine peste tot. Mai ales pe uscat. Prin păduri. Prin aeroporturi. Prin gări. Fiul mi-a pictat-o toată, toată Cu flori și cu fragi "să te bucuri, mamă, vîslă ca tine nu mai are nimeni!" Uneori ea chiar cîntă. Un solo pentru trompetă Sau un adagio
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/12850_a_14175]
-
a iadului cu partea bărbătească din noi și talpa stîngă a iadului cu partea femeiască un pic mai puțin aspră care ne locuiește de asemenea puhoi scurt pe doi vulturpoema va fi tandră mereu va fi salvatoare va zbura pe uscat și va pluti pe mare se va strecura infinitului cer prin buzunare și lui dumnezeu prin gura încăpătoare pe după limbă și printre maxilare scurt pe doi luna va lumina pe mai departe chicotind craterele din burta ei vor fierbe laptele
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
căutam ieșirea și eram ieșirea eram ieșirea și căutam ieșirea povestea repetată până la sânge nu mă mai tulbura studiam la fulgerele scenelor de omor amor și viol forma floricelelor de porumb în noaptea de cinematograf ca gura de pește pe uscat o ușă plângea se închidea și se deschidea și somnul e frica de a fi Dumnezeu la o privire mai din adânc în fond sunt liber să-mi visez trezia arhiplin de câmpii unde îți vine să alergi să te
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/12829_a_14154]
-
totdeauna lîngă el poema între timp însă fără s-o fi simțit în preajmă ea îi lipise cu apă verde pleoapele ele acum aurii mai auzi doar plesnetul despicînd în două lumea visată și cerul albastru precum trupul de mult uscat al cînepii adunat în fuior pe brațul bunicii cîndva Turnul Unghiului Din Turnul Unghiului privește poetul doar cu ochiul care vede numai înlăuntrul său domeniul poemului cuvintele mici pe care el le trecuse victorios prin încercarea din Vale plesnesc acum
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
în capul altor țări popoare dispar în neguri uitarea își cască gura de balaur ca pe o scenă gândită rămâne imaginea avortonului și a mamei moarte de septicemie ca un ceas solar peste memoria deșertului ca un ocean acoperind tot uscatul rămas
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
unduire molcomă care-i îndulcea și cele mai crunte furtuni. Pentru el, singurul cîntec de leagăn fusese clipocitul apei. De cîte ori plec den preajma ei; devin chiar eu vreun deșert..." Și chiar atunci cînd sorț potrivnici îl trăgeau în interiorul uscatului, Thalassa avea mare grijă să-i trimeată epistole indescifrabile celorlalț. Semne vagi ca nește sărutări zvîrlite peste umăr. O dată. În mijlocul unei epuizări. Se fanase tot sub ticăloșia lumii. Ereau călduri de se surpau și peatrele - topite ca zaharu-n ploae... Umbla
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
mai am nimic din ce mi-ar trebui să termin această baladă pe care am început-o în somn într-o joi: Some lives ago, One death ahead. Săgețile au obosit. Pe coarda arcului se odihnesc niște izmene puse la uscat. Lopățica mică de infanteie furată din dotarea garnizoanei a ruginit îngropată în pămînt - mînerul ei l-am folosit drept arac pentru altoiul de roșii premiate Pax Romana. "Pax, Pax, da’ cu cine?", mă întreabă gloaba asta glorioasă care m-a
POEZIE by Dorin Tudoran () [Corola-journal/Imaginative/13980_a_15305]
-
te încălzește brusc în creieri, sau te îngheață țurțure-n măduva spinării, sau te stoarce de aspirații, de transpirații ca pe-o rufanelă intimă (dantelă clefăită dulce între buci dalbe, muierești), vădind-o în batjocura limbută a lumii, pusă la uscat, indecent, unde nu-i voie, bre!!! Anume te atîrnă acolo, te flutură-n urbe, doar-doar vei încasa vreo scatoalcă, vreo înjurătură pupată. îți expune pudoarea la impudoarea publicului nerăbdător să te prăjească-n friganele populare, de sărbători cu manele și
Îngeroioloiul (Zbaterea mașinăriei de scris) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14718_a_16043]
-
un editorial genial al lui Doru Bușcu despre cine l-a flegmat cu adevărat pe Patapievici. Îi sunt recunoscător lui Radu că mi-a adus aminte că nu e bine să pun etichete și nici să judec pădurea pe baza uscaturilor. Vă jur că nu mi-am propus să-l scot basma curată din povestea asta, dar eu nici nu cred măcar că a fost cu adevarat sincer când a scris editorialul cu pricina. Este limpede că l-a scris, așa cum scrie
Suflet de troll by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82381_a_83706]
-
aici mi-au jurat iubire spaima nebunia și câțiva bărbați. ea i-a pedepsit. nu intra aici, călătorule. foarte iscusit trebuie să fii, tămăduitorule. ca să poți rămâne îți trebuie crucea spada cartea crucea spada. cum o să desparți tu apele de uscat coșmarul de zori cum o să mă vezi tu prin norișorii de tutun cum o să-i faci tu norișori de tămâie. ai ajuns. mare curaj ai avut. acum dimineața e o bilă de sticlă rotundă. o țin în palmă. am apucat
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
la vremea respectivă, nici nu fusese numit moștenitor al tronului. Nava lui Bartolomeu Dias s-a scufundat în Atlantic în timpul călătoriei lui Cabral, așa că naratorul n-avea cum să-i contemple mormîntul pe țărmurile africane; însemnele lăsate de descoperitori pe uscat (padrőes) nu erau cruci de lemn, ci stele de piatră, cu o inscripție și o cruce în vîrf, din care multe au fost recuperate și se află astăzi în muzee. De altfel, flota cu care protagonistul pretinde că a ajuns
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
muros rămîne o enigmă. La fel de enigmatic este și un alt moment, cînd naratorul se referă din nou la Belém, singurul toponim pe care pare a-l cunoaște legat de Lisabona. întorcîndu-se, după douăzeci de ani, din Orient și venind pe uscat, dinspre Algarve, protagonistul "intră" în oraș tot prin Belém, ceea ce presupune un straniu itinerar.: în loc să traverseze Tejul prin zona cea mai îngustă a estuarului, aflată chiar în fața orașului, așa cum face toată lumea, ar fi trebuit să meargă o sută de kilometri
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
în bagaje manuscrisul cărții ce urma să apară la Paris un an mai tîrziu. Călătorea, se poate presupune, de la Constanța la Marsilia, drumul pe apă, prin Marea Neagră și Marea Mediterană era mai sigur și poate chiar mai lesnicios decît cel pe uscat, prin Europa devastată de război. Inceput cu istoria ajungerii lui Septime Gorceix în România, care ocupă însă mai puțin de o treime din întregul text, Ťavertismentulť continuă cu precizări de natură tehnică despre felul în care a fost lucrată antologia
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
de aer tranșate de îngeri în congelatoarele lor pline de noi, ca insulele în care sunt duși deportații care au încercat să afle inima și trupul din care ne-am înălțat pînă la căderea în lume, îl vor pune la uscat ca pe o piele de lup hăituit, vor face din el buzunare în care se vor strecura mîinile unor străini care se vor tăia în cuta lăsată de tine, în golul din care, rupt în bucăți, mă voi trezi să
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
aceea se confesează adolescentin, ca în poezia „Plouă”: //picătura de ploaie/se topește/pe buzele arse/de sărutul/nesărutat/plâng/de fericire/respir iubire/cu mireasmă/de petunie/și de busuioc înflorit/sufletul e ud de lacrimi/îl pun la uscat/ pe curcubeu”//. Tăcerile iubirii sunt sublime, iubirea nu are nevoie de vorbe, senzațiile ei unice creează Edenul, acolo unde cei doi se găsesc, se regăsesc, se intuiesc unul pe celălalt. Ivită ca din spuma mării, precum o nouă Afrodită, ori
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
2134 din 03 noiembrie 2016. dimineața își înfige colții într-un sâmbure de brumă mătură umbre dincolo de geam o pasăre sinistră adună bănuți din oselele pământului sub tâmpla invadată de nesomn afară văduve negre flutură venin printre rufele puse la uscat între o gură hâdă și-un ochi vânat cuvintele roiesc acre ca niște viespii ațâțate zdrobite le cos la subțioara unui cercan să mușc din ele încăpățânarea de a nu auzi și cu urechile astupate de doi greieri rămași într-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
fiind acolo în calitate oficială. Cînd am revenit de la Ha Long, ghidul și prietenul nostru, traducătorul Pham Viet Dao, școlit la Iași, ne-a promis că, după ce vom merge spre Munții Tam Dao ne va arăta un "Ha Long pe uscat" și anume Tam Coc. Tam înseamnă și trei și opt, după accent. Aici înseamnă trei. Tam Dao - trei piscuri în munții dinspre Himalaia, Tam Coc - trei peșteri. De fapt este vorba de trei tuneluri naturale, săpate de apă în calcar
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
axial. Fluviul care strânge în valurile lui memoria Parisului. Apa care, spre deosebire de orașul ce-l înjumătățește, emite pretenția de a fi simbolul identității: întotdeauna comparabilă cu ea însăși. Năravul, ca de altfel și limitele noastre, ne fac să trăim pe uscat. Este motivul pentru care, probabil, fiind pe apă, îmi place să privesc malurile, acceptând incitația de a mă întreba cât balamuc vituperant și câtă sărbătoare tihnită sălășluiește dincolo de limanuri. De pe Sena, Parisul pare un roman pe care îl frunzăresc în
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]