1,553 matches
-
sud și nord-americane în subsolul facultăților, în cluburile uzinelor și șantierelor, pe pistele de dans amenajate în parcuri și în sufrageriile mizere ale noilor blocuri construite pe fugă pentru poporul muncitor. Eram noua rasă de intelectuali în slujba țării, în vinele noastre curgea năvalnic sângele dezmoșteniților de altădată, destinul nostru se anunța fastuos! Dacă Lisa n-ar fi luat în serios povestea rocambolescă a refugiului în România, după revoluția bolșevică, a contelui și a contesei Komarovsky (născută Pavlovich) - nobilii mei genitori
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
se aplecă peste patul armei cu o grijă deosebită, ca și cum ar fi vrut să-l ascundă la piept. Ochi îndelung, fără nici-o grabă, și trase un cartuș. Apoi mișcă închizătorul și mai trase unul. Pe urmă se lăsă încet pe vine și proptindu-se cu ceafa de taluz aprinse o țigară. Lîngă el, în picioare, soldatul chel continua să facă ce i se spusese. "Ajunge. De la distanța asta nu știi cînd nimerești ori nu?" Celălalt se lăsă și el pe vine
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
parte dintre lucrări la Paris? Isteria națională iscata de glumă lui Jonathan Lambert are ceva din criză de demnitate a Mitei Baston. Francezii au uitat că suntem fii din popor și suntem violenți; au uitat că suntem republicani, ca-n vinele noastre curge sângele martirilor de la 11 Fevruarie, au uitat că suntem ploieșteni — da, ploieșteni! — și-o să le turnam o revuluție, da’ o revuluție... să ne pomenească!... De acord că unele reacții au fost ridicole. Articolul la care te referi însă
Au uitat că suntem fii din popor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82622_a_83947]
-
între, pe de o parte, promisiunea unei întâmplări reale care să conțină în ea viața unui om și, pe de altă parte, dezamăgirea unei înscenări pure făcute doar din cuvinte aveau darul s-o captiveze, îi pompau năvalnic sânge în vine, îi făceau inima să bată tare-tare, adevărat. Să-l descopere pe autorul misivelor de pe Internet și să se convingă cine e de fapt, care este realitatea lui, care este ecuația lui dincolo de disimulări deveniseră marea sa preocupare, principala sa miză
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
în versurile acestea inedite, a căror publicare tîrzie ar trebui să modifice radical percepția criticii noastre asupra începutului liricii lui Nichita Stănescu și asupra evoluției ei: "Și-s om din cuvinte, iubită/ hai vino și strînge-le/ ...îmi umblă cuvîntul prin vine/ odată cu sîngele". Marea obsesie a poeziei sale - acțiunea devoratoare a timpului - este prezentă deja explicit în aceste poeme al căror anotimp central este iarna, cînd "trosnește seva înghețată-n rădăcini" (Pe cai, deci), încadrat doar de circumstanță de primăvară și
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
mai mare lucru, pe lume, e să fii om! - Așa! Și vorba, vorbă să fie! Mai acum vreo câteva zile, vine ăsta... ăsta, mă, de e primar acum, și-mi zice: „Nicolae, ai pus privata pe pământul colectivului!. Săptămâna de vine - adică asta - dac-o mai văd acolo, Îți fac proces verbal!” - I-auzi, te amendează! Ăsta om e? Păi, el știe că de acolo, de dincolo de gard și până spre baltă, a fost pământul tău? ...Și cât ai dat la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
însîngerată și nu înțelegeam de ce sîntem doi?/ De ce eu stau în picioare și, în același timp/ culcat?ť Pînă ce am// ajuns să regret și binele și răul, în aceeași/ măsură" (La sfîrșitul căinței). Notificarea crizei dobîndește un caracter sistematic. Vîna de prozator care stă la baza discursului propune un conspect articulat al ansamblului, în pofida asocierii elementelor disparate, limbajului aleatoriu, frazării sincopate. Poetul dă impresia că inhalează în fiecare din textele sale atmosfera întregului convulsionat, așezat sub semnul luciferic al pierzaniei
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
dornici să se pună iarăși în fruntea noastră. Domnilor, calmați-vă, ciorba pe care doriți să ne-o vârâți sub nas e deja plină de viermi, iar mirosul ei pestilențial s-ar putea să facă rău chiar și primadonelor prin vinele cărora curge roșul de partid.
Barba de-un miliard de dolari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10633_a_11958]
-
firea noastră omenească<footnote Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică..., p. 30. footnote>. Scriitorii bisericești ai Răsăritului susțin că ce se transmite din generație în generație sunt numai urmările păcatului adamic și nu vorbesc de transmiterea păcatului strămoșesc, sau vinei pentru păcat, cum afirmă tradiția latină de la Augustin încoace. Păcatul acesta a fost unul personal a lui Adam, nu un păcat al firii omenești și nu se poate impune urmașilor săi. Este vorba de o moștenire a naturii căzute sub
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
TUTINOI și LUCIAN SAVA Roxana Blaga e românca-revelație a Orchestrei Simfonice din Hamburg Nepoată a scriitorului Gib Mihăescu, violoncelista a cucerit Germania și a refuzat... Scorpions Chiar dacă nu e descendentă a marelui poet și filosof căruia-i poartă numele, prin vinele Roxanei Blaga curge sânge de literat ilustru, Gib Mihăescu. Și totuși, o mai puternică amprentă a lăsat în ființa ei un bunic de-al mamei, pe numele său Măceanu, cândva, demult, actor-muzicant. Pofta acestuia de sunet a explodat, pesemne, în
Agenda2004-33-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282754_a_284083]
-
al datoriei). În plus față de semnele din Catastrofă, nuvelă mai conține un indiciu care anticipează destrămarea corporală definitivă a personajului. E vorba chiar de portretul lui Itic Ștrul, "rupt" de o sumă de nepotriviri fiziologice: ochii "speriați" lîngă nasul "dominator", vinele "umflate" pe pielea "zbîrcita" și, mai ales, capul "prea mare pentru trupul lui pipernicit, slăbuț" (ibid., 222). Și în Itic Ștrul, dezertor, dinamica protagonistului poate fi descrisă prin recursul la constructul mega-masinii războiului; numai că acum prezenta acesteia din urmă
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
Barbu et &. Situație în care înfățișarea întregului dosar devenea o obligație - paradoxal, întâi față de Ion Caraion. Împrejurarea în care s-a produs contractul dintre Securitate și autor nu-i învăluita în mister: unui condamnat la moarte, torturat îndestul ca să "aprecieze" vâna ofertantului i se întinde o șansă, cu un codicil. Bine îndeplinite paragrafele înțelegerii, celui încă în viață i se va îngădui nu numai întoarcerea acasă, dar și la profesiunea lui de mai înainte, singura pe care, de altfel, o cunoaște
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
împotriva tuturor; singura sa proprietate - cea mai curată - a rămas vina. Semnul înstăpânirii depline asupra ei îl reprezintă tocmai imboldul de a merge mai departe și de a-și atribui întreagă o verticalitate până nu demult discutabilă. 7. Dar asimilarea vinei este nu doar de natura revelației, așadar instantanee, punctuală, ci ceva care nu știi dacă s-a sfârșit sau dacă abia începe, care revine uneori atunci când te aștepți mai puțin și își cere viclean dreptul la metabolism propriu. Autorul dorește
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
decât epopeile de buzunar completate pe genunchi cu datele personale, la coadă la certificate, decât eroismul microscopic din pliurile unor existențe - așa zicând după vorba lui Cehov - în carapace! Nu, domnul I. Funeriu propune ceva nou, subversiv: statura umană a vinei, decența ei, luxul de primă necesitate care este normalitatea. În fine, o descătușare! Urmează 48 de scurte eseuri care cultivă o rostire nepretențioasă - despre limba de lemn, statul totalitar, tranziție, cimilitura politică, discursul sofist, reformele ortografice, disciplina uitată a limbii
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
Kosovo. Adevărul a fost unul dintre ziarele care, să nu uităm, s-au străduit să discrediteze poziția oficială a României an raport cu războiul din Iugoslavia. Ministrul de Externe, Andrei Pleșu, a fost atacat pătimaș de acest ziar, ăn numele vinei că ignoră alianțele tradiționale ale României și că face din țara noastră complicea unui război nedrept și inegal. După ce s-a ăncheiat conflictul din Iugoslavia, Adevărul continuă să creadă că România oficială e vinovată de faptul că pacificarea din Iugoslavia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
au psihologie, doar dinamică apocaliptică. Subînțelesurile sunt stîrpite în numele trepidației ca scop în sine, iar artiștii sunt înlocuiți cu saltimbanci atinși de spasme. Astăzi fiecare actor e opusul omului lăuntric, ins înzestrat cu o densitate de caracter și cu o vînă de spirit. În loc de mediumuri zbîrnîind la unison, dăm peste carcase sportive alternînd măscările cu aluziile lascive, atunci cînd nu se mărginesc să-și arcuiască membrele în trucuri scenice care nu au legătură cu textul. La final ieși din sală cu
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
primesc Refen: Poporul Soarelui revineMergem pe calea lui mesaje ale luminii și speranței de La legea dată de străbuni.Zamolxe, cea a străbunilor noștri. la prietenii mei din România. Un 106 D Lestine iterare Sânge de dac ne curge-n vine români: Știm că a venit timpul în S3: Glasul să-ți fie duios Suntem un neam de oameni buni. care Zamolxe coboară tot mai Sufletul să-l ai frumos. aproape de poporul Său. De Carpați să-ți fie dor S 4
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
apreciat drept cel mai mare din lume. Pare limpede că labirintica grotă Sterkfontein, fostă mină, ale cărei galerii se întind pe 12 km, este leagănul umanității. În ce-l privește pe Little Foot, el mergea cu dificultate în două picioare, vâna, trăia în arbori, din teama de predatori, de unde ar fi căzut, din pricini necunoscute, în grotă, aflându-și moartea.
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2550_a_3875]
-
centru. Ajutoarele au montat două bare metalice în cruce. La capătul fiecărei bare au prins cu lanțuri câte un leagăn, formând un mini carusel cu patru locuri. S-au urcat patru oameni din sală. Omului de fier i se umflaseră vinele gâtului, dar i-a învârtit câteva minute pe cei patru. A făcut și alte chestii spectaculoase. Toți cei din sală așteptau finalul și anume lupta lui Titi Boldescu cu un spectator care s-a găsit destul de repede, cel mai forțos
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
intervine între ofensa și decizia de a ierta (deci iertarea nu este automată fără a pierde din veridicitate), dar gratuit pentru că avem libertatea de a o acordă sau nu, si raport personal cu celălalt pentru că obligă la o individualizare a vinei și a resentimentului, căci nu iertam fapte sau principii, ci oameni în particular. Jankelevitch operează cu multe distincții în acest eseu, toate profund relevante, precum aceea între scuză și iertare, ori între iertarea prin uitare, intelecție sau uzură, si iertarea
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
Revolta trece acum în tabăra nemțoaicei (Catrinel Dumitrescu) care dorește să răzbune femeile de fierar de orice naționalitate. Fierarilor nu le mai rămâne decât să-și dea mâna și să studieze împreună un arbore genealogic cu încrengături ruso-sârbo-germano-române. În privința vinovățiilor, vinelor și vinovaților ne vom întreba și noi. Modelul interogației fiind "ce-a fost mai întâi oul sau găina?". Vom petrece ceva timp în găsirea răspunsului. Dacă textul ar fi fost epurat de unele expresii care nu-l fac nici mai
Fierari din toate țările, uniți-vă! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16739_a_18064]
-
caracter folcloric" fără a reduce expresia la un primitivism zgomotos. Și pentru că marea este atotstăpânitoare peste destinele eroilor, muzica o evocă permanent în sonorități năvalnice realizate măiestrit de minunatul organism sonor care este Orchestra Operei din Viena. La pupitru, cu vână wagneriană, foarte apreciatul dirijor Peter Schneider.
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
confrați, copilăriți de falsa vacanță. Nichita scoate din buzunar o monedă romană, ne-o arată vesel, achiziția lui ultimă de numismat, cumpărînd mai mult spre a da, cum își bucură el prietenii cu marile lui gesturi rusești. Pentru că, știți, în vinele lui Nichita curge sînge rus... Toți cîntărim în palmă banul, pe rînd; unul îl mușcă, să vadă dacă-i de argint; este argint, poți să-i simți și gustul; zimți nu se făceau în antichitate, bătrîne, forma monezii fiind ovală
Evocarea prozatorului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17045_a_18370]
-
plecând de la o esență revelată în momente faste. Frazele lui N. Steinhardt sunt imperative, nu enunțiative: " Fericiți cei ce s-au născut în acest paradis românesc; cei ce l-au privit cu ochi veseli și înlăcrimați; cei în ale căror vine curge sângele șesurilor, dealurilor sau munților natali; dar și cei care l-au simțit și îndrăgit printr-un act, să-i zicem, de voință, mai curând de clarviziune; cei ce l-au iubit, deși spurcați, deși târziu; fericiți cei ce
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
iar consecința acesteia este revoluționarismul estetic ca și politic. Năzuiau frenetic acești tineri scriitori evrei de după primul război mondial și ceva mai înainte, considera Lovinescu, să creeze "o artă internațională peste hotare". Și au izbutit magistral. Tristan Tzara (pseudonimul acestuia vine, cred, din ebraicul tzara - în idiș țură (durere), pe care, cu siguranță, Sami Rosenstock îl vorbea în Moineștiul natal), împreună cu Marcel Iancu, lansează, în cabaretul Voltaire din Zürich, în toamna lui 1915, deci în plină conflagrație, manifestul mișcării Dada, devenită
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]