110 matches
-
și înțelegere în viețile noastre și ar putea să ajute la revitalizarea sferei publice. Aceeași unealtă, utilizată și controlată necorespunzător, ar putea deveni un instrument al tiraniei. Viziunea unei rețele universale construite și controlate de către cetățeni este o versiune a utopismului tehnologic care ar putea fi numită viziunea "agorei electronice". În democrația originală, Atena, agora era piața sau locul în care cetățenii se întâlneau să vorbească, să bârfească, să se certe, să găsească punctele slabe ale ideilor politice prin dezbateri. Dar
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în timp real", lansînd două provocări: o dinamică superioară în desenarea contururilor noii societăți, ale unei noi civilizații. Se caută un nou sens, atît pe plan național cît și internațional. A început o adevărată bătălie tehnologică și geoeconomică. 3.4. UTOPISMUL TEHNOLOGIC "Prezicerea este foarte grea, mai ales cînd e vorba de viitor". (Yogi Berra) Istoria înaintează lent. Există o inerție și o aproape comoditate de înțeles, deși ritmurile sunt diferite la diferitele popoare. Totuși, în răstimpuri apar fenomene de accelerare
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
semnificațiile Renașterii italiene. Utopia, inclusiv cea tehnologică, a fost mereu pentru omenire o dorită poartă de scăpare din condiția umană. Lumea a secretat mereu utopii, ca forme de vis, pentru a face realitatea mai suportabilă și a-și întreține speranța. Utopismul tehnologic contemporan reprezintă într-adevăr o ridicare radicală a mizei, pentru că face din om o componentă înlocuibilă în sistem, vorbindu-se pentru prima dată despre "viitorul postuman" și/sau "post-pămîntean", pentru că tehnologia se spune va face posibilă mutarea pe o
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
sau poate că suntem deja de mult și am uitat sau nu ne-am dat seama, ocupați cu atîtea tehnologii. Potrivit Legii lui Moore (Gordon Moore cofondator Intel), puterea de calcul a computerelor se dublează la fiecare 18 luni. Adepții utopismului tehnologic susțin că această rată exponențială poate fi extrapolată la nivelul întregii tehnologii. Astfel, susțin aceștia, vor putea fi create cantități imense de avuție, încît vom intra și într-o lume post-sărăcie. Prin urmare, inovația tehnologică va asigura dominația în
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
deus ex machina va veni de pe internet și ne va rezolva problemele poate suci mințile multora. Numai că eu tot nu văd cum niște mijloace tehnice pot rezolva problemele grave, morale, politice, economice etc. cu care se confruntă umanitatea. Nu utopismul sau optimismul în sine constituie problema, ci inadecvarea lor la realitate, lipsa unui atribut foarte drag acestor iluminiști, și anume raționalitatea. Credința în tehnologie nu poate deveni, sub nici o formă, o cvasireligie. De ce ? Pentru că-i lipsește emoția, de pildă. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
economia 107 3.3.3. Rețeaua economică globală 108 3.3.4. Strategii ale marilor puteri 109 3.3.5. Revoluționarea relațiilor internaționale 110 3.3.6. Un nou război economic? 111 3.3.7. Civilizația viitorului 111 3.4. UTOPISMUL TEHNOLOGIC 112 3.5. ECONOMIE ȘI CULTURĂ 117 3.5.1. Schimbarea tabuurilor 118 3.6. GEOPOLITICA EMOȚIILOR 120 3.7. ARICIUL ȘI VULPEA 123 3.7.1. Teorii moniste 125 3.7.2. Teorii pluraliste 127 3.8. MENIRE
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
credințele populare, în cadrul cărora va rămâne întrebarea ce a putut face omul pentru a merita suferința. În iudaismul antic, în centrul pedepsei stătea încă certitudinea promisiunii. Biblia oferă un zid de apărare împotriva deznădejdii. Dar această încredere nu conduce la utopism și nu neagă o concepție tragică dominantă a vicisitudinilor umane și naționale, străbătute de distrugere, calamități și suferință, o concepție care nu este cu totul străină de cea care continuă să acționeze la evreii de astăzi, chiar și la cei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
extensie materialistă a egoului nostru superficial, a egoismului nostru. Iar acesta este sursa tuturor relelor. Pentru că noi suntem una cu semenii noștri. Și atunci de ce ne înconjurăm cu garduri? Sunt conștient că astfel de afirmații îmi pot aduce acuze de utopism, că unii m-ar putea trimite în brațele socialiștilor, ale lui Engels, de pildă, cel din Originea familiei, a proprietății private și a statului, sau ale lui Saint-Simon. Dar nu, aceștia din urmă ce voiau, ce vor de fapt? Doar
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
sine s-a construit în jurul a doi poli majori: viața materialistă și cea afectivă, „lucrurile” și inima, mitologia consumului și cea a iubirii 18. Două sisteme de referință care, în paralel, au vehiculat o „micro-utopie concretă” de masă sau un „utopism al vieții private”19. Nu este lipsit de sens să subliniem că acest model bipolar nu și-a pierdut atractivitatea nici cu o jumătate de veac mai târziu. În haosul anilor revoltei adolescentine a apărut o a doua mitologie. Ea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Sub semnul postmodernismului și cu precădere al deconstrucției derrideene, aceste perspective ajung însă să accentueze cel de-al doilea termen al opozițiilor. Majoritatea cyberfeministelor, sub influența manifestului cyborgic al Donnei Harraway, imaginează o existență fără gender, înscriindu-se în direcția utopismului și a idealismului, dar dorind și să critice contextul tehnocultural masculin, capitalist. În special când rediscută problematica identității în conjuncturi virtuale, amplasând-o în direcția postmodernismului (vezi discuția despre Sherry Turkle în capitolul al doileaă, acestea celebrează mediile computerului în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnologismului și acțiunea socială, inclusiv politic-democratică, comercială și culturală. Fie că urmărește celebrarea activității subversive a femeilor online, fie că se angajează să conteste practicile de excludere, violență și hărțuire, cyberfeminismul este o multiplicitate de voci, care se întind de la utopism la distopism. Dacă perspectivele cyberfeministe optimiste descoperă noi posibilități pentru conexiune rizomatică și pentru democrație și noi spații publice în rețea doar pentru femei, această descoperire înseamnă cel mai adesea neglijarea problemelor realității fizice și virtuale, de la corporatism la globalism
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
un spațiu de relații care, deși invizibil și greu de circumscris empiric, reprezintă realitatea cea mai reală (ens realissimum, cum spuneau scolasticii) și principiul real al comportamentelor individuale și de grup." Ceea ce propune Bourdieu este, după propria sa expresie, "un utopism sociologic, adică realist." Fernand Braudel încearcă să surprindă "realitățile de bază ale Istoriei", Pierre Bourdieu pretinde că dezvăluie "realitatea cea mai reală" a lumii sociale. Istoricul și sociologul sunt convinși că sunt cercetători, descoperitori de realitate. Și unul și celălalt
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
totodată viabilă. În opinia lui, ar trebui să căutăm mai degrabă "frânturi" ale vieții sociale care afectează în mod direct indivizii în viața lor cotidiană: acasă, la locul de muncă sau în cadrul comunității locale. Astfel, el propune, ca alternativă la "utopismul inutil", un "realism utopic folositor" (Giddens, 1990/2000). Un astfel de realism, bazat pe procesele sociale deja existente și care pot fi extrapolate, este, de asemenea, "utopic", deoarece reprezintă o atitudine inedită. Acesta ar conduce la o ordine mondială mai
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
este considerată cea mai semnificativă caracteristică a peisajului post-comunist. Dacă această teorie poate fi susținută, ea va constitui o importantă revenire a unei teorii internaționale despre care s-a crezut că fusese serios zdruncinată de Carr prin critica sa la adresa utopismului liberal, în anii 1940. De asemenea, ea va fi o provocare serioasă pentru o disciplină care, până cu ceva timp în urmă, fusese dominată de ipoteze conform cărora războiul este o trăsătură endemică a vieții internaționale (Doyle 1986: 1151-69). Război
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
poate fi niciodată justificată. Grotius a conceput o societate internațională în care violența dintre statele catolice și cele protestante ar fi înlocuită cu o situație de coexistență relativ pașnică. În conferințele sale, Wight deplânge faptul că dezbaterile dintre realism și utopism în perioada interbelică au condus la neglijarea acelei "via media", orientată către societatea internațională. Pe scurt, membrii Școlii Engleze susțin că sistemul politic internațional este mai civilizat și mai ordonat decât sugerează realiștii și neorealiștii. Totuși, faptul că în viziunea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
limitat al intervenției umanitare și în argumentul lui Keal pentru schimbări care să îmbunătățească poziția popoarelor indigene (Wheeler 2000; Keal 2003). Într-adevăr, este de așteptat ca aceia care susțin o perspectivă aflată între cei doi poli ai realismului și utopismului să exploreze posibilitățile îmbunătățirii societății internaționale și ale eliminării constrângerilor care o împiedică. Niciun membru al Școlii Engleze nu este naiv cu privire la posibilitățile de schimbare radicală; dar în ultimii ani au apărut dezacorduri din ce în ce mai mari între "radicali" și "conservatori", inclusiv
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
concentrează asupra a ceea ce ar putea fi primele zvâcniri ale unei forme mai umane de organizare politică mondială. Rezultatul acestui argument este că teoreticienii internaționali din curentul dominant s-au grăbit prea tare să respingă marxismul numai din cauza reducționismului și utopismului său economic. Ceea ce lipsea din discursul lor era recunoașterea faptului că marxismul nu este numai o sociologie a ceea ce se găsește "în realitate"; este o prezentare politică conștientă a formelor de dominație și a forțelor care lucrează împotriva lor. Unul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
contribuie la teoretizarea normativă orientată mai mult spre filozofie în două moduri: legitimează o astfel de teoretizare, demonstrând posibilitatea ca ideile să provoace schimbări la nivel internațional; și ajută prin clarificarea dinamicii și mecanismelor unei asemenea schimbări, continuând astfel dezvoltarea "utopismului realist" propus de E. H. Carr. Constructivismul după 11 Septembrie De la începutul noului mileniu, dezbaterile în cadrul constructivismului au continuat și mai îndârjit, chiar dacă traiectoria lor generală a rămas în mare parte aceeași. Așa cum am menționat mai sus, patru dezacorduri au
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
21, 117, 198, 273 turism, 194, 238 tutelă, 116, 119 umanism, 69, 153 umanitate, 21, 120, 124, 131, 134, 163, 166, 174, 177, 202, 261, 279 unipolaritate, 53, 77 universalism, 164, 173, 242, 249 utilizarea forței, 37, 40, 72, 108 utopism, 74, 102, 106, 147, 226 uzufruct, 268 valori, 19, 28, 36, 61, 65, 67, 104, 107, 114, 117, 118, 141, 157, 160, 162, 180, 202, 212, 215, 218, 225, 226, 229, 268, 277 valută, 93 vechiul regim, 166 violență, 48
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
funcția de dublare a realului decât prin canalul ideologiei"258. Trebuie subliniat însă că, deși denumirea de "utopianism" trimite spre un curent de tip ideologic, manifestat în filosofie și literatură, prezent de la Platon și până la scrierile de ficțiune ale contemporaneității, "utopismul (...) nu este o ideologie (în ciuda terminației "ism"). Pentru că au fost imaginate numeroase feluri de utopie, la stânga și la dreapta spectrului politic, dar și în afara acestor categorii. El este o metodă aparte de reflecție asupra politicii și a societății, prin care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
hermeneutică, Editura Humanitas, București, 1996, p. 285. 259 David Miller (coord.), op. cit., p. 769. 260 Krishan Kumar, op. cit., p. 31. 261 Cf. Brândușa Palade, "Introducere la ediția românească", în Krishan Kumar, op. cit., pp. 20-21. 261 "Similitudinea funciară dintre totalitarism și utopism ar consta în aceea că ambele promovează un adevăr unic și indubitabil ce ar trebui impus tuturora, inclusiv celor ce nu cred în el; într-o societate totalitară sau într-una utopică nu sunt îngăduite dispute privitoare la mijloace, și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în dezvoltarea disciplinei, că nu există o etichetă unanim acceptată care să grupeze totalitatea teoreticienilor fluturând stindardul liberal în domeniul Relațiilor Internaționale la început de secol XX și cu care aceștia s-ar fi identificat. Cei mai vehiculați termeni sunt utopism (consacrat de Carr însuși) și idealism 1. Este adevărat că termenul idealism, așa cum notează Lucian Ashworth, sporește confuzia prin folosirea unei terminologii uzitate în știința politică pentru a descrie curentul filosofic asociat lui Kant și Hegel. Totuși, eticheta idealism nu
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
ultimă instanță, teoreticienii perioadei interbelice își fundamentează propunerile de reformare a ordinii mondiale pe accentuarea impactului ideilor asupra comportamentului, egalitatea, demnitatea și libertatea individului, precum și necesitatea protejării acestuia împotriva abuzurilor autorității centrale . Desigur însă, utilizarea unor termeni precum idealism sau utopism se face în asociere cu naivitatea și, mai ales, cu accentuarea caracterului nerealist atât al premiselor teoretice, cât și al propunerilor derivând din acestea. Astfel, Herz refuză ancorarea în realitate a idealurilor liberale, întrucât idealismul politic este fundamentat pe premise
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
primele inițiative social - utopice. În anul 1835, Teodor Diamant, intelectual progresist, provenit din rândurile micii burghezii, clasă în formare, a înființat la Scăieni (Prahova) o Societate Agronomică și Manufacturieră, cunoscută în istoria modernă românească sub numele de Falansterul de la Scăieni.Utopismul acestei Societăți s-a observat după câțiva ani, când ceea ce Teodor Diamant a creat n-a reușit să se mențină. Creatorul Falansterului de la Scăieni, n-a ținut cont de interesele diametral opuse ale celor două clase sociale în formare, burghezia
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
apare ca un super junimist, adversar ireductibil al formelor fără fond. El visa să scoată țara de pe făgașul pe care i l croise, de aproape un secol, liberalismul, readucând România în matca dezvoltării ei firești. Deci, din nou, regresiune și utopism conservator, pur reacționar. Cum pot fi întoarse din drum etapele istoriei care sunt totdeauna ireversibile? Este de mirare că Mircea Vulcănescu nu și-a consolidat aceste constatări și observații și cu citate din Roza Vânturilor. Admirând stilul jurnalistic, pur ideologic
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]