11,855 matches
-
aproape se măritase-n glumă cu-un brutar acum poartă rochii lungi sigur liber-centriste i se face rău amintindu-și cambodgia și are orgasm cînd atinge oglinda firește că asta nu spune lucrurilor pe nume și nici nu alungă spaima uzina cu focul continuu la care trudesc toată noaptea ca-n romanele cu sertare - cîțiva tropi chei schimbate un salt în oglindă prin fumul încîlcit al țigării și gata - existăm - firește că asta nu spune lucrurilor pe nume Cam atît cam
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
renăscător), iar citatele sînt de o fidelitate uluitoare: Mi-e inima ca un ghioc ce-a prins 1) în el tot cîntul vieții, Cu ciripirile de joc și trilurile tinereții, Prin ea bat ritmic din ciocane toți robii palizi din uzine Și urcă subteranul tunet al uraganului ce vine. Spre noi Bastilii ea se-aruncă 'nainte-vă pe baricade, Printr-însa trece primul glonte și rînd pe rînd cu bravii cade. Dar renăscînd mereu prin crezul în om, vă strigă dîrz: Tăiați
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
își mărește numărul participanților, atrăgînd în rîndurile lui o seamă de tineri aspiranți la literatură, mai ales elevi de liceu. Cazimir participă la ședințele cenaclului din 1949, dînd citire unor bucăți în versuri ca Bobîlna, Drum nou, De vorbă cu uzina electrică, Căderea Bastiliei, Punte între inimi. Toate vor apărea în Flacăra (Piatra Neamț) sau în Luptătorul (Bacău) 2. Două dintre ele (De vorbă cu uzina electrică și Căderea Bastiliei) vor fi reproduse în presa centrală (prima în Flacăra, a doua în
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
cenaclului din 1949, dînd citire unor bucăți în versuri ca Bobîlna, Drum nou, De vorbă cu uzina electrică, Căderea Bastiliei, Punte între inimi. Toate vor apărea în Flacăra (Piatra Neamț) sau în Luptătorul (Bacău) 2. Două dintre ele (De vorbă cu uzina electrică și Căderea Bastiliei) vor fi reproduse în presa centrală (prima în Flacăra, a doua în România liberă) și vor suscita comentarii în Contemporanul: "ultima pagină literară a Luptătorului din Bacău aduce o poezie și un nume nou: De vorbă
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
și Căderea Bastiliei) vor fi reproduse în presa centrală (prima în Flacăra, a doua în România liberă) și vor suscita comentarii în Contemporanul: "ultima pagină literară a Luptătorului din Bacău aduce o poezie și un nume nou: De vorbă cu uzina electrică de S. Cazimir. Poetul vorbește cu uzina electrică pe un ton de sfătoșenie în care tînărul autor (poate elev, ori ucenic?) dovedește o de tot timpurie maturitate poetică și... cetățenească." Fiindcă dincolo de o simplă transformare a cărbunelui alb în
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
centrală (prima în Flacăra, a doua în România liberă) și vor suscita comentarii în Contemporanul: "ultima pagină literară a Luptătorului din Bacău aduce o poezie și un nume nou: De vorbă cu uzina electrică de S. Cazimir. Poetul vorbește cu uzina electrică pe un ton de sfătoșenie în care tînărul autor (poate elev, ori ucenic?) dovedește o de tot timpurie maturitate poetică și... cetățenească." Fiindcă dincolo de o simplă transformare a cărbunelui alb în curent electric, tînărul poet, animat de întrebări și
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
1 Reconstrucție, în Flacăra (Piatra Neamț), nr. 201, 31 ianuarie 1948; 1848-1948, în Luptătorul (Bacău), nr. 110, 28 iunie 1948. 2 Bobîlna, în Luptătorul, rn. 323, 13 martie 1949; Drum nou, în Luptătorul, nr. 347, 10 aprilie 1949; De vorbă cu uzina electrică, în Luptătorul, nr. 392, 5 iunie 1949; De vorbă cu uzina electrică, în Flacăra (București), nr. 25 (77), 25 iunie 1949; Căderea Bastiliei, în Luptătorul, nr. 428, 17 iulie 1949; Căderea Bastiliei, în România liberă, nr. 1502, 15 iulie
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
Luptătorul (Bacău), nr. 110, 28 iunie 1948. 2 Bobîlna, în Luptătorul, rn. 323, 13 martie 1949; Drum nou, în Luptătorul, nr. 347, 10 aprilie 1949; De vorbă cu uzina electrică, în Luptătorul, nr. 392, 5 iunie 1949; De vorbă cu uzina electrică, în Flacăra (București), nr. 25 (77), 25 iunie 1949; Căderea Bastiliei, în Luptătorul, nr. 428, 17 iulie 1949; Căderea Bastiliei, în România liberă, nr. 1502, 15 iulie 1949; Punte între inimi, în Flacăra (Piatra Neamț), nr. 36 (88), 10 sept
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
un roman cu teză, structurat demonstrativ, despre putere și presupusa umanizare a puterii chiar în societatea care a demonizat-o, un roman despre sfințenia muncii tocmai în lumea care a distrus disciplina și proprietatea muncii. Motoul cărții, din Malraux, descoperă uzina drept noua catedrală. Așa credea Malraux, autorul citat adesea cu aserțiunea că secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc! Personajul central al Catedralei este un inginer diferit de șefii de tipul "supraomului", din garda uzinală anterioară. Roman
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
nou al viitorului comunist, cu părul pieptănat cu creastă de cocoș, purtând cămăși cu gulerul înalt, pantaloni strâmți și pantofi cu talpa triplă, ne bâțâiam nepăsători la sfârșit de săptămână pe ritmuri sud și nord-americane în subsolul facultăților, în cluburile uzinelor și șantierelor, pe pistele de dans amenajate în parcuri și în sufrageriile mizere ale noilor blocuri construite pe fugă pentru poporul muncitor. Eram noua rasă de intelectuali în slujba țării, în vinele noastre curgea năvalnic sângele dezmoșteniților de altădată, destinul
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
de pe marile bulevarde, cerea scuze, într-un loc, pentru cutare "comparație cu steaua", declara că va renunța de atunci încolo să mai evoce gîtul alb al iubitei înlocuindu-l cu hamalul și ținându-și ochii deschiși spre coșurile fabricilor și uzinelor. Nu va fi, așadar, o surpriză regăsirea în presa protestatară, de stînga, a anilor imediat următori, a autorului unor asemenea poezii, care scosese, împreună cu ceilalți "algiști" și două publicații voit scandaloase și cu trivialități căutate una purtând numele "popular" al
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
drept consecință o scurtă încarcerare la Văcărești a "bandei de întinători ai scrisului". "Cuvântul liber", "Lumea românească" și "Reporter" vor fi organele de presă unde Gherasim Luca va semna articole pe teme sociale și literare: situația lamentabilă a "ucenicilor" din uzine, starea de spirit a generației tinere cu trimiteri la Julien Benda -, pericolul ideologiei fasciste, problemele "literaturii proletare", evocări ale unor scriitori și artiști legați de clasele oprimate, precum Alexandru Sahia și compozitorul francez Albert Roussel, însă și chestiuni privind "poezia
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
de pe marile bulevarde, cerea scuze, într-un loc, pentru cutare "comparație cu steaua", declara că va renunța de atunci încolo să mai evoce gîtul alb al iubitei înlocuindu-l cu hamalul și ținându-și ochii deschiși spre coșurile fabricilor și uzinelor. Nu va fi, așadar, o surpriză regăsirea în presa protestatară, de stînga, a anilor imediat următori, a autorului unor asemenea poezii, care scosese, împreună cu ceilalți "algiști" și două publicații voit scandaloase și cu trivialități căutate una purtând numele "popular" al
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
drept consecință o scurtă încarcerare la Văcărești a "bandei de întinători ai scrisului". "Cuvântul liber", "Lumea românească" și "Reporter" vor fi organele de presă unde Gherasim Luca va semna articole pe teme sociale și literare: situația lamentabilă a "ucenicilor" din uzine, starea de spirit a generației tinere cu trimiteri la Julien Benda -, pericolul ideologiei fasciste, problemele "literaturii proletare", evocări ale unor scriitori și artiști legați de clasele oprimate, precum Alexandru Sahia și compozitorul francez Albert Roussel, însă și chestiuni privind "poezia
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
și prezente fictive (că cea a conducătorilor comuniști care, în realitate, la ora la care armata a deschis focul, erau deja arestați). În contrapartida, care nu dă bine în diorama idilica a interbelicului românesc. Ca si pasarelă Grivița, grevele de la uzinele cu același nume sunt un fragment din istoria Bucureștiului pe care l-am uitat la capătul unei străduțe care nu duce nicăieri. Muncitorii pășesc în fiecare zi pe platforma acestui Arc de Triumf al separației dintre săraci și mai puțin
Zbor deasupra șinelor de tren by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82363_a_83688]
-
din românia care aduce așa ceva și care ajută firmele să își reducă amprenta de carbon sau dacă ai casă că îți montezi așa ceva. de fapt poate grupul cațavencu va fi primul care se va alimenta cu așa ceva, dacă ține o uzină de servere de la google realitatea va fi floare la ureche. caută mai multe pe cbs unde inventatorul sistemului a făcut o prezentare coerentă a produsului. @balauru: și eu m-am gandit la același lucru când am citit tweet-ul :
Figuri exemplare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82643_a_83968]
-
puțin în forul lui interior, dacă nu în gura mare. Să fi fost această suferință sursa deprimării sale aproape constante, a oboselii de viață, spaimelor și neliniștilor care-l bîntuiau? Răspunsul este, cred, da, dar... Desigur că atmosfera din ,imensa uzină antisemită" care devenise statul român, nesiguranțele, amenințările, amărăciunile și privațiunile generate de catastrofa războiului, în care fiecare zi aducea noi măsuri opresive împotriva evreilor împreună cu perspectiva cît se poate de concretă a anihilării totale, senzația tot mai percutantă de a
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
ambele. Din pereți țâșnește o babilonie metalică fără răspuns. Ești în toiul asediului condus de Rammstein, în plină ofensivă Napalm Death, în miezul sfidării orchestrate de Anthrax, Sepultura, Urge Overkill, Concrete Blonde, Screaming Trees, Nash Kato, Meat Puppets sau alte uzine ale infernului. Bocancii izbesc furibund în podea. Virajele psihedelice ale musafirilor se fac auzite prin pereții niciodată suficient de groși. Răcnetele crapă tencuiala. Ai impresia inconfortabilă că plouă cu sânge și ninge cu bucăți de creier uman. Mintea nevinovaților din
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
rotindu-se în jurul ei, începea jurnalul de actualități al Studioului Sahia, în alb-negru, invariabil împărțit în două părți: imagini din țară și de peste hotare. Primele, pe un fond muzical tonic cu predominarea alămurilor, foarte tovărășesc, extrem de mobilizator, te plimbau din uzine pe ogoare și înapoi în fabrici, printre oameni plesnind de voie bună și gata de realizări și mai fenomenale decât cele de acum o săptămână (ultimii la rând erau, evident, intelectualii, care nu aveau dreptul decât la câteva comentarii anoste
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
dar prezenți. Trebuințele sînt satisfăcute, iar aspirațiile romantic idealiste, deși contrazise de proza vieții, se conservă. Iustin se combină astfel cu o Codruță locală, foarte apetisantă de altfel, iar Ioana cu un rasat demnitar bucureștean, Anton, venit în inspecție la uzina unde ea face și oficii de public relation. Cele două triunghiuri astfel rezultate și al căror punct comun este Ioana nu sînt însă și simetrice ca pondere și potențial de evoluție. Primul, Ioana-Iustin-Codruța, rămîne blocat și chiar tinde spre dispariție
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
impună drepturile de proprietar, de posesor al unei femei a cărei posesie erotică nu-i reușește cu adevărat niciodată. Porniri agresive față de Ioana, și în virtutea aceluiași mecanism, are însă și soțul ei, Iustin. Apoi, așa cum reiese din evocările ei, la uzina unde lucrase înainte de a pleca la București cu Anton, Ioana fusese ținta avansurilor explicit sexuale făcute de director, Rafiroiu, prezentat de aceea ca un ins cinic și brutal; dar, găzduită de o amică mai vîrstnică, Victoria, ea nu ezită să
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
roman - și pînă la care ceilalți sînt trepte intermediare, ipostaze ale aceluiași sindrom. Cazuri individuale ce țin de o patologie generală. Există astfel în Refugii o reluare a motivului gogolian al revizorului, dar dintr-o perspectivă cu totul inedită. La uzina unde lucrează Ioana se așteaptă și se pregătește venirea într-o inspecție a unui înalt demnitar bucureștean. Cel care vine este un demnitar veritabil, nu un impostor, dar toată vizita este o impostură, o înscenare, un circ - și toți cei
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
el. Tematica este desigur comună perioadei 1957-1963: condamnarea războiului și a agresiunii imperialiste de la Hiroșima la Sahara, Liban și Coreea; glorificarea păcii, a sputnicului și a cosmonauților sovietici, evocarea grevelor din '33 și a tînărului lor ,,erou" Vasile Roaită, cîntarea uzinei, furnalelor, hidrocentralelor și a oamenilor muncii, sondori, sudori, tipografi, milițieni ș.a. Lauda tuturor acestora este făcută atît de stănescian și de stîngaci, ca într-o compunere de inspirație ,,matematică" intitulată Poem despre cifra 7, de te apucă ,,rîsu-plînsu". în acești
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
tarziu) rămăsese goală, fără spectatori. Teatrul Național craiovean a renăscut spectacolul de revista. Protagoniști în diferite perioade au fost Leon Ovanesian, Șmalic Paula, surorile Ganea, Lucy Chevalier, Richard Rang, Ary Smolik. Cupletele erau scrise de Libermann, un renumit economist al Uzinei Brătășanu. Tot în acea perioadă, industria craioveana era reprezentată de Atelierele Malaxa, o filială a uriașei uzine de la București, care, după naționalizare, au căpătat denumirea de Electroputere. Locuri de muncă ofereau Uzinele Metalurgice Adolf Waidman, Uzinele Brătășanu, Fabrica de mașini
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
au fost Leon Ovanesian, Șmalic Paula, surorile Ganea, Lucy Chevalier, Richard Rang, Ary Smolik. Cupletele erau scrise de Libermann, un renumit economist al Uzinei Brătășanu. Tot în acea perioadă, industria craioveana era reprezentată de Atelierele Malaxa, o filială a uriașei uzine de la București, care, după naționalizare, au căpătat denumirea de Electroputere. Locuri de muncă ofereau Uzinele Metalurgice Adolf Waidman, Uzinele Brătășanu, Fabrica de mașini agricole Richard Graepel, Atelierele mecanice Schtuk, Moară Mendel, Fabricile de pâine Traiu și Schmidt, precum și complexul de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]