223 matches
-
și-l sfătuiește să se ducă voluntar la oaste spre a i se pierde urma. Preotul, de altfel, nici măcar nu era bănuit. În Stavrache însă, s-a născut duhul lăcomiei. Momentul respectiv este marcat de dialogul aparent banal, de strict uzaj juridic, ce are loc între hangiu și avocatul care-i întocmește actele de proprietate asupra bunurilor rămase de la fratele său, popa Iancu din Podeni, fostă căpetenie de tâlhari, socotit mort, în războiul de la 1877. În acest moment avocatul face o
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
rest problema părând mai multa una de atitudine.Au existat însă și o suită de exemple de aparență spectaculară de amenințare cu caracter vital față de terți în acest context: aici sunt incluse 2 cazuri de incendiere voluntară a locuinței, sau uzajul unor arme: furci, cuțite, topoare, un brici sau chiar arme de foc (pentru militari în termen). Din categoria actelor agresive mai mult sau mai puțin neamenințătoare pentru viața sau siguranța altor persoane, se notează o altă serie ce include diverse
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de Krasik et al, 1992 care relatează o asociere mai mare cu simptomatologia pozitivă și cu comportamentul violent sau/și agresiv ce determină internări mai frecvente în spital pentru pacienții schizofreni consumatori de alcool. Asemenea asocieri între simptomatologia paranoidă și uzajul abuziv de alcool este subliniată în mai multe studii: Schneider et al, 1992; Hambrech et al, 1992; Ram et al, 1992; McKenna & Paredes, 1992; Schwartz et al, 1993 s.a. studii care sugerează că asocierea între aceste două procese - abuzul de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
tulburările psihice - nu este una fortuită sau doar rezultatul condițiilor de mediu social, ci expresia unor legături complexe psihopatologice la nivel neurobiologic și merită în consecință toată atenția. în fine Kramp, 1993; Beaudoin et al, 1993 și alții subliniază asocierea uzajului abuziv de alcool printre schizofreni cu o rată mai crescută a comportamentului destructurat, agresiv sau periculos. Datele găsite de noi se situeză pe o poziție de mijloc: pare clar că, asocierea unei modalități de consum patologic a alcoolului pare a
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
variabilă, și aceasta, aparent, fără relație cu modalitatea de debut sau simptomatologia de la prima internare. Există, se pare, o corelație semnificativă între acești doi parametri . înafara acestor date, ceea ce merită a fi subliniat este rolul de “simptom semnal” pe care uzajul abuziv de alcool pare să îl reprezinte pentru debutul schizofreniei, precum și evoluția aparent presărată cu mai multe recăderi (cel puțin în primul an de evoluție) pe care o imprimă bolii. Relația dintre schizofrenie și abuzul de tutun este una bine
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și alcoolului sau celorlalte droguri: substanțe cu potențial adictiv ce se regăsesc asociate cu debutul schizofreniei posibil ca expresie a unor corelații psihopatologice complexe care merită o atenție particulară din partea medicului clinician. Este îngrijorătoare extensia în continuă creștere a uzajului de ilicite sau “semilicite” (faimoasele etnobotanice) ce tinde să egaleze consumul de droguri, așa cum apare el semnalat în studii ocidentale: Arndt et al, 1992; Cuffel et al, 1993; Warner et al, 1994; Shaner et al, 1993Seybil et al, 1993 etc
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la long. Pare licită ipoteza că neurolepticele depôt reprezintă un mijloc valid de asigurare a unei protecții împotriva recăderilor psihotice în debutul schizofreniei. în absența unui consens deplin între psihiatri cel puțin și a unor standarde unanim acceptate referitoare la uzajul lor precum și în absența unor criterii fiabile de prognostic bun care să contraindice prescrierea lor, pare de asemeni acceptabilă recomandarea prescrierii de rutină a unui astfel de tratament încă din cele mai precoce faze ale bolii. Suntem conștieți totodată că
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ale bolii. Aparent, deși evoluția terapeutică și cea a bolii pot interrelaționa, predictorii lor, dacă pot fi definiți asemenea factori, nu sunt în mod necesar identici. De-a lungul timpului, dar în special în ultimii ani, odată cu apariția și răspândirea uzajului neurolepticelor atipice, interesul diverșilor autori s-a focalizat tot mai mult asupra identificării unor predictori fiabili privind aprecierea răspunsului terapeutic la antipsihotice încă din primele episoade de boală (Tollefson & Sanger, 1977; Barnes & McPhillips, 1992; Kahn, 1997; Ceskova et al, 1997
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ani: noțiunile „democrație” și „economie de piață”. Nu este deloc sigur că diverse părți ale populației înțeleg același lucru, rostindu-le. Și asta vine nu dintr-o apropriere a lor, dintr-o luare în posesie a acestora, ci dintr-un uzaj exagerat, umflat până la alterarea, până la disoluția mesajului pe care îl conțin. Pentru „democrație” se pronunță, de pildă, și președintele Lucinschi la Chișinău, la fel Iliescu și Vadim Tudor în România. Dar știm că dânșii se gândesc nu la democrația de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
identității naționale 37. Analiza relației dintre manualul de istorie și memoria colectivă a devenit un subiect aparte de cercetare 38, evoluând considerabil în următorii ani. Studiul conținuturilor s-a extins apoi și asupra practicilor prin care sunt vehiculate. Manualul și uzajele sale nu asigură doar conservarea unor informații sau atitudini. Alături de alte instanțe publice, școala edifică o anume imagine despre trecut, având la dispoziție variate strategii de impunere a codurilor culturale în vigoare. Mesajele care îi parvin sunt selectate politic și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
narativului, iar minimalizarea sau ignorarea acestui fapt nu este productivă. Identificarea slăbiciunilor textului scris nu este echivalentă cu desființarea narațiunii istorice. În final, "diferența între istoria-știință și istoria-povestire trebuie să se producă în cuprinsul povestirii, prin cuvintele acesteia și prin uzajele cerințelor sale"300. Regia textului: imagini, obiecte, complicități Pare evident că, cel puțin pentru uzul școlar, povestirea nu se mai poate reduce la un șuvoi de cuvinte rareori întrerupt de câteva portrete sau de hărți menite să înscrie "trupul patriei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
povestirii) nu reușesc să schimbe această impresie, adăugându-i, cel mult, un regret suplimentar, mai umanizat și mai nostalgic. Viziunea occidentală despre cele petrecute în Est a fost altfel structurată. Manualele vestice au detensionat mult povestirea, în primul rând pentru că uzajele didactice actuale nu mai permit o reconstituire rigidă, exclusivistă, sobră sau chiar tragică. Aici, textul a fost redimensionat în favoarea imaginii, a invitațiilor la chestionări și revizitări ale subiectului cândva principal. Manualul german este deosebit de relevant pentru acest aspect, trebuind să
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
atenuate, cum ar fi povestirile istorice recomandate elevilor sau, dimpotrivă, mai rigide, cum ar fi programele școlare ori tematica examenelor naționale), dar și aplicarea lor, adică formele de adaptare la publicul direct sau indirect vizat (opiniile elevilor sau ale profesorilor, uzajele mediatice, mesajul istoric și identitar al festivităților și comemorărilor școlare). Privilegiind memoria pe care manualele o vehiculează și nu oferta istoriografică de tip academic sau intruziunile politice directe am optat pentru un parcurs prelungit în jurul unor momente istorice însemnate. Dintre
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
întrețin o pluralitate adesea conflictuală a reprezentărilor identitare. Pornind de la istoria de manual, cercetarea noastră a ajuns la o sumă de istorii școlare, interesându-se nu doar de informația din textele invocate, ci și de punerea ei în scenă, de uzajele pe care le alimentează. Studiul nostru nu reconstituie istoria unor cărți și nici a unei specii de literatură școlară, ci se preocupă de instrumentarea lor în context neacademic. De altfel, manualul este, în sine, o lectură mereu incompletă. Solicită un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ambițios, diminuat de rivalitățile politice ale vremii, mai ales de inamiciția dintre Vasile Goldiș (președintele asociației) și Iuliu Maniu (Valer Moga, op. cit., pp. 482-483). 224 Un articol al lui Nicolae Iorga condamna explicit regionalismul și politicianismul care marcaseră, până atunci, uzajul public al acestui simbol: "să ștergem Alba-Iulia din lista mijloacelor de luptă pentru putere. Căci trebuie să fie o singură Alba-Iulie!" (publicat în "Neamul Românesc" și citat în "Universul" de sâmbătă 25 mai 1929, p. 7). 225 "Opinia" de joi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în termenii unei scheme mijloc/-scop sau ai unei strategii); * preceptului exhaustivității (de enumerare a tuturor părților) i se substituie preceptul agregării (de introducere a unor simplificări selective). Toate aceste caracteristici vor subîntinde modelările noastre semiotice: pertinența modulată în contextualizarea uzajului semnic, globalismul transpus în complementarizarea sistemelor semiotice într-o practică sincretică precum teatrul, filmul, televiziunea, comunicarea face-to-face, iar orientarea teleologică reformulată ca strategie de producere și receptare a semnelor. Trăsăturile fundamentale ale noii paradigme sînt: i) complexitatea (Morin vorbește chiar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
putrezitul se opun crudului ca transfor-matul non transformatului. Preparatul se opune putrezitului ca transformare culturală transformării naturale. Alimentele preparate (fierte sau prăjite) sînt mai aproape de natură (friptura) sau mai aproape de cultură (fierturile); în fine, fiertul ține de endobucătărie și de uzajul precumpănitor familial, iar friptul de un uzaj social (rezervat invitaților în primul rînd). Opozițiile fundamentale endogen/vs/exogen (adică materii prime naționale sau exotice), central/vs/periferic (baza mesei și adausurile), accentuat/vs/non-accentuat (sau savuros/vs/insipid) construiesc următoarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
transformatului. Preparatul se opune putrezitului ca transformare culturală transformării naturale. Alimentele preparate (fierte sau prăjite) sînt mai aproape de natură (friptura) sau mai aproape de cultură (fierturile); în fine, fiertul ține de endobucătărie și de uzajul precumpănitor familial, iar friptul de un uzaj social (rezervat invitaților în primul rînd). Opozițiile fundamentale endogen/vs/exogen (adică materii prime naționale sau exotice), central/vs/periferic (baza mesei și adausurile), accentuat/vs/non-accentuat (sau savuros/vs/insipid) construiesc următoarea arhitectură a combinațiilor în care semnul + sau
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
comportamentul comunicativ al individului ca "act individual de voință și inteligență" (C.L.G:40) Faptul că este vorba de realități distincte e confirmat de anumite afazii în care bolnavul înțelege mesajele (codul), dar este incapabil să le producă (fiind afectat uzajul, vorbirea). O altă dovadă concludentă a realității lingvistice binivelare este și faptul că noi putem învăța (citi, traduce) limbi moarte. Distingînd limba de vorbire și accentuînd primatul limbii, Saussure stabilește distincția științifică între cod și mesaj (reluată de R. Jakobson
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
derivat (aplicabilă atît actelor verbale, cît și celor neverbale). Gluma este un act ludic prezentat ca atare de emițător e vorba de agentul care anunță neechivoc: "să vă spun una bună", "știu un banc nemaipomenit"; în acest caz clișeul, convenția, uzajul lingvistic vor fi dinamitate, instaurîndu-se un spațiu al creativității lingvistice (în sensul chomskian de "rule changing creativity" opusă lui "rule governed creativity"). Dar gluma poate la fel de bine țîșni involuntar, din incapacitatea individului de a manevra sistemul limbii; într-o atare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
disjunctorul (elementul capabil să genereze două izotopii de lectură: cuvînt polisemantic, secvență pragmatică cu dublă funcționalitate etc.) este un element lexical sau secvență automatizată, de această dată el este chiar contextul. Distincția dintre sensul literal inițial și cel convenționalizat, prin uzaj se apropie de opoziția utilizare/mențiune discutată de Sperber & Wilson ŕ propos de funcționarea ironiei; ironia poate fi pertinent descrisă ca un fapt de mențiune (se pronunță un enunț ca "Ce succes!" pentru a sugera eșecul cu o anumită intonație
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sugera eșecul cu o anumită intonație care semnifică citarea și nu utilizarea reală a enunțului respectiv). Ca și ironia gluma propune o dublă lectură (literală și derivată cu focalizarea asupra sensului literal), instituind o nouă relație între structura lingvistică și uzajul limbii. Mecanismul glumei implică o activitate de tip problem solving care să concilieze incongruența dintre sensul literal și cel derivat, altfel spus între sensul expus și cel impus.Conform teoriei scripturilor, gluma activează două reprezentări ale lumii, două scripturi. Începutul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
alte cuvinte și a rolului lui în activitatea umană" [9, 165]. Dintre tipurile de raporturi pe care se bazează o stare de limbă, evidențiate de F. de Saussure [11, 135], dicționarele rețin explicit raporturile sintagmatice în situațiile de exemplificare a uzajului unui sau altui cuvînt. Există însă, după părerea lui F. de Saussure, două forme ale activității mentale, indispensabile vieții limbii, care se reflectă în două tipuri de relații: sintagmatice și asociative. Relațiile sintagmatice țin de activitatea de discurs, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu listele pentru alte limbi: * au fost confruntate liste de cuvinte ce fac parte din fondul lexical principal: lista de cuvinte întocmită de Marius Sala [10] (2581 de cuvinte în baza a trei criterii: bogăția semantică, puterea de derivare și uzajul) din care au fost selectate cuvintele existente în lista întocmită de Al. Graur [2] (1419 cuvinte), din care a fost selectată clasa "celor mai importante" cuvinte, care formează "miezul fondului principal" 217 -, obținîndu-se, astfel, o listă de 459 cuvinte; * întrucît
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
chemată să evolueze spre stăpînirea dorințelor. Dificultatea specifică a studiului de față consta în necesitatea de a utiliza limbajul erorilor pentru a combate erorile. Simboluri ca "Dumnezeu", "Paradis" sau "păcat originar" posedă o semnificație profundă. Considerînd însă simbolurile drept realități, uzajul le-a conferit acestor termeni o semnificație eronată, devenită persistentă și amenințînd să se infiltreze în însuși efortul de rectificare și să-l deranjeze. Dată fiind imposibilitatea de a combate acest pericol al confuziei prin introducerea unei terminologii noi, va
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]