352,337 matches
-
aceeași categorie, a cărților uitate în vîltoarea isterică a mărturisitorilor la modă. Așa se întîmplă cu cartea Sandei Golopenția căreia Dan Petrescu îi face dreptate: "în sfîrșit, între atîtea volume examinate aici din punctul de vedere al probității reproducerii și utilizării documentelor, în general defectuoase, putem menționa și o fericită excepție: Anton Golopenția, Ultima carte. Text integral al declarațiilor în anchetă ale lui Anton Golopenția aflate în arhivele S.R.I. (Editura Enciclopedică, 2001), rod al strădaniei editoriale desfășurate vreme de cîțiva ani
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
cele solemne și formale. Evident, prudența e mai necesară ca oriunde într-un domeniu în care rapiditatea inovațiilor tehnologice poate schimba totul: creșterea vitezei de transmitere a datelor sau a ponderii elementului acustic pot avea efecte imediate asupra modurilor de utilizare ale limbilor naturale în rețeaua Internet. Asumînd ceea ce a devenit o teză fundamentală în bibliografia temei - asocierea inedită de trăsături caracteristice scrisului și oralității, ale limbajului standard cult și ale celui colocvial, rapid și adesea neglijent - David Crystal atrage atenția
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
relatarea istorică, de simbolistica și metafizica jüngeriană, cititorul ar putea fi în mod special interesat și de referirile la nume culturale românești, de pildă, la Mircea Eliade... Am citit în ea două studii, unul despre obiceiuri legate de dezgroparea și utilizarea rădăcinilor de mătrăgună, și altul despre simbolismul acvatic. Ambele sunt ale lui Mircea Eliade, editorul publicației, despre care, ca și despre magistrul său René Guenon, mi-a dat detalii Carl Schmitt. (...) Efectul este de caviar, de icre de pește. în
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
Rodica Zafiu Pentru a continua discuția, pe care o propuneam aici săptămîna trecută, asupra utilizării pronumelor de politețe în româna actuală, ar trebui să examinăm și alte apariții din lista de forme destinate acestei funcții. Putem astfel observa că, în vreme ce dumneasa a ieșit practic din uz, celelalte pronumele compuse, formate cu genitivul pronumelui personal, se
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
să taci din gură" (netreport.ro); "pentru dumneaei, turismul a fost transformat la comandă într-un fel de zonă liberă" (România liberă = RL 2026, 1996, 8); "Dumnealor s-au obișnuit să fie doar în față" (RL 1167, 1994, 1) etc. Utilizarea ironică - nu totdeauna ușor de recunoscut în afara contextului mai larg - e subliniată de coprezența unor forme marcat non-politicoase (de pildă de forma populară a pronumelui demonstrativ): "Ei, dumnealor ăștia de la PRO-TV ce-au zis..." (ciuc. openlink.ro /antiprotv). Dacă așadar
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
distruge, cum făcuse până atunci cu celelalte scrieri ale sale. Boala este aici, încă o dată, singura responsabilă. Arhiva mută, arhiva ilizibilă, arhiva distrusă; rezistența lui Foucault în fața ineditului, a ștersăturilor, a căutării începutului. Dacă opera (cu toate rezervele pe care utilizarea acestui termen le presupune în ceea ce-l privește pe Foucault) are o arhivă, aceasta se află la Foucault în chiar opera lui. Arhiva unei opere Există la Foucault un refuz de a lăsa să se vadă cusătura textelor dar și
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
este una dintre pietrele de temelie ale unui popor. Ea definește mai mult decît orice altceva (cetățenie, domiciliu, declarații, activitate etc.) apartenența la o națiune și trebuie să fie prețuită ca atare. în particular, cu toții trebuie să fim preocupați de utilizarea corectă a regulilor de orice fel ale limbii române. Acesta este, de altfel, unul dintre motivele principale pentru care copiii merg la școală! Firește, la eforturile dascălilor trebuie să se adauge cele ale familiei, ale instituțiilor de cultură, ale presei
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
de mâncare")? Etapa sau lanço ("tronson de drum")? Maiô sau fato de malha ("îmbrăcăminte din ochiuri")? Atunci, nu merită să se creeze legi contra împrumuturilor? Eu am locuit în România și, sub guvernarea comunistă a lui Ceaușescu, s-a interzis utilizarea cuvintelor domn, doamnă. Nu se putea folosi decât termenul "tovarăș". O dată cu căderea regimului, s-a schimbat totul. Folosirea cuvintelor nu se poate hotărî prin decret. Proiectul lui Aldo Rebelo prezintă protecția portugheză drept o chestiune de apărare a suveranității naționale
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
frazei - cu savuroasele portrete în mișcare ale lui Marin Preda și Zaharia Stancu (cu genial reprodusele ticuri stilistice transplantate din Desculț la Uniunea Scriitorilor), cu zoologia și botanica bizară din care constă lumea literaților și culminînd, într-un final, cu utilizarea în scopuri nobile (de closet...) a notițelor la Craii de Curtea-Veche. Întîlnirea finală, în WC-ul din Piața Romană, cu fostul comandant de la școala de cavalerie din Oradea e unul din puținele momente în adevăratul sens al cuvîntului tragice: degradat
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
că unii matematicieni au fost și scriitori sau invers. Ceea ce este sigur, până acum, este că procesul de creație nu poate fi modelat pe calculator, nici automatizat, în el jucând un rol important Ideea nu conceptul, a cărui formare și utilizare poate fi modelată și automatizată deoarece cantitativul măsurabil (chiar dacă în mod statistic) joacă un rol decisiv. Recunoașterea automată a formelor (vizuale sau auditive) se izbește ca de un zid de această problemă: forma este esență nu cantitativ pur, deși este
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
rege era vorba în propozițiune” (Dimineața, 58, 1997). Evident, propozițiune apare și în alte situații ironice, în afara sintagmei citate, dar adesea în prezența altor mărci parodice „astă ultimă propozițiune este din partea lui Anoton după «doo» căni de vin” (poezie.ro). Utilizările serioase sînt în mod previzibil legate de vîrsta, cultura, educația vorbitorilor; în genere formele în -țiune apar, ca rezultat al unor fenomene de izolare și conservatorism, în scrisul unor români din generațiile mai vechi, stabiliți de multă vreme în străinătate
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
și la posturile de televiziune; or, roboții sunt ușor de manipulat de către o oligarhie care se vrea veșnică; cu alte cuvinte, astfel de decizii sunt posibile doar dacă Puterea actuală păstrează ca linie directoare acel mobilizator “noi muncim, nu gândim”. Utilizarea din ce în ce mai largă a testelor de tip grilă la examene este și ea de prost augur: acestea pot atesta un nivel de cunoștințe, nu însă capacitatea de formulare și creativitatea. Or, școala nu se limitează la transmiterea și fixarea unor cunoștințe
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
descoperă tineri talentați, îi însuflețește pe alți artiști, care suferă de blazare, inițiază afaceri (cu profit mai mult cultural decât financiar). A susținut-o, de pe vremea când era o necunoscută, pe originala cântăreață Ada Milea. A predat studenților cursuri despre utilizarea caricaturii în presă. A înființat nu demult Editura Ha, Ha Ha la Petrila, oraș din care el și fratele său, Mihai Barbu, au făcut una din reședințele culturii române. Când mă întâlnesc cu Ion Barbu și îl văd plin de
Ha, Ha and Ha by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13824_a_15149]
-
răspîndită pare totuși a fi forma icoană, mai ales la plural (care, în principiu, ar putea fi și cel al neutrului): "icoanele apar pe ecran ca mici simboluri care simplifică accesul la un anumit program sau la o anumită comandă"; "utilizarea icoanelor și a mouse-ului" (M.T. Ban ș.a., Dicționar explicativ de calculatoare, 1994). Evident, marea problemă terminologică este creată tocmai de locul puternic pe care îl ocupa deja în limba română cuvântul icoană: care evocă inevitabil alt registru stilistic și alte
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
reflecțiile lui Weininger trebuie că au stat la vremea respectivă pe același raft cu compilațiile despre "Scorpie" ale oricărui zodier. Dar mai există, în afara de cauza amintită mai sus, un aspect care pretează scriitura lui Weininger la acest mod de utilizare: un bizar ton de popularizator pe care îl putem detecta uneori chiar și în trimiterile sale cele mai savante. Fără să-mi pot explica pe de-a-ntregul de unde această impresie, îmi pare evidentă o anume apetență vieneză pentru observația comună
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
unor cuvinte ale limbii comune. Procedeul e prezent și în această formulă, desigur metaforică, ironică și depreciativă; evoluția ei semantică nu e însă tocmai transparentă. Elementele compusului evocă sfere semantice care pot sugera, fără să precizeze, o tratare comică a utilizării armei: a spăla apare în expresia a spăla în sînge, cu sensul "a jefui", sau "a răzui", "a rindelui" ( DLR), iar varza este prototipică pentru ceva hărtănit, distrus, mărunțit, într-o ipostază mai curînd culinară decît naturală ( a face varză
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
fantasmele mele" (p. 11). O dată stabilită această convenție narativă scriitorul face o pledoarie pentru literatura erotică ( "Alt argument decît acela că erosul face parte din viață, mai mult, că este însuși izvorul vieții, nu am găsit" p.11) și pentru utilizarea francă a unor cuvinte și expresii repudiate de literatura română dintr-o inexplicabilă pentru scriitor pudoare sau care sînt reproduse grafic în opere mai mult sau mai puțin clasice prin puncte de suspensie. Culmea este că în pofida pledoariei teoretice, în
Bărbatul la cincizeci de ani by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13924_a_15249]
-
conduce spre cea mai pură vulgararitate: Atunci am înțeles ce înseamnă o pizdă adevărată..." ( p. 19) Chiar dacă este foarte dură, scena de amor rezistă din punct de vedere estetic. Concluzia devine insuportabilă, nu atît prin folosirea cuvîntului tare, cît prin utilizarea sa inadecvată. Șocant este nu cuvîntul în sine ( el deranjează prea puțin atunci cînd este utilizat în înjurături, în calificarea peiorativă a unor persoane și chiar în cea pozitivă a unor persoane necunoscute) ci utilizarea lui în raport cu ființa iubită. Pentru că
Bărbatul la cincizeci de ani by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13924_a_15249]
-
folosirea cuvîntului tare, cît prin utilizarea sa inadecvată. Șocant este nu cuvîntul în sine ( el deranjează prea puțin atunci cînd este utilizat în înjurături, în calificarea peiorativă a unor persoane și chiar în cea pozitivă a unor persoane necunoscute) ci utilizarea lui în raport cu ființa iubită. Pentru că, orice s-ar spune, Iulia este o prezență mult mai consistentă în viața naratorului decît fauna feminină care populează romanele lui Henry Miller. Nici Iulia nu rămîne însă datoare la acest capitol. Cîteva pagini mai
Bărbatul la cincizeci de ani by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13924_a_15249]
-
etc.) și în combinația cu întru. O frază a filozofului, mai ales, e greu de acceptat de către un lingvist: În timp ce toate prepozițiile, chiar și cele formate din adverbe, spun ceva simplu, întru exprimă ceva complex". Or, cine încearcă să descrie utilizarea prepozițiilor știe că aproape toate exprimă ceva foarte complex, pentru că aproape toate sînt extrem de polisemantice, ajungînd să dezvolte, adesea cu pornire de la un sens local, raporturi temporale, cauzale și în genere relații abstracte de tot felul, aproape imposibil de descris
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
pe dificilul drum al renașterii naționale întru demnitate, trai civilizat și pace"; "intelectualii noștri își vor aduna simțirea și talentul, forța și nemurirea ideii întru nădejdea de mai bine a României" etc. ( Dimineața 187, 1996). În fine, nu pot lipsi utilizările degradat-parodice: "Descîntece întru adormirea corupției" ( titlu de volum din 1997), "ceilalți doi companioni întru falsificarea alcoolului... erau asociați" ( RL 2244, 1997, 24). Oricum, din punctul de vedere al uzului, conotațiile culte ale prepoziției nu mai pot fi, după intrarea în
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
numerar. De altfel, dintre expresiile enumerate, una - cu bani gata - e destul de rară în limba de azi, iar alta - cu bani sunători - a ieșit cu totul din uz. Cu banii jos (ca și majoritatea formulelor citate) are de fapt două utilizări principale, care s-au diferențiat mai ales în timpurile mai noi, datorită apariției unor forme de plată inexistente înainte: se referă atît la plata cu bani "concreți", monede și bancnote (în opoziție cu plata prin card, cecuri etc.), cît și
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
pe loc") pot fi de fapt separate și aplicate izolat (diferențiere care se întîlnește și în definirea termenului englezesc cash: "money in coins or notes", dar și "money in any form as an available resource", cf. Concise Oxford Dictionary, 1999). Utilizările actuale pun în evidență sensurile diferențiate în context ale locuțiunii, mai ales prin indicarea formulelor antonime, a alternativelor: "cumpărarea se poate face în rate sau cu banii jos" (Evenimentul zilei = EZ 7.07.2006, 8); "am un prieten care vrea
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
4.03.2006). Dincolo de expresivitatea stilistică, exemplele de mai sus și alte sute de citate similare care se pot găsi pe Internet arată fără echivoc că astăzi unul dintre sensurile stabilizate ale termenului rablă este acela de "mașină (uzată)". Alte utilizări sunt mult mai rare și se referă tot la mijloace de transport - "așa că au adus o rablă de microbuz" (poezie.ro); "o rablă de elicopter rusesc a provocat un accident aviatic" (gardianul.ro) - sau în genere la aparate, instrumente, obiecte
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
vor încheia procesul de listare pe piață până la sfârșitul anului" (Ziarul financiar, 22.06.2006); "Transelectrica își listează acțiunile la bursa de valori" (Antena3.ro) etc. Foarte frecvent apare a lista în limbajul operării pe calculator și al administrării și utilizării paginilor de internet: aici dispunerea informației în liste e în genere ușoară, automatizată, realizabilă printr-o singură comandă: "pentru a lista toate anunțurile dintr-o anumită categorie sau subcategorie căutați fără nici un cuvânt de căutare" (cluj4all.com); "folosește acest filtru
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]