47,287 matches
-
patrie tare..."); simultan, un registru distinct, mai rece și birocratic, pare să continue o fază anume a limbajului politic populist - cea a regimului comunist ("lupta poporului"; "cu poporul și pentru popor"; "cel mai iubit fiu al poporului"). Persistă, în fine, uzul sociologic și etnografic, oscilînd între afectiv-apreciativ și vag peiorativ, de pe la sfîrșitul secolului al XIX-lea: al viziunii poporaniste, sămănătoriste ("scene din popor"), sau al adversarilor ei. în linii mari, uzurile actuale corespund accepțiilor popor - "neam", "națiune"; "clasele de jos"; "țărănime
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
popor"; "cel mai iubit fiu al poporului"). Persistă, în fine, uzul sociologic și etnografic, oscilînd între afectiv-apreciativ și vag peiorativ, de pe la sfîrșitul secolului al XIX-lea: al viziunii poporaniste, sămănătoriste ("scene din popor"), sau al adversarilor ei. în linii mari, uzurile actuale corespund accepțiilor popor - "neam", "națiune"; "clasele de jos"; "țărănime" - adesea oscilând imperceptibil între ele. Politic și global termenul popor e adesea marcat emfatic de determinări ("acest popor", "popor român"): "este necesară mobilizarea energiilor puternice, curate și autentice de care
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
352, 1993, 2) sau în cel patetic: "Ziar dedicat poporului român" (subtitlul Jurnalului Național). Folosirea ironică e de obicei semnalată de contrastul cu situația sau cu contextul lingvistic, ori de recurența clișeelor. în orice caz, există îmbinări destul de specializate pentru uzul ironic; una dintre acestea este tot poporul: "de teama tîlhăriilor ce pot avea loc cînd tot poporul stă cu ochii în soare" (Cotidianul, 2428, 1999, 9); "în apărarea țărișoarei noastre invadate de inamic, urma să sară tot poporul apt și
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
și de a susține evenimente artistice asemănătoare nu au depășit nivelul unui binevoitor amatorism. Este vorba de organizarea unei serii de expoziții care să facă vizibilă arta românească și dintr-un alt unghi decît acela oficializat prin tradiție și prin uz: unghiul mediului de afaceri, al lumii reale, al consumatorului de bunuri simbolice mai mult sau mai puțin spontan, dar cu atît mai relevant în reglarea funcției publice a creației artistice. Inițiat printr-o expoziție de colecționar, aceea a lui Mihai
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
se referă chiar la programe pentru computer, în care se folosesc metafore arhitecturale sau - curent - se vorbește de paliere de dificultate ale jocurilor ("versiunea completă care conține: 88 de nivele noi în patru teme diferite; noi monștri; mai multă grafică"). Uzurile specializate apar la fel de des cu desinența -uri și -e: în arhitectură și construcții ("case cu mai multe niveluri"; "locatarii blocurilor de 8-10 niveluri..." - dar și "6 nivele, 125 camere cu baie proprie, telefon"; "parking suprateran pe 5 nivele"); în medicină
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
simplă ipoteză, care ar putea fi susținută cu ajutorul unor exemple de tratament asemănător al substantivelor cu aceeași structură fonetică. Din păcate, puținele cazuri similare formal nu sînt comparabile în privința frecvenței: în variația hoteluri/hotele, prima formă este net preferată de uz (confirmînd norma din dicționar), cu un raport de 12.600 de atestări față de numai 74 ale lui hotele. Cifrele formelor articulate păstrează diferența: hotelurile/hotelele: 1.460 / 12; hotelurilor/hotelelor: 670 / 1.
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
interviu "este un lucru moral și politic corect ca alianța șNATOȚ să continue spre extindere" (Jurnalul Național - arhiva/ian2001); "felul politic corect în care premierul a știut să-și asume vina" (24ore.mures.ro). Semnificația fundamentală - cea legată de un uz eufemistic al limbii - s-a extins la alte atitudini excesiv puritane, voluntariste și protecționiste, și în genere a căpătat un uz ironic și depreciativ, pe care dicționarele englezești îl înregistrează și care se regăsește și în cele mai multe dintre citatele românești
"Politic corect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15396_a_16721]
-
corect în care premierul a știut să-și asume vina" (24ore.mures.ro). Semnificația fundamentală - cea legată de un uz eufemistic al limbii - s-a extins la alte atitudini excesiv puritane, voluntariste și protecționiste, și în genere a căpătat un uz ironic și depreciativ, pe care dicționarele englezești îl înregistrează și care se regăsește și în cele mai multe dintre citatele românești. Sensurile sînt de obicei lărgite: de exemplu prin aplicarea la trecutul apropiat și la discursul său politic: "Discurs internaționalist, neobolșevic deci
"Politic corect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15396_a_16721]
-
de cam e simțit de vorbitori mai curînd ca negativ: îmbinarea cam rău e mai normală decît cam bun, iar enunțul "a venit cam repede" presupune că ar fi fost preferabil ca venirea să se producă încet. Evident, regulile de uz folosesc mai ales pentru a se putea descrie efectele încălcării lor. în astfel de cazuri se declanșează ironia: cînd cam însoțește un element pozitiv, care nu ar avea de ce fi scuzat, atenuat - "ai o părere cam bună despre tine" (felicitări
"Cam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15421_a_16746]
-
regim democratic, legile sînt călcate în picioare cu o înfricoșătoare ușurință, pentru că așa vrea CV Tudor. Nu mă miră că Vadim Tudor e acuzat de foștii săi apropiați că e un pleșcar și că cerea mari sume de bani pentru uz personal. Mă uimește însă că după ce se află asemenea lucruri, după ce publicul descoperă că în PRM se jonglează bani negri și că în acest partid există relații de factură mafiotică, Parchetul nu sare în apărarea legii batjocorite în acest partid
Scandalul și penalul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15463_a_16788]
-
de ce se deplasează în teren, când ar putea juca farsa foarte bine la sediul partidului, că doar repartițiile sunt date strict în familie. La urma urmelor, de ce pegra asta nu-și construiește o rezervație doar a ei? O țară de uz pedesist în care să se mute cu toții, cu casele, băncile și bijuteriile lor nedeclarabile. N-ar avea decât să proclame, acolo, document "strict secret" inclusiv hârtia igienică. Ar fi, de altfel, singurul document credibil produs de ei.
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
postura bufonului e una de inconformism, de protest. N-am putea nega o anume ambiguitate a unor texte encomiastice ale autorului Scrinului negru, care n-a renunțat complet la postura sa funciară, de homo ludens. Am fi înclinați a face uz în această privință de teoria lui Marc Chapiro, din L'illusion comique (1990), conform căreia prin comic se produce o dislocare a realului indezirabil, în consecință o degajare de sentimentul spaimei față de real. Să citim cu atenție cîteva propoziții călinesciene
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
sînt folosite azi cu intenții umoristice, parodice, ca exemple de forțată adaptare și autohtonizare a lexicului neologic. Desigur, o serie de forme se plasează în zona incertă a variației, în care norma e mai mult sau mai puțin arbitrară iar uzul adesea o ignoră. Cazul cel mai cunoscut este cel al alternanței o/oa la substantivele feminine formate de la masculinele cu sufixoidul -log: fiind vorba de o întreagă serie, presiunea ei internă complică lucrurile. în DEX 1996, alături de masculinele filolog, pedagog
"Silicoane", "riboane", "armagedoane" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15539_a_16864]
-
de domniile fanariote. Cel mai important e însă faptul că turcismele nu apar ca un pericol pentru lexicul cult românesc. Elementele de origine turcă sînt fie vechi (unele probabil cumane) și perfect asimilate (dușman, musafir, mioriticul cioban), adesea intrate în uzul popular (odaie, cișmea, dușumea), fie clar marcate - caz în care folosirea lor nu e automată, ci denotă intenții stilistice: evocă un aer de epocă, nuanțe depreciative, comice etc. (matrapazlîc, bucluc, alișveriș, tulumbagibașa). Turcismele nu amenință deci stilul înalt, filosofic, eseistic
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
risca pe ideea unicității sale inestimabile ca premier, înaintîndu-și totuși demisia, nu va exista o superofertă din PSD pentru această funcție? Lucrurile astea le știe și dl Năstase, așa că el nu va împinge criza mai departe de simple bombăneli pentru uzul presei și al, de fapt, micilor sale satisfacții tolerate de președinte. În ceea ce privește mentalitățile, crizele de personalitate ale premierilor, ca și reacția dură dinspre Cotroceni, repetată indiferent cine s-a aflat pe post acolo, de la demiterea lui Petre Roman cu sprijinul
O criză cu final de telenovelă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14420_a_15745]
-
legitățile limbii. O altă modalitate de creație verbală o reprezintă declinarea intrinsecă a cuvintelor. Aidoma omului contemporan care repopulează cu masive bancuri de pești apele sărăcite ale râurilor, creația lingvistică ne dă dreptul să reînsuflețim cuvintele deja moarte, ieșite din uz, sau să le insuflăm viață celor deocamdată inexistente, spre a reanima sărăcăcioasele valuri ale limbajului, în care suntem convinși că va reveni pulsul existenței ca în dintâiele zile ale Genezei. 2. Limbajul transrațional Semnificația cuvintelor limbajului firesc, cotidian nu este
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
în română pare a fi fost preferat cel bazat pe introducerea, după fiecare segment (de obicei silabic), a cîte unei silabe variabile, formate dintr-o consoană (mai ales "p") și o vocală identică vocalei precedente: sora devine astfel soporapa. în uz universal sînt și alte sisteme asemănătoare - de exemplu, introducerea în cuvinte a unui singur segment sonor, mereu același, ori pronunțarea inversată a cuvîntului, de la final spre început. E impresionant gradul de similitudine pe care îl prezintă, în diferite părți ale
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
atunci da! Dar cînd niște fete atrăgătoare care au fost gimnaste devin protagonistele unui film sexy, ele sînt argumente vii că, după încheierea carierei sportive, gimnastele pot fi și femei atrăgătoare, nu numai niște automate de cîștigat medalii ieșite din uz.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
medic"). Criticată de multe ori, construcția nu se extinde - dar nici nu dispare. Nu mi se pare, oricum, că în acest caz repetarea ar duce la obișnuință, făcînd abaterea suportabilă. Deși în principiu îmbinările fixe nu trebuie să fie logice (uzul prepozițiilor, de pildă, e specific fiecărei limbi; faptul că prepoziția compusă de către s-a specializat pentru complementul de agent se dispensează de justificări semantice), în acest caz lipsa de adecvare e prea evidentă. Poate că iritantă este chiar mania actuală
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
cum scriitorii trecutului utilizau fără ezitări nu numai combinațiile întîmplătoare dintre ca și orice fel de inițială de cuvînt, dar chiar construcția stabilă - abandonată azi - ca cum. E foarte probabil ca îmbinări de tipul ca cum să fi ieșit din uz tocmai din cauza obsesiei cacofonice, cedînd definitiv locul celor în care intervenea salvatorul și (ca și cum). în orice caz, la scriitorii din secolele trecute găsim din plin primele forme. Citez cîteva exemple din Cantemir ("ce numai ca cum preste puterea simțirilor ar
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
construcția are numeroase atestări la Bălcescu ("se fățărnici ca cum n-ar ști nimic din cele urmate", Românii sub Mihai-voievod Viteazul) și e încă prezentă la Titu Maiorescu ("rămîne ca cum n-ar fi fost", Critice). Evident, o verificare a uzului actual al îmbinării dă rezultatele previzibile: în Internet, ca cum apare doar în cîteva texte dialectale ("Să îmflă capu la ei ca cum să sloboage splina în bou!" - grai bănățean, infotim.ro/patrimcb), în unele fragmente arhaice sau parodice.
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
tuturor relelor ca și a tuturor specimenelor "slabe", asociale - idee preluată în germene de la Nietzsche. Iată cum s-a confirmat în invenția politică a secolului XX, totalitarismul, un aforism al lui Chestterton: nebuni nu sînt cei care și-au pierdut uzul rațiunii, ci cei care au pierdut totul în afară de rațiune. Piezînd omenia din cauza unei raționalități sterpe, desprinse de viață (ceea ce, spre deosebire de Sartre, îi repugnă lui Camus cînd zicea ceva de genul: dacă aș avea de ales între justiție și mamă, aș
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
revizuirile, poate fi circumscris prin propozițiile lui Teodorescu-Braniște din 1947: "Nimic nu-mi îngăduie să cred că stai de vorbă, prin nu știu ce magie, cu forțe ascunse care îți strecoară în miez de noapte, în creierul d-tale - și numai pentru uzul d-tale - scînteia adevărului unic. Nimic nu-mi îngăduie să cred că ești posesorul acestui unic tezaur". Și încă următoarea savuroasă concluzie: "Citeam articolul confratelui meu. L-aș putea rezuma într-o singură frază: - Cînd vorbești cu mine să taci
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
se întrerupe datorită unor reveniri de conștiință: "Nichita Stănescu ar fi acum împotriva grupului. După ce l-a servit pînă la ridicol...". În genere asistăm la o luptă de uzură între cele două tabere care, spre a-și atinge țelul, fac uz de procedee tactice complexe: "A fost ședință de Consiliu pe care, prin tot felul de subterfugii și tertipuri provinciale, D. R. Popescu voia s-o consacre doar unor probleme mărunte. (Pusese reuniunea într-o sîmbătă cînd se dădeau la televiziune
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
frasul mai cu putere și mai frumos". Acestei judecăți i s-ar putea alătura comentariile la fel de pozitive ale lui Iordache Golescu (Băgări de seamă asupra canoanelor grămăticești, 1840), autor cu deosebire interesat de expresii și structuri idiomatice, deci receptiv la uzul pragmatic al limbajului, la retorica și la expresivitatea sa: "Adăugire să zice cînd adăugăm la vorbă cuvinte de prisos, spre mai bună și mai frumoasă înțelegere și adeverire, cum cînd zicem: "dă-ne nooă, Doamne!" în loc să zicem "dă-ne, Doamne
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]