347 matches
-
nu împiedică săvârșirea infracțiunilor în viitor, atunci nu face altceva decât să se adauge la suferințele umane. Cu alte cuvinte, utilitarismul justifică pedeapsa prin referire la efectele sale benefice ori la consecințele ei. În acest sens, se spune despre teoria utilitaristă este o teorie consecințialistă, o teorie care consideră că doar consecințele bune sau rele ale unui act au valoare morală. Izvoarele concepției utilitariste pot fi găsite în antichitate, unde gânditori precum Platon sau Cicero erau preocupați de natura și scopul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
prin referire la efectele sale benefice ori la consecințele ei. În acest sens, se spune despre teoria utilitaristă este o teorie consecințialistă, o teorie care consideră că doar consecințele bune sau rele ale unui act au valoare morală. Izvoarele concepției utilitariste pot fi găsite în antichitate, unde gânditori precum Platon sau Cicero erau preocupați de natura și scopul pedepsei. Platon credea că pedeapsa trebuie aplicată pentru a preveni, prin puterea exemplului, săvârșirea altor infracțiuni, iar Cicero afirma că fundamentul pedepsei îl
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
empiric, că pedeapsa nu are efecte de prevenire individuală. De asemenea, cercetările au demonstrat că pedeapsa capitală nu are un efect mai puternic decât închisoarea pe viață. Referitor la efectul de prevenire al pedepsei există două opinii dominante. Potrivit abordării utilitariste, omul este o ființă rațională care alege calea pe care să o urmeze calculând raportul dintre plăcere și durere. În cazul în care stabilește că riscul pedepsei cântărește mai greu decât câștigul urmărit, un potențial infractor, după o analiză rațională
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
necesitatea ei socială: " Astfel în faptul de justiție omenească, pedepsirea și pedeapsa justă a vinovatului sunt fapte de virtute; însă acesta este și un fapt al necesității, adică nu e bun decât pentru că e necesar"144. Dar, dincolo de această latură utilitaristă, Aristotel îi recunoaște pedepsei și un rol de regenerare morală: "pedepsele, care constau în faptul că se sustrage ceea ce produce plăcere și se pricinuiește durere, (...) sunt un procedeu de vindecare; vindecarea unui rău însă obișnuiește a porni de la contrariul lui
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
vizează tratarea delincventului. La fixarea felului și întinderii pedepsei se ține seama mai mult de tipul de infractor, de periculozitatea și antecedentele lui, decât de tipul de delict comis 148. 3.5.3. O posibilă conciliere între teoriile retributiviste și utilitariste "Cea mai izbitoare trăsătură a discursului moral contemporan este că, în mare parte, e folosit pentru a exprima dezacorduri; iar cea mai izbitoare trăsătură a disputelor prin care se exprimă aceste dezacorduri este caracterul lor interminabil", notează A. MacIntyre 149
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
din această perspectivă, renașterea morală a făptuitorului ar fi singurul lucru de care trebuie să se țină seama atunci când se pune problema dacă și cum ar trebui acesta pedepsit 153. A. M. Quinton consideră că această perspectivă este, dimpotrivă, de factură utilitaristă și totodată imorală, deoarece nu ține cont de dreptul victimei la compensare și de dreptul societății, în general, la protecție. O interpretare mai puțin radicală ar fi aceea că nu trebuie să tratăm niciodată infractorii ca mijloace atunci când le este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dacă ar fi să respingem teoriile retributiviste, trebuie găsite obiecții mai puternice decât cele care au fost avansate și acceptate în mod curent și care se bazează pe confuzii sau formulări greșite ale problemelor ori pe prejudecăți"162. Nici concepția utilitaristă nu a scăpat de acuzații, dimpotrivă, adepții concepției retributiviste au criticat cu vehemență părțile slabe ale acestei doctrine. Principala acuzație formulată împotriva teoriilor utilitariste se referă la faptul că acestea ar permite pedepsirea nevinovaților. Teoria prevenției legitimează pedepsirea nevinovaților bazându
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care se bazează pe confuzii sau formulări greșite ale problemelor ori pe prejudecăți"162. Nici concepția utilitaristă nu a scăpat de acuzații, dimpotrivă, adepții concepției retributiviste au criticat cu vehemență părțile slabe ale acestei doctrine. Principala acuzație formulată împotriva teoriilor utilitariste se referă la faptul că acestea ar permite pedepsirea nevinovaților. Teoria prevenției legitimează pedepsirea nevinovaților bazându-se pe faptul că, dacă acesta este considerat a fi vinovat de către cei care în viitor ar fi comis infracțiuni, atunci este justificată aplicarea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mai blândă dintre ele. Prin urmare, dacă pedeapsa capitală sau o pedeapsa mai blândă cu închisoarea ar fi la fel de eficiente în prevenirea crimelor, utilitariștii ar alege pedeapsa mai blândă și ar considera pedeapsa capitală ca nejustificată. Cu toate acestea, abordarea utilitaristă poate avea ca rezultat și aplicarea unor pedepse excesive. De exemplu, sute de cazuri de furturi mărunte sunt săvârșite frecvent de hoți eficienți care sunt greu de prins. Paguba cauzată de fiecare hoț în parte este minoră, dar paguba totală
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ca rezultat și aplicarea unor pedepse excesive. De exemplu, sute de cazuri de furturi mărunte sunt săvârșite frecvent de hoți eficienți care sunt greu de prins. Paguba cauzată de fiecare hoț în parte este minoră, dar paguba totală, conform abordării utilitariste, este mare și poate fi mai mare decât suferința cauzată prin pedepsirea severă a unui astfel de infractor. Dacă o lege nouă ar stabili o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru un hoț mărunt, o astfel de pedeapsă ar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că pedeapsa nu mai poate fi justificată doar ca retribuție pentru delictul comis ori doar ca mijloc de prevenire pentru viitoarele delicte sau de îndreptare pentru infractori și au încercat o conciliere între cele două doctrine, cea retributivistă și cea utilitaristă, dând naștere unor teoriile mixte, care consideră pedeapsa o răsplată proporțională cu vinovăția făptuitorului, dar care trebuie orientată spre realizarea finalităților cerute de prevenție și reeducare. Cei mai mulți au menținut ideea că pedeapsa este valoroasă datorită urmărilor sale, cum ar fi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ce fel de suferință ar trebui pricinuită este perfect posibilă. Teoriile prevenției și reeducării, nefixând limite, prezintă riscul de a deveni cu mult mai inumane decât o teorie pură retributivistă 172. Este evident că atât teoriile retributiviste, cât și cele utilitariste conțin și aspecte pozitive și aspecte negative. Întrebarea care se ridică aici este cum ar putea fi combinate cele două versiuni rivale pentru a obține una nouă, mai bună și dacă este posibilă o conciliere între cele două teorii. Mulți
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
căror adoptare generală va avea cele mai bune consecințe în total pentru toți cei afectați, considerați în mod imparțial"181. Așa cum a demonstrat în lucrare sa Moral Thinking, Hare consideră această sugestie ca fiind în același timp și kantiană și utilitaristă. "La nivel critic, atunci când selectăm principiile pe care trebuie să le folosim la nivel intuitiv, tratăm pe toată lumea ca scop. Astfel, noi selectăm ca membri legislatori ai imperiului scopurilor acele maxime de uz general pe care le putem voi ca
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
rivale, arătând că, pentru a clarifica problema pedepsei, trebuie căutate răspunsuri la următoarele întrebări: "cum poate fi justificată practica generală a pedepsirii?" și "cui trebuie aplicată pedeapsa?". La prima întrebare, crede Hart, trebuie să se răspundă prin referire la doctrina utilitaristă, iar la cea de-a doua prin referire la gândirea retributivistă. Adică, în ceea ce privește practica generală aceasta trebuie justificată făcând referire la consecințele sociale ale pedepsirii. Principala consecință socială este reducerea criminalității, însă noi nu trebuie să permitem aplicarea pedepsei în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acest lucru ar putea avea efectele urmărite. Așadar, nu putem dispune aplicarea pedepsei la întâmplare, ci doar "făptuitorul pentru fapta sa"184. Hart încearcă să concilieze cele două teorii rivale și, totodată, să construiască o teorie a pedepsei acceptabilă. Doctrina utilitaristă joacă un rol important în teza sa, pedeapsa neputând fi justificată decât dacă are ca efect reducerea criminalității. Nici rolul retributivismului nu este de neglijat, limitele acceptabile în care poate fi utilizată pedeapsa ca mijloc de reducere a criminalității sunt
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în care poate fi utilizată pedeapsa ca mijloc de reducere a criminalității sunt dictate de principiul retributivist care permite doar pedepsirea celor vinovați. Hart admite totuși că, principiul retributiv al pedepsirii vinovaților poate fi încălcat uneori pentru atingerea unor scopuri utilitariste, dar atunci când se întâmplă acest lucru trebuie să avem conștiința faptului că se încalcă un principiu important. Partea slabă a teoriei lui Hart, evidențiată de criticii săi, este că, dacă acordăm preeminență principiilor utilitariste în fața celor retributiviste, ne putem afla
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
încălcat uneori pentru atingerea unor scopuri utilitariste, dar atunci când se întâmplă acest lucru trebuie să avem conștiința faptului că se încalcă un principiu important. Partea slabă a teoriei lui Hart, evidențiată de criticii săi, este că, dacă acordăm preeminență principiilor utilitariste în fața celor retributiviste, ne putem afla în situația de a evita pedepsirea unor delicte foarte serioase în timp ce altele mai puțin grave continuă să fie încriminate, dacă s-ar dovedi că acest lucru ar avea drept consecință o drastică reducere a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedepsei poate fi pricinuită și unor persoane nevinovate, dar în acest caz nu este vorba de pedeapsă, ci de eroare judiciară sau de terorism. Provocarea unei suferințe este considerată în mod corect pedeapsă doar dacă persoana respectivă este vinovată. Teoriile utilitariste au încercat fundamentarea pedepsei exclusiv pe conceptul de periculozitate, dar s-a constatat că, din punct de vedere practic, acest lucru este imposibil. Prin urmare, s-a apelat din nou la ideea de vinovăție ca răspuns la întrebarea dacă se
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
constatat că, din punct de vedere practic, acest lucru este imposibil. Prin urmare, s-a apelat din nou la ideea de vinovăție ca răspuns la întrebarea dacă se poate aplica o pedeapsă, atribuind însă pedepsei un scop preventiv. Adepții teoriilor utilitariste centrate pe ideea prevenției generale au stabilit o relație între vinovăție și fundamentarea pedepsei bazată pe funcția motivatoare a normei juridice. Conform acestei teorii, pedeapsa nu depinde de vinovăție în sens retributivist, ci este fundamentată într-o prevenție generală proporțională
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sieși. O consecință directă a acestei expansiuni constă În tendința de pragmatizare a Învățării, de formare a persoanei În perspectiva utilizării și aplicării (uneori imediate) a cunoașterii. Principiul pare a fi acceptabil, numai că el poate conduce la o Închidere utilitaristă, școala fiind socotită a fi o „antecameră” a vieții (economice, sociale etc.) și mai puțin un laborator de modelare a spiritului uman În perspectiva unor finalități mai Înalte, atemporale. Cu ochii Îndreptați către concret, imediat, circumstanțial, riscăm să formăm o
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
este acoperită de realitățile socioeconomice, rămase dureros În urmă și care antrenează dezamăgiri sau clivaje intrapsihice cu urmări nefaste (individul știe sau vrea mai mult, dar este „derealizat”, blazat, dezorientat, pentru că nu găsește un spațiu propice de afirmare). În ceea ce privește tendința utilitaristă și pragmatizarea formării, asistăm Într-adevăr la o redimensionare a programelor de pregătire În consens cu noile profesiuni și cu competențele reclamate de societate. Însă școala nu se poate centra numai pe așa ceva, lăsând la o parte competențele general-umane, de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
rezultate din educație, experiență, sănătate și igienă, relații sociale etc. Cei care foloseau expresia „capital uman” omiteau rolul educației în termeni de venituri individuale. Noțiunea în sine a rămas una problematică în perioada interbelică, deoarece sugera o abordare cinică, excesiv utilitaristă, care privea oamenii ca mașini. Ideea de a stabili o valoare economică a educației și a vieții umane părea și mai scandaloasă. A vorbi de valoarea economică a educației însemna, pentru mulți din mediul academic, dar și pentru opinia publică
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
față de alte grupuri. Aceste comunități, în general rurale, sunt în declin în aproape toată lumea occidentală. De multe decenii ele fac loc unui tip de comunitate caracterizat de un alt fel de coeziune un sistem contractual bazat pe aranjamente impersonale, nesentimentale, utilitariste, care definesc drepturi și responsabilități, privilegii și obligații. Prototipul comunității contractuale (concept negat astăzi la unii care spun că o astfel de structură gândită, reflectată nu poate fi comunitate) este societatea "urbană". Caracteristicile ei, după Louis Wirth, ar fi opuse
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
tradiție. Ele sunt tot timpul raportate la nou de către actori independenți și raționali, răspunzând astfel circumstanțelor și dorințelor schimbătoare. În acest model, alegerea țelurilor este arbitrară dar îndeplinirea lor este guvernată de calculul rațional. Astfel, gesellschaft hrănește o mentalitate pozitivistă, utilitaristă. În acest cadru, nici scopurile, nici mijloacele nu au o valoare intrinsecă. Gemeinschaft este rezultatul voințelor bazate pe obișnuință, tradiție, credințe împărtășite și legături afective, în timp ce gesellschaft este bazată pe raționalitatea instrumentală. Tipologia grupărilor sociale apropiate de modelul gemeinschaft include
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
se adaugă "Despre înțelepciune" a lui Charron; libertinul baroc își revendică o libertate filosofică totală. Libertinul baroc reactivează înțelepciunile antice, propunând o înțelepciune existențială. Libertinul baroc dezvoltă o etică aflată dincolo de Bine și de Rău; nu imorală sau amorală, ci utilitaristă, conținând îndemnuri de a urmări ceea ce este bun, a evita ce este dăunător; procedând astfel, o dată cu Charron, libertinii barocului creează laicitatea. Charron își scrie pe ușa locuinței: Nu știu". Această inscripție semnifica: * certitudinile se obțin greu, cu prudență; * orice adevăr
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]