220 matches
-
mi le inventă el); evitai cu grijă să-i spun de ce nu, îl ascultai însă multă vreme în tăcere, cu interes, fiindcă descopeream în el un inocent și un om curat, pasionat de ideea de revoluție prin care treceam. Fusese utecist în ilegalitate, dar nu fusese prins; în cele din urmă îi răspunsei că nu sânt de acord politicește vorbind cu ideea că libertatea e necesitatea înțeleasă. E un concept filozofic hegelian, care trebuie să rămână ceea ce este, adică o descoperire
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a răsturnat orînduirea celor hapsîni", iar Stalin este un laitmotiv pentru Agatha Bacovia: "Stalin rostește muncitorul harnic Stalin șoptește pruncilor femeia Cînd îl alintă seara la culcare Sau dimineața cînd i-a dus la creșă. Stalin învață micul pionier și utecistul nostru Stalin zice Cînd a pornit la muncă-nflăcărat Stalin șoptește omul liber" etc. Se pare, chiar pietrele, caloriferul, vrabia din cer șoptesc și urlă: Stalin. La fel, Maria Banuș sau tovarășul Beniuc, sau Marcel Breslașu care cîntă: "Cu slove
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
când trenul nu-i asaltat de navetiști, cele mai multe vagoane sunt aproape goale... De la întrebări amicale, banale, dialogul a alunecat și la chestiuni politice, curente. Loghin despre care se vorbea în Universitatea de la Iași că fusese ilegalist chiar de pe când era utecist, dar nu urcase pe trepte mai înalte, fiindcă tatăl său fusese un simplu jandarm la Fălticeni considera și o și exprima deschis, că Maurer fusese îndemnat, forțat chiar, să demisioneze, să se pensioneze. Înlăturarea lui Maurer, conchise profesorul, mi se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
literatura universală prin comparatism, cum nu le-am mai întâlnit de la mult regretatul Al. Dima. Și iată ca într-o vreme când Cristian Tudor Popescu îl demolează pur și simplu pe Nichita Stănescu, nepunând în loc decât pe Ana Blandiana "neprihănita utecistă", Theodor Codreanu vine cu pertinența-i recunoscută să jaloneze opera marelui scriitor I.L. Caragiale, convins ca itinerariile viziunilor sale critice, pot da răspunsuri noi la paradigme vechi asupra cărora nu insist, pentru că există deja diatribe "malhonnęte" și la adresa conului Iancu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
el. Mai ales una gureșă, tipul activistei, a cărei gură frumoasă, ca de artistă, nu tăcea decît în timpul sărutului lung, sub brazii de la Poiana Brașov "pierdere de timp", gîndește Mihai cu ciudă la vremea petrecută în "tabăra de instruire a uteciștilor", la care a fost invitat ca tînăr scriitor. Dacă-i să-și amintească ceva frumos, își începe întotdeauna amintirile cu Margareta, femeia de serviciu de la liceu, pe care o plasează imediat undeva într-un colț curat al sufletului, așa cum țăranul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
tu...", dar s-au stins brusc, acoperite de durere, cînd a țipat cu sălbăticie. Chiar atît de inuman să se fi purtat bărbatul acela cu ea?! Hm!... Acel bărbat, care e tatăl biologic al Doinei..." Să aflăm și părerea tineretului utecist face președintele un gest cu palma spre fete, invitîndu-le la discuție. "Doina!" tresare Mihai, privind-o atent pe fata care i-a reținut atenția. Nu-s de părerea tovarășului Săveanu, că spectacolul n-ar avea final începe Doina. Spun spectacol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
va trebui Într-adevăr restaurat, dar nu așa cum a fost, ci așa cum ar fi trebuit să fie. Apoi Îi povesti de ce Îl admira pe Ceaușescu. Foarte simplu. Din cauză că Ceaușescu Îl trimisese la studii În Statele Unite, după ce, aflînd că era un utecist sincer, Îl făcuse membru de partid și Îl Înaintase În grad. Așa Încît simpatia pentru comunism a lui Michel decurgea firesc din dubla calitate de agent al serviciilor secrete românești și om de știință american. Deoarece, Îndată după sosirea În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cei care până atunci ,,construiseră socialismul". În puținătatea ideilor lor au crezut că lumea nouă în care pășeau avea nevoie să fie ,,construită". De fapt lumea liberă nu are nevoie nici de angajamente și nici de entuziasm revoluționar, patriotic sau utecist. Posibila asumare programatică a ,,construcției capitalismului" nu ne-a dus decât înspre dezvoltarea unui spirit imitativ, fals, care a presupus dezbaterea în jurul unor false modele ale unor țări libere. Cel mai simplu ar fi fost să fim noi înșine, în
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de istorie, cu peste un sfert de secol de experiență, evaluează fără emoții parcursul său prin diferite organizații: „Bineînțeles că am fost pionieră, nu era alternativă. Trebuie să recunosc că la început am fost chiar mândră. În liceu am fost utecistă, toți am fost, dar de acum participam formal la ședințe, îmi amintesc cu plăcere doar de adunările de sărbătorire a majoratului. Mă gândesc acum că pe mine comunismul nu m-a afectat foarte mult. Mi s-a părut firesc să
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fost, dar de acum participam formal la ședințe, îmi amintesc cu plăcere doar de adunările de sărbătorire a majoratului. Mă gândesc acum că pe mine comunismul nu m-a afectat foarte mult. Mi s-a părut firesc să fiu pionieră, utecistă, să fac parte din Asociația Studenților Comuniști, să ne prefacem că suntem interesați de politica partidului și ne informam, că ne implicam în viața organizațiilor. Nu eram preocupați de ceea ce se întâmpla, mai ales că nu aveam termeni de comparație
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
copil sârguincios, dar stăpânit de o ambiție nemăsurată. În 1940 a făcut parte din Frățiile de Cruce, după care nu a mai avut nici o legătură cu activitatea legionară. În 1944 s-a înscris în UTC și a devenit repede fruntaș utecist. S-a înscris la Facultatea de Drept din Iași, unde a întâlnit un vechi coleg de liceu care i-a propus să reia activitatea legionară. A refuzat, dar, pentru că nu a informat Siguranța, acest lucru i-a fost fatal: a
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau Cuvântarea de la Congresul Y, nu aș fi reușit la examenul de admitere să devin psiholog (!) -, astfel că am trăit „bucuria adaptării” la împrejurări, deși nu orice adaptare este sau garantează un progres. Întâmplarea a făcut să rămân la nivelul utecistului și nu pot să-ți ofer perspectiva din interiorul unei celule de partid pentru că nu am trăit-o direct. L.A.: Formula „o iubire ratată nu te face direct un handicapat” mi se pare salvatoare, însă cum ar putea funcționa așa ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au supraviețuit au făcut-o În alteritate (exemplară pentru această tendință este apetența pentru mass-media a vârfurilor generației). Mai degrabă ar trebui să deturnăm discuția spre generația care a urmat, și dacă acești „urmași” - aceste generații de șoimi, pionieri și uteciști - au sau nu memoria proprie În raport cu trecutul reprobabil (sau improbabil?!). Mi se pare extraordinar când stau de vorbă cu tinerii mei colegi, studenți de optsprezece-nouăsprezece ani, care se uită la mine ca la un extraterestru când vorbesc despre Ceaușescu, despre
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de la început notația biografică sumar disimulată. La capătul lui ‘38 asambla minuscule decupaje din „jurnalul de dăscăliță” într-o școală de periferie, cu exaltări umanitariste și anxietăți biografice: războiul, handicapul etnic, un mariaj de teama singurătății, suspansul activităților conspirative ale uteciștilor. Reportajele anilor ‘50 ilustrează, cu binecunoscutul triumfalism coborât în cotidian, „turismul politic” în patrie și pe alte meridiane, etalând felurite fapte „mirabile” ale unor personaje, femei mai cu seamă, transfigurate de hipnoza comunistă. Drumuri și zile aduce și o mostră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
de a alege, aspect care a fost și este de neconceput pentru ideologiile totalitare. Nu ați cunoscut prin urmare Îndoctrinarea materialist atee care Începea cu șoimii patriei și ajungea până la elita privilegiată a vremii, trecând prin stadiile de pioneri și uteciști, elită care din nefericire și astăzi după 18 ani, cu puține excepții, formează grosul vorbitorilor și reformatorilor de ocazie, populând deseori de o manieră grotescă media și mediul politic, fără să-și dea seama că bună parte din ei ar
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sau cum poți deschide un fișier în folosul echipei. Realizator: Nicolae Badea. Cursanți: Cristi Borcea, Tică Dănilescu. ora 19:00 - „Farmecul vieții“ - program ideologic pentru tineret. George Copos vă va dezvălui în direct cum se poate ajunge de la cazmalele șantierelor uteciste în tumultul economiei de piață. În pauzele publicitare se vor difuza clipuri despre fumul de locomotivă și victoria proletariatului. ora 20:00 - Știri. Iată titlurile: Gigi Becali a dat 1 000 de dolari unei babe căreia îi ieșise un herpes
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
un jurământ. În conformitate cu legile oricărei societăți oculte era necesar acest jurământ pentru inițierea în ucenicie, ucenicie care îi conferea și drepturi dar și îndatoriri. Să nu uităm că ritualul era asemănător și în organizațiile comuniste începând de la șoimii patriei, pionieri, uteciști etc. Ei erau supravegheați și conduși de un maestru și ofițerii care îl asistau, aceștia dându-le instrucțiuni și ordine. Fiecare corp de lucru și inițiere avea denumirea sa, titluri pentru ofițeri, nume pentru instrumente și termeni specifici pentru variatele
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și profesori făcuți „la normă’, cum zicea mama mea, fără nici un dram de cultură, care nici nu auziseră vreodată de aria Violetei. Sau dintre cei îndoctrinați, pentru care astfel de opere erau decadente și nu trebuiau să influențeze tineretul „utecist” . Această intervenție a mamei mele dovedește din nou inteligența și sensibilitatea ei pe de o parte dar și atitudinea ei de mamă devotată care își apără copiii cu orice preț. Poate această atitudine era datorată și de pierderea patefonului la
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
comunist îi instruia pe toți, pentru ca în caz de război să poată servi. C.I.: Dar probleme pe linie de partid ați întâmpinat? R. R.: Nu prea am avut probleme. Doar că la un moment dat au vrut să mă facă utecist. A venit unul de la Vaslui să ne facă uteciști, pe vreo 4 sau 5 tineri de la fabrica de rulmenți. M-am dus la sediul partidului, i-am dat actele ăstuia, numai că în buletin aveam o mică iconiță pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
război să poată servi. C.I.: Dar probleme pe linie de partid ați întâmpinat? R. R.: Nu prea am avut probleme. Doar că la un moment dat au vrut să mă facă utecist. A venit unul de la Vaslui să ne facă uteciști, pe vreo 4 sau 5 tineri de la fabrica de rulmenți. M-am dus la sediul partidului, i-am dat actele ăstuia, numai că în buletin aveam o mică iconiță pe care o luasem de la Brașov. Ei și când ăsta a
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
I-am răspuns că n-am știut care-i regula, că așa am apucat de la părinți, dar dacă trebuie să abandonăm chestia asta ne vom conforma liniei partidului. Cred că mai am și acum iconița aia. Și m-au făcut utecist. Mai târziu au vrut să mă facă și membru de partid, când am trecut la controlul tehnic de calitate, dar am refuzat și tot mă chemau. A venit de la Vaslui un activist pe nume Porumb, că venea să vadă cum
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
război mondial, romanul La porțile Severinului (1964) relatează aspecte ale „insurecției naționale antifasciste și antiimperialiste” și se vrea cea mai importantă scriere de până atunci a lui G. Actul de la 23 august 1944 este, evident, atribuit în exclusivitate comuniștilor și uteciștilor, reprezentanții partidelor istorice și ai monarhiei fiind minimalizați și caricaturizați, potrivit rețetarului epocii. Ulterior, autorul trece relativ fără sincope la narațuni decente, abil conduse, precum Talida (1976), cea mai bună carte a sa, construită pe schema romanului polițist. Începând de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
sub incidența unor recente reglementări, candidaților la facultățile de drept, filozofie și istorie li se cereau, la înscriere, recomandări ale direcțiunii școlii și organizației comuniste de tineret. O formalitate birocratică, în fapt, care certifica o comportare disciplinată, toți liceenii fiind uteciști. Formalitatea aceea mi-a spulberat însă ceea ce azi s-ar numi planul de carieră. Motivând ,,pedagogic" că sunt prea ,,sensibilă" pentru o meseria precum aceea de avocat, directorul școlii a tras linie peste facultatea de drept, ,,corectând" recomandarea pentru filozofie
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
repatrierea benevolă”. După cum se va vedea, bieții basarabeni și nordbucovineni fugeau unde vedeau cu ochii când erau „invitați” sau prinși de-a binelea de către zeloșii polițiști rurali (brute cu carte puțină și bâte noduroase în dotare), proaspetele slugi ale ocupanților uteciștii și comuniștii - sau, uneori, chiar de către jandarmi și aduși în fața „comisiilor de repatriere” care erau aceleași cu Comisiile Aliate de Control din întreaga țară, pentru a-și exprima opțiunea: să rămână în România, unde (până la ascensiunea la putere a comuniștilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
principală reținerea refugiaților basarabeni și nord-bucovineni și predarea acestora Comisiei Aliate de Control (C.A.C., ulterior C.Al.C.) era, în primul rând, Poliția rurală nou înființată chiar în prima zi a anului 1945, precum și membrii proaspetelor „celule” comuniste și uteciste care colaborau strâns și în alte domenii cu ocupanții ruși. De altfel, din documentele acestei urâte poliții rurale am aflat că aproape în fiecare comună din fostele județe de atunci existau soldați sovietici, ca să nu mai vorbim de reședințele plășilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]