424 matches
-
Obiecției că teoria retributivistă nu face altceva decât să pledeze pentru legile și ordinea socială existentă i se opune argumentația lui J. D. Mabbott, care demonstrează că pedeapsa este un corolar al încălcării legii de către un membru al societății. Susținătorii utilitarismului ar trebui să răspundă la două întrebări diferite: "Ar trebui să existe legi" și " Ce fel de legi ar trebui să existe?". Se poate vedea fără o examinare atentă a legilor particulare că metoda edictării legilor are propriile avantaje. Dispozițiile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
comun, devenind o doctrină morală despre altceva"163. Referitor la această acuzație se susține că sunt mai numeroși cei care se împotrivesc pedepsirii nevinovaților, decât cei care cred că acest lucru efectiv ar reduce infracțiunile. O altă importantă critică adusă utilitarismului se referă la faptul că, deși penaliștii susțin că pedeapsa are ca efect prevenirea, este dificil de determinat dacă felul pedepsei sau severitatea ei au vreun efect. Referitor la efectul descurajant al pedepsei s-a demonstrat empiric că decizia finală
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dar în realitate prevenirea depinde de publicitate care se face în jurul pedepsirii unui infractor și își atinge scopul dacă oamenii cred că pedeapsa a fost aplicată, chiar dacă de fapt acest lucru nu s-a produs. Așa cum a arătat Bentham, pentru utilitarism justiția aparentă înseamnă totul, justiția adevărată nu înseamnă nimic. Publicitatea și nu pedeapsa intimidează, iar această publicitate deși este numită de multe ori "parte a pedepsei unui om", de fapt nu este o parte a pedepsei. Un judecător condamnă un
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
la această întrebare. În cele ce urmează vom expune pe scurt soluțiile propuse de A. M. Quinton, Richard Hare și H. L. A. Hart. A. M. Quinton într-un articol de notorietate din 1953, On Punishment, încearcă să soluționeze antinomia dintre retributivism și utilitarism argumentând că teoria retributivistă, înțeleasă în mod corect, este o doctrină logică, nu morală și nu asigură o justificare morală a aplicării unei pedepse, ci o lămurire a utilizării acestui cuvânt. Utilitarismul, pe de altă parte, acoperă un număr de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Punishment, încearcă să soluționeze antinomia dintre retributivism și utilitarism argumentând că teoria retributivistă, înțeleasă în mod corect, este o doctrină logică, nu morală și nu asigură o justificare morală a aplicării unei pedepse, ci o lămurire a utilizării acestui cuvânt. Utilitarismul, pe de altă parte, acoperă un număr de atitudini morale posibile față de pedeapsă, dar nici una dintre acestea nu implică cu necesitate consecințele neplăcute invocate de retributiviști, dacă termenul "pedeapsă" este înțeles în sensul pe care l-a enunțat tezele retributiviste
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
consecințele neplăcute invocate de retributiviști, dacă termenul "pedeapsă" este înțeles în sensul pe care l-a enunțat tezele retributiviste. Pe scurt, cele două teorii răspund la întrebări diferite: retributivismul la întrebarea "când putem pedepsi (din punct de vedere logic)?, iar utilitarismul "când am putea sau ar trebui să pedepsim (din punct de vedere moral)173? Quinton ia în considerare faptul că pedeapsa este întotdeauna pentru ceva, pentru săvârșirea unui delict. Dacă un om spune altuia " Te voi pedepsi" și este întrebat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
În ciuda greșelii evidențiate de K. Baier, teza lui Quinton a demonstrat că poate supraviețui corectării ei și se bucură în continuare de o largă acceptare. Ea constituie și punctul de plecare al încercării lui Richard Hare de a dovedi că utilitarismul și kantianismul nu trebuie să se afle neapărat în dezacord. Reflecția pe tema pedepsei a fost unul din motivele care l-au determinat pe Hare să elaboreze teoria celor două niveluri ale gândirii morale. Teza lui Hare pornește de la observația
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ai imperiului scopurilor acele maxime de uz general pe care le putem voi ca legi universale, indiferent cine anume este receptorul. Procedând așa, încercăm să maximizăm realizarea scopurilor celor afectați, ceea ce utilitariștii recenți au numit satisfacerea preferințelor"182. Un asemenea utilitarism, crede Hare, nu este vulnerabil la obiecțiile legate de obicei de pedeapsă, respectiv la acuzația că dacă faptul de a trimite un om nevinovat la închisoare ar avea cele mai bune consecințe într-un caz particular, atunci un judecător utilitarist
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Mundle, C. W. K., Punishment and desert, în: Stanley E. Grupp (editor), Theories of Punishment, Indiana University Press Bloomington/London, 1971. Mureșan, Valentin (editor), Filosofia morală a lui Richard M. Hare: teorie și aplicații, Editura Paideia, București, 2006. Mureșan, Valentin, Utilitarismul lui John Stuart Mill, Editura Paideia, București, 2003. Nietzsche, Friedrich, Genealogia moralei, traducere de Darie Lăzărescu, Editura Mediarex, București. Noica, Constantin, Cuvânt împreună despre rostirea românească, Editura Eminescu, București, 1987. Platon, Republica, traducere de Dumitru Vanghelis, Editura Antet, Filipeștii de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
moralei, 111 sociabilitate, 39, 43, 44, 45 stare naturală, 41, 45, 89 T teoria imperativistă a dreptului v pozitivism juridic, 50 teoria valorii, 23 teorii aboliționiste, 192 teorii consencințialiste, 23 teorii neteleologice, 23 teorii nonconsecințialiste, 23 teorii teleologice, 23 U utilitarism: hedonist, 26; preferențial, 26; și context public, aplicabilitate, 26; și justificarea pedepsei, 192 utilitate, 25, 26, 27, 79, 112, 153, 195, 224, 231 V vălul ignoranței, 89 vinovăție: componente ale, 161; conștiința și voința, 164; corelația cu fapta ilicită, 162
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nature of the relation between moral responsibility and legal responsibility, and at the same time to outline the modalities by which the punishment can be justified from moral point of view, starting with the most important justificative theories: retributivism and utilitarism. Though the concepts of guilt and punishment have been intensively studied both by ethics specialists and by the legal advisors, their interdisciplinary approach can add a new perspective to their analysis. When speaking about law, the thinking automatically related to
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Irineu Ion Popa, Substanța morală a dreptului, Editura Universul Juridic, București, 2009, p. 110. 220 Philippe Malaurie, op. cit., p. 42. 221 Ibidem, p. 145. 222 Kant, Le conflit de Facultes, apud. Ph. Malaurie, op. cit., p. 167 . 223 J. S. Mill, Utilitarismul, cap. V Despre legătura dintre justiție și utilitate, în George Ene (editor), Filosofia politică a lui J. S. Mill, Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 33-41. 224 J. S. Mill, Utilitarismul, în: V. Mureșan (editor), Utilitarismul lui J. S. Mill, Editura
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
apud. Ph. Malaurie, op. cit., p. 167 . 223 J. S. Mill, Utilitarismul, cap. V Despre legătura dintre justiție și utilitate, în George Ene (editor), Filosofia politică a lui J. S. Mill, Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 33-41. 224 J. S. Mill, Utilitarismul, în: V. Mureșan (editor), Utilitarismul lui J. S. Mill, Editura Paideia, București, 2003, p. 326. 225 V. Mureșan, Utilitarismul lui John Stuart Mill, p. 242. 226 J. S. Mill, Utilitarismul, în: V. Mureșan, Utilitarismul lui J. S. Mill, p. 331
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
167 . 223 J. S. Mill, Utilitarismul, cap. V Despre legătura dintre justiție și utilitate, în George Ene (editor), Filosofia politică a lui J. S. Mill, Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 33-41. 224 J. S. Mill, Utilitarismul, în: V. Mureșan (editor), Utilitarismul lui J. S. Mill, Editura Paideia, București, 2003, p. 326. 225 V. Mureșan, Utilitarismul lui John Stuart Mill, p. 242. 226 J. S. Mill, Utilitarismul, în: V. Mureșan, Utilitarismul lui J. S. Mill, p. 331. 227 Will Kymlicka, Tradiția contractului
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în George Ene (editor), Filosofia politică a lui J. S. Mill, Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 33-41. 224 J. S. Mill, Utilitarismul, în: V. Mureșan (editor), Utilitarismul lui J. S. Mill, Editura Paideia, București, 2003, p. 326. 225 V. Mureșan, Utilitarismul lui John Stuart Mill, p. 242. 226 J. S. Mill, Utilitarismul, în: V. Mureșan, Utilitarismul lui J. S. Mill, p. 331. 227 Will Kymlicka, Tradiția contractului social, în: P. Singer (editor), Tratat de etică, Editura Polirom, Iași, 2006, pp. 221-223
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 33-41. 224 J. S. Mill, Utilitarismul, în: V. Mureșan (editor), Utilitarismul lui J. S. Mill, Editura Paideia, București, 2003, p. 326. 225 V. Mureșan, Utilitarismul lui John Stuart Mill, p. 242. 226 J. S. Mill, Utilitarismul, în: V. Mureșan, Utilitarismul lui J. S. Mill, p. 331. 227 Will Kymlicka, Tradiția contractului social, în: P. Singer (editor), Tratat de etică, Editura Polirom, Iași, 2006, pp. 221-223. 228 John Rawls, A Theory of Justice, în: George Sher, Moral
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pp. 33-41. 224 J. S. Mill, Utilitarismul, în: V. Mureșan (editor), Utilitarismul lui J. S. Mill, Editura Paideia, București, 2003, p. 326. 225 V. Mureșan, Utilitarismul lui John Stuart Mill, p. 242. 226 J. S. Mill, Utilitarismul, în: V. Mureșan, Utilitarismul lui J. S. Mill, p. 331. 227 Will Kymlicka, Tradiția contractului social, în: P. Singer (editor), Tratat de etică, Editura Polirom, Iași, 2006, pp. 221-223. 228 John Rawls, A Theory of Justice, în: George Sher, Moral Philosophy, Harcourt Brace Jovanovich
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
All, București, 2008, p. 189. 140 J. B. Schneewind, op. cit., pp. 486-487. 141 C. M. Korsgaard, op. cit., p. 54. 142 Ibidem, p. 55. 143 Ibidem, p. 74. 144 C. M. Korsgaard, op. cit., pp. 75-76. 145 Ibidem, p. 78. 146 J. S. Mill, Utilitarismul, cap. III, trad. Valentin Mureșan, în: Valentin Mureșan (editor), Utilitarismul lui J. S. Mill, Editura Paideia, 2003, p. 295. 147 J. S. Mill, op. cit., p. 297. 148 Ibidem, p. 294. 149 J. S. Mill, op. cit., p. 297. 150 Ibidem, pp.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pp. 486-487. 141 C. M. Korsgaard, op. cit., p. 54. 142 Ibidem, p. 55. 143 Ibidem, p. 74. 144 C. M. Korsgaard, op. cit., pp. 75-76. 145 Ibidem, p. 78. 146 J. S. Mill, Utilitarismul, cap. III, trad. Valentin Mureșan, în: Valentin Mureșan (editor), Utilitarismul lui J. S. Mill, Editura Paideia, 2003, p. 295. 147 J. S. Mill, op. cit., p. 297. 148 Ibidem, p. 294. 149 J. S. Mill, op. cit., p. 297. 150 Ibidem, pp. 297-298. 151 C. M. Korsgaard, op. cit., pp. 82-84. 152 C. M. Korsgaard
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
se Închidă la tot ceea ce nu era opinie acceptată: capriciul irumpe Într-o bună zi și spulberă ierarhiile ce păreau de neclintit, dar care erau, În fond, minate de plictis. Tocmai de aceea, În cazul unui popor rigid, cu un utilitarism grosier, pe de-o parte Frivolitatea 2, iar pe de alta Imaginația (care-și cerea dreptul În fața unei legi morale prea strâmte pentru a fi adevărată) au generat o manifestare aparte, o știință a manierelor și posturilor, cu neputință de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
bacterii la om. Evoluția lumii vii, Editura Humanitas, București, 2008. Mărgineanu, N., Condiția umană, Editura Științifică, București, 1973. Mehedinți, S., Civilizație și cultură: concepte, definiții, rezonanțe, Editura Trei, București, 1999. Menger, K, Principiile economiei, www.mises.ro Mill, J. S., Utilitarismul, Editura ALL , București, 2014. Miller, D.-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000. Mises, L. V., Acțiunea umană.Un tratat de teorie economică, www.ludwigvonmises.ro Mises, L .V., Ciclul economic și expansiunea creditelor, www.mises.ro
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
vedea că chiar cultura universitară superioară se datorește, cel puțin în începuturile ei, bisericii. Se poate ca rolul ei să fi trecut în zilele noastre, în care nu mai avem idealuri și când arta însăși a devenit un instrument al utilitarismului. Dar daca acel rol a trecut, el a fost realizat măcar prin epoce de glorie artistică și științifică, pe când biserica orientală a vegetat într-un formalism gol și sterp. Acesta e răul specific și istoric oarecum care face cu putință
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
creștinismul asociat epicurismului. Plăcerea devine mijlocul, suportul, vehiculul pentru ceva mai mult și mai bun ca ea: întâlnirea cu Dumnezeu, plăcerea de a fi cu Dumnezeu. Din epicurism, Lorenzo Valla nu reține plăcerea definită ca absență a tulburării, ataraxia, ci utilitarismul, teoria interesului sau a impurității, pentru a o spune în sensul etimologic. Plăcerea lui Epicur califică starea în care ne găsim după suprimarea tuturor ocaziilor de a suferi. Departe de afecțiunile și de pasiunile triviale înțeleptul epicurian se bucură de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în termeni de bun și de rău. în această ordine de idei, „bun” desemnează tot ceea ce permite realizarea proiectului filosofic, iar „rău” ceea ce-l stânjenește, îl încetinește sau îl face imposibil. Dincolo de bine și de rău, gândirea Grădinii propune un utilitarism hedonist în numele căruia răul se suprapune suferinței. Ceea ce este bun caracterizează fie absența suferinței, fie suprimarea ei. în afara de asta, nimic nu este adevărat... Răul nu vine de la păcat, suferința nu-și are rațiunea într-o greșeală care ar trebui ispășită
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Trupul. El și nimic altceva - un trup redus la componentele lui atomice. -11- O prudență utilitaristă și pragmatică. în perspectiva terapeutică care-i este proprie, ca filosof-medic, Epicur - și, în această privință, propun să urmăm teza lui Jean-Marie Guyau - inventează utilitarismul. Evident, Epicur consideră binele ca fiind identic cu ceea ce este bun; la rându-i, ceea ce este bun desemnează ceea ce pare util pentru a evita suferința și a crea plăcere. Invers, răul și ceea ce este rău caracterizează ceea ce generează suferință. Exemplu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]