73 matches
-
totale. Ambele formul]ri critice susțin ideea necesit]ții noțiunii de „drepturi”, care s] vin] în întâmpinarea tendințelor utilitariste dominante pentru a ne proteja împotriva diverselor efecte ale acestora. Ins] și de aceast] dat] r]spunsul oferit de c]tre utilitariști face referire la aspecte absolut întâmpl]toare și v]dit empirice. Argumentul adus în sprijinul acestei afirmații este acela c] majoritatea bunurilor (hran], bani etc.) produc o „utilitate marginal] descresc]toare”: utilitatea aferent] primei unit]ți consumate din bunul respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
utilitarismului sunt diametral opuse, ins] nu este nici o greșeal] în a afirma c] exist] atitudini utilitariste pro și contra unei anumite politici. Dimpotriv], poate fi privit] drept un avantaj capacitatea de a afirma c] exist] un anumit criteriu general, cel utilitarist, care furnizeaz] argumente pro și contra în vederea evalu]rii conflictului. În acest sens, utilitarismul asigur] baza rațional] a unei practici care de cele mai multe ori dep]șește un simplu schimb în natur]. Este firesc că discuția mea asupra principiului utilit]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În opinia lor, r]spunsul Dorotheei privind modul în care ar trebui s] procedeze, nu are nimic a face cu aprecierea utilit]ții și a intereselor sau cu rezolvarea conflictelor între drepturi, ci cu propria ei personalitate. Argumentul adus de utilitariști în ap]rărea teoriei lor este acela potrivit c]ruia o persoan] ar trebui s] își formeze un bun caracter, întrucat calit]țile morale sporesc utilitatea general]. Un asemenea argument omite esențialul. S] presupunem c] majoritatea oamenilor ar avea un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și dorințele individului. Alasdaire MacIntyre a dus mai departe analiza lui Anscombe, afirmând c] societatea modern] nu a moștenit o singur] tradiție etic] din trecut, ci fragmente ale mai multor teorii contradictorii: suntem perfecționiști platonicieni în acordarea onorurilor la Jocurile Olimpice, utilitariști prin aplicarea principiului selecției în cazul r]niților de pe front, adepți ai teoriei lui Locke prin afirmarea drepturilor asupra propriet]ții, creștini prin idealizarea carit]ții, compasiunii și a egalit]ții valorilor etice și, nu în ultimul rând, urmași ai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
u. Susan Wolf a sustinut într-un eseu ideea c] utilitarismul nu numai c] omite s] fac] referire la caracter, ci, dimpotriv], impune unul ideal, la care nu ar fi nici bine și nici rațional că omul s] aspire. Un utilitarist care își folosește timpul și banii aproape în totalitate în scopul ajutor]rii celor s]răci ar fi o persoan] banal] și unidimensional], care nu știe s] profite și de alte aspecte ale vieții ce dep]șesc sfera eticii, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai important decât diferențele dintre ei este o caracteristic] distinct] a unei asemenea perspective. Chiar și în acest rol limitat, ele au fost subiectul unui atac venit din mai multe direcții. Pentru început, ar p]rea inacceptabile, la suprafaț], pentru utilitariști, deoarece împiedic] urm]rirea neînc]tușat] a bun]st]rii sociale. Într-adev]r, noțiunea de drepturi naturale a fost respins] deoarece era considerat] f]r] sens de c]tre utilitaristul Jeremy Bentham care, printr-o fraz] celebr], a respins, de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în cazul durerii sau pl]cerii psihologice, deși acestea sunt mai greu de cuantificat. Utilitariștii întâmpin] ins] probleme atunci când este vorba de situatii care implic] uciderea. S] ne întoarcem la exemplul lui Regan și s] îl analiz]m din perspectiv] utilitarist]. Pentru un utilitarist, exemplul cu barca de salvare devine extrem de complex. Deoarece deciziile trebuie s] fie bazate pe o gam] întreag] de considerente, vom clarifica mai întâi exemplul. Aruncarea oric]ruia dintre pasageri peste bord va avea efecte asupra unor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau pl]cerii psihologice, deși acestea sunt mai greu de cuantificat. Utilitariștii întâmpin] ins] probleme atunci când este vorba de situatii care implic] uciderea. S] ne întoarcem la exemplul lui Regan și s] îl analiz]m din perspectiv] utilitarist]. Pentru un utilitarist, exemplul cu barca de salvare devine extrem de complex. Deoarece deciziile trebuie s] fie bazate pe o gam] întreag] de considerente, vom clarifica mai întâi exemplul. Aruncarea oric]ruia dintre pasageri peste bord va avea efecte asupra unor persoane care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fie bazate pe o gam] întreag] de considerente, vom clarifica mai întâi exemplul. Aruncarea oric]ruia dintre pasageri peste bord va avea efecte asupra unor persoane care nu sunt prezente acolo, cum ar fi prietenii sau familia. Din moment ce un utilitarist trebuie s] ia în considerare durerea sau suferință tuturor celor afectați, vom presupune aici c] toți supraviețuitorii și-au pierdut pe toți cei dragi în catastrofă care i-a adus și pe ei în situația de naufragiați. Astfel, singura ființ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie redus] prin eliminarea unuia dintre pasagerii b]rcii de salvare. Pentru a minimaliza aceast] pierdere a cantit]ții de fericire, va trebui eliminat] ființă care va avea probabil viața cea mai puțin fericit]. Pentru cei mai mulți oameni, fie ei și utilitariști, aceast] decizie este greu de accceptat. Într-adev]r, acest tip de analiz] a dat naștere unor teorii că cele susținute de Regan. În schimb, Singer pledeaz] pentru o versiune mai sofisticat] a utilitarismului care s] conduc] la o decizie mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar intra în conflict direct cu aceast] preferinț]. Nu este clar dac] și câinii au aceast] preferinț], desi ei pot avea alte preferințe care ar presupune existența conținu] pentru a putea fi satisf]cute. Concluzia la care ar ajunge un utilitarist „luminat” ar fi similar] celei a lui Regan, desi motivele sunt foarte diferite. Acest acord în ceea ce privește practică nu este rar. Atât susțin]torii drepturilor animalelor cât și adepții utilitarismului nu vor consuma carne, dar motivele lor pentru a face acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inerent]. Pentru un ap]r]tor al drepturilor animalelor, a folosi un animal ca mijloc în atingerea unui scop, în acest caz, ca mâncare pentru cin], reprezint] o violare a dreptului acelei ființe de a fi tratat] cu respect. Un utilitarist nu va mânca produse de origine animal] atât timp cât procesul de creștere al acestor animale implic] o cantitate mare de suferinț] din partea lor. Dac] animalele vor avea o viat] fericit], natural] și lipsit] de stres, iar moartea le va fi provocat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teorii, dar principalul aspect vizat este acela c] pedeapsă este justificat] deoarece infractorul a comis în mod voluntar un act greșit. Cei care greșesc merit] s] sufere pentru cele comise indiferent dac] suferință produce sau nu o consecinț] pozitiv]. Spre deosebire de utilitariști, retributiviștii nu privesc suferință pedepsei ca fiind negativ] în sine. În timp ce suferință nevinovaților este negativ], suferință vinovaților este una dreapt]. Obiecții diferite au fost ridicate împotriva ambelor teorii. Principala problem] pentru cea utilitarist] este de a explica de ce pedeapsă trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
produce sau nu o consecinț] pozitiv]. Spre deosebire de utilitariști, retributiviștii nu privesc suferință pedepsei ca fiind negativ] în sine. În timp ce suferință nevinovaților este negativ], suferință vinovaților este una dreapt]. Obiecții diferite au fost ridicate împotriva ambelor teorii. Principala problem] pentru cea utilitarist] este de a explica de ce pedeapsă trebuie s] fie acordat] celor vinovați și s] nu fie extins] și asupra celor nevinovați în circumstanțe potrivite. Pe de alt] parte, retributiviștii au dificult]ți în explicarea motivului pentru care persoanele vinovate trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Un conflict serios între cererile rolurilor semnificative va necesita cu sigurant] o rezolvare în termeni care transcend recurgerea la morală rolurilor. Dac] morală că rol este tot ceea ce înseamn] moral], atunci soluția va fi obținut] prin considerații nemorale. Pentru un utilitarist monist, dimpotriv], orice duce la rezolvarea problemei în mod rațional sau satisf]c]tor, va fi, ipso facto, o considerație moral]. S] vedem ce argumente aduc filosofii contemporani în favoarea viziunii conform c]reia exist] ceva aparte în politic] care legitimeaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
descris] de științ]? Ar fi ușor de r]spuns la aceast] întrebare dac] am putea identifica faptele morale cu faptele naturale. Naturalismul este concepția potrivit c]reia faptele morale sunt doar fapte naturale (vezi capitolul 37, „Naturalismul”). De exemplu, unii utilitariști sunt naturaliști, susținând faptul c] aceast] acțiune produce mai puțin] fericire decât vreo alternativ] disponibil] este același lucru cu faptul c] este greșit. Dac] ar fi adev]rât, nu ar mai fi o problem] așa de mare în a g
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar face cineva care și-a însușit finalit]țile altor persoane, încercând astfel s] le promoveze la maxim. Pedepsirea unui nevinovat ar putea preveni un dezastru major al finalit]ților aproape oricui. Soluția este cea sugerat] de c]tre mulți utilitariști, care implic] o divizare a gândirii morale în dou] nivele - idee care ne amintește de distincția f]cut] de Platon (Meno, 98b) și Aristotel (Etică Nicomahic], mai ales cartea a VI-a) între opinia corect] sau dorinț] și înțelegerea practic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
viziunea lui Kohlberg, c] teoria moral] deontologic] este superioar] teoriei morale utilitariste. Aceasta este o supoziție cel putin controversat]. Discuția noastr] critic] despre Kohlberg ar putea începe de aici. iii. Examinarea teoriei lui Kohlberg Foarte mulți susțin c] teoria moral] utilitarist] este necorespunz]toare. Indiferent dac] aceste critici sunt fondate sau nu, ceea ce pare evident fals de la prima vedere este afirmația lui Kohlberg potrivit c]reia raționamentul moral care accept] utilitarismul este, exclusiv din aceast] cauz], mai putin sofisticat cognitiv decât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o universalitate cu privire la procedur]: e puțin probabil ca lecții de v]ț]mare gratuit] s] inspire dezvoltarea moral]. Aceste observații vorbesc și despre a doua supoziție. În ceea ce o privește pe a treia, e suficient s] spunem c] dezbaterea dintre utilitariști și deontologi este una de durat], puțin probabil s] fie aplanat] printr-un recurs la psihologia cognitiv]. Referințe Aristotle: Nicomachean Ethics. Gilligan, C.: În a Different Voice: Psychological Theory and Women’s Development (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1982). Kohlberg
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
însuși, în capitolul s]u despre prescriptivismul universal, argumenteaz] c] aceast] constrângere poate fi suficient] pentru a ne conduce la concluzii comune despre cum s] action]m, concluzie care se bazeaz] pe o metod] de gandire sprijinit] nu numai de utilitariști și de Kant, ci și de Regulă de aur care, așa cum au ar]țâț capitolele din partea a doua, este central] multora dintre marile tradiții etice. Aceasta este, trebuie s] recunoaștem, o asociere selectiv] a temelor comune. Concluziile capitolelor despre naturalism
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și funcție (o relație de identitate formală). Cum știm, conceptul de funcție are o anumită tradiție în matematică, începută cu mult înainte de Frege. Acesta, însă, propune o teorie de fapt, o veritabilă filosofie a matematicii care nu rămâne la orizontul "utilitarist" de abordare a funcției și a altor concepte matematice, ci deschide un orizont de tematizare în care mai mulți termeni din această știință, precum și din știința logicii, sunt remodelați: expresie, expresie matematică, funcție, structura funcției, sens, semnificație, simbol, obiect, relație
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o evaluare cât mai bună (Bran Florina, Ioan Ildiko, 2004). Există o oarecare eterogenitate în ceea ce privește abordarea următorului nivel sau a unei noi componente. Trei direcții se individualizează în acest sens: identificarea unui nivel superior ecosistemului; diversitatea culturilor tradiționale și unul utilitarist, în care următoare componentă este dată de varietatea funcțiilor pe care un ecosistem le îndeplinește (Bran Florina, Ioan Ildiko, 2004). Diversitatea specifică (interspecificăă cuprinde totalitatea speciilor aflate într-un anumit biotop, o anumiăta regiune, privite și prin prisma importanței biogeografice
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Platon până în prezent. Ba nu este o problemă ridicată instinctiv de poeți sau de cei cărora le place poezia ; pentru aceștia, după cum a spus o dată Emerson, "Frumusețea este propria ei rațiune de a fi". Problema este pusă mai degrabă de către utilitariști și moraliști, sau de către oamenii de stat și de către filozofi, adică de către exponenții altor valori speciale sau de către arbitrii care cugetă și cântăresc toate valorile. Care este, întreabă ei, utilitatea poeziei - cui bono ? 65 Și ei pun întrebarea referindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]