2,046 matches
-
pas prin mările sudului 12. Ping-pong cu mingea de cârpă Desigur că urmează altele și altele la fel de incitante la meditație și lectură, unde fiecare milimetru, din fiecarele lui sunt viermii luminii ce colcăie hieratic la umbra gândului căzut în dedeochi vânăt de nemărginire din humorul de certă calitate. N-ai voie să deschizi niciuna din aceste cărți dacă nu ești pregătit să iei cuminecătura cuvântului bogat în esențele pline de semnificații ale limbii române. Ponderea lăuntrică, cu o vivace capacitate de
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_gligor_stopita_mihai_batog_bujenita_destin_cu_modu_ioan_gligor_stopita_1327656913.html [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
pot să ghicesc ce le iscă. Grăbesc spre neunde, dar în timp obosesc. Trupul se scurge către un calm aproape firesc, când zăresc din alb-albăstrie icoană o față prelungă, vibrândă. Primesc pe dată dinspre doi ochi negri răsăriți dintre cearcăne vinete multe priviri ce m-alină și forță îmi dau s-alerg mai departe, tot mai departe... Rămâne pe retină un flux iubitor ce mă-mbie să las temeri. În urechi păstrez sunete vii, aproape uitate și foșnet de briză bună
ARBORELE VIEŢII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1461477377.html [Corola-blog/BlogPost/384801_a_386130]
-
copacului. Dar nu mai sufăr. Pădurea echilibrează frecvențele. Are note codificate de împărtășit, Printre două bucăți de soare. La Porțile Stelare apele s-au prăbușit... În via visătoare, lângă ciocârlia bordată cu azur și cu dimineți în pârg Stă boaba vânătă a ciorchinilor copți târziu într-o toamnă cu sârg... Natura-i o ancoră în fluxul luminii, curcubeu cu ochi albaștri, Când Dumnezeu o pictează... Mereu ia foc ademic de la aștri.... Simt florile cum vibrează...Nu au durere. Nici măcar disconfort. Le
LA MARGINEA TIMPULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/_elisabeta_iosif_1331632184.html [Corola-blog/BlogPost/348286_a_349615]
-
pe Mărțișor! În această situație confuză, când nimeni nu mai gândea ce trebuie făcut, Primăvara execută ordinele lui Norocel, ca un automat. Se aruncă peste trupul neînsuflețit al lui Mărțișor și, agitată, începu să-i sărute în neștire buzele-i vinete. Uite-așa, numai Norocel reuși să-i scoată din încurcătură. Deși, nici el nu mai credea că se mai poate rezolva ceva. Zisese și el, așa...în disperare de cauză. Și, ca prin minune, focul din grădină se stinse. La
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422393563.html [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
over the rainbow”. Îngenunchez și rămân așa. Copacii trosnesc, săpând în mine răstigniri. E o sâmbătă pustie, cum sunt toate sâmbetele fără Liturghie. Doar pomeniri ale morților, de ieri și de mâine. Pavarotti a plecat. Citește mai mult Bate vântul. Vânăt.Stau agățata de ziua de ieri și nu-i dau drumul.Mă uit la frunze și hârtii, cum se rostogolesc pe stradă. La fel ca noi.Pavarotti cântă. Amintire.Ridi, pagliacci ! Încerc. Să râd.Mama e lângă mine. Amintire. Zâmbetul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/anca_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
înlănțuire de imagini trebuie raportate la o anumită viziune artistic. Transcriem poezia care ne va da prilejul să-I examinăm sistemul de imagini sub aspectul sensurilor lirice manifestate în formele expresiei stilistice:”Pe ungii, înzecit, un rest de zi apune vânăt.Aerul se-sumă masivei deplasări spre miazăzi anegrului și-a fumului de humă Pereți lichizi din laturi mă încing. Aici și-n ceruri străjile se schimbă și nu mai știu, când singur mă ating, pe chipul gol ce mâna mi
EXPRESIVITATEA POETICĂ CA SISTEM DE IMAGINE ÎN POEZIA LUI MIRCEA CIOBANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 by http://confluente.ro/Expresivitatea_poetica_ca_sis_al_florin_tene_1362217009.html [Corola-blog/BlogPost/345566_a_346895]
-
căpitan, căruia îi țâșni sângele din nas, și se dădu de-a berbeleacul de vreo două ori, până în peretele opus. Subordonații lui amuțiră, făcând ochii mari la Mărțișor. Căpcăunul de la răscruce începu să râdă în hohote. Căpitanul Foc-Nestins avea ochii vineți și acum vedea ca prin ceață. La lovitură văzuse stele verzi. Dar nu asta-l supăra. Turbă de furie că Mărțișor îl făcuse de râs în fața subordonaților. Și Cap Pătrat ăsta!... - Ce râzi, bă, idiotule, ce râzi? Acu’ îți retez
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423080769.html [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
sat, iar Gavrea alerga cu limba scoasă să găsească un stăpân; odată, de Anul Nou, Gavrea s-a luat la harță cu stăpânul, pentru simbrie; de la harță au ajuns la bătaie; băiatul s-a ales cu un ochi umflat și vânăt; a fugit cu gândul să ajungă în satul lui, la părinți; pe drum s-a întâlnit cu șătrarii lui Ilarion», a fost primit / salvat în șatră; «vreo două săptămâni Gavrea a stat în șatră; și-a pus haine zdrențuite, iar
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
pe un scaun de plastic, de câteva săptămâni, într-o parcare de biciclete. Singura lui avere pare să fie un căruț de cumpărături plin cu haine, ceva mâncare, o sacoșă cu acte și câteva medicamente. Picioarele îi sunt umflate și vinete. Doarme, acoperit de un sac de dormit. Trec aproape în fiecare zi pe acolo și mă aștep, dacă tot a venit frigul, să nu-l mai găsesc. Dar acesta se încăpăținează și își păstrează locul. Privea cum refugiații strigă tot
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/refugiatii-vor-mai-multe/ [Corola-blog/BlogPost/93337_a_94629]
-
Italia, Elveția și Republica Moldova. Cea mai mare greutate la începutul fabricii a fost să găsească personal calificat, pentru că nici în Craiova, nici în jurul ei nu mai existase până atunci o unitate similară. Fabrica a funcționat, practic, ca o școală. Nou veniții au învățat meserie de la Fira și de la cei mai vechi angajați. Fira se mândrește cu oamenii care lucrează în firmă de la început și a instituit și un sistem de recompensă: pentru fiecare an de muncă adaugă 1% la salariu, până la
Generația B. Afacerea „de familie” a unui antreprenor din Craiova by https://republica.ro/generatia-b-afacerea-zde-familie-a-unui-antreprenor-din-craiova-spor-de-fidelitate-ca-angajatii-sa-nu [Corola-blog/BlogPost/337761_a_339090]
-
celui mare. Nu vreau! se alintă acesta, ascunzându-se și mai tare sub masă. Dă-mi ața, că n-am timp de joacă! spuse și se ridică să-l prindă pe prichindel. Când se băgă sub masă, înmărmuri: bebele era vânăt, fără suflare. În jurul gâtului avea strânsă o ață prea puternic pentru trupul lui fraged. Am vrut să ne jucăm de-a caii și i-am făcut ham, dar bebele ăsta e prea somnoros, adăugă, nevinovat, băiatul cel mare. Mută, femeia
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Se_coc_ciresele_.html [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
câtorva, prin frigiderele majorității, pe sub castanii și teii cu benere, prin salcâmii cu ciori. E dusă pe apa sâmbetei orice nădejde! Căldură, mare căldură, prăpădul focului, vara! Din apă rămâne pe buze numai sarea. Oamenii simt în gură un drob vânăt, oriunde adulmecă prevăd o ocnă. E numai sare, pe frunte, la subsuori, la stinghia picioarelor, pe tot trupul care se-ngroapă într-o platoșă vâscoasă de sare. Unde-s cișmelele de-altădată, de ce le-a venit și lor vremea, ca
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
masă, alături de niște pâine proaspăt coaptă, care e responsabilă pentru jumătate din experiența minunată. Delicioase sunt și cele de la Livada și Camino, variante mai decent porționate, după care mai poți mânca și-un "felul 2". Am asistat la reale certuri vinete Camino vs. vinete Livada, discuții înflăcărate despre textură și arome, așa că n-o să fac greșeala de a le compara. Cert e că dacă vă doriți să mâncați o salată delicioasă pe care s-o puteți pune și pe instagram, ambele
Despre vinete by http://www.zilesinopti.ro/articole/12640/despre-vinete [Corola-blog/BlogPost/100425_a_101717]
-
Am dat bice cailor și am luat-o pe un drum lăturalnic de țară către Remetea, am gonit caii ca un nebun să nu mă prindă rușii și-am ajuns acasă pe seară cu caii în spume; era un amurg vânăt ca în apocalipsă, satul se zăpăcise, se schimbau stăpânirile sau erau pe cale de a se înfăptui acele shimbări, mulți săteni și români și unguri fugiseră din calea răutăților prin păduri. Lucrurile luaseră o turnură nenorocită pentru unguri, încă din marginea
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1442471553.html [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
schimbarea,... II. SE PREGĂTEȘTE NEAMUL, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie 2016. SE PREGĂTEȘTE NEAMUL Se pregătește neamul, cumva, de sărbătoare, deși nu-i bine țării și-i rău pe la hotare, iar cerul tot mai vânăt înspre apus se lasă și nu prea știm de mâine ce-o fi la noi în casă. Drapele obosite atârnă-n vânt de gheață, nu-s zâmbete pe față, și-n suflet e doar ceață, iar cântul sună-anemic și plin
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
și se-nfrățeau de drag cătanele bătrâne. Acum e-un simulacru, trist fluturat în vânt, ... Citește mai mult SE PREGĂTEȘTE NEAMULSe pregătește neamul, cumva, de sărbătoare,deși nu-i bine țării și-i rău pe la hotare,iar cerul tot mai vânăt înspre apus se lasăși nu prea știm de mâine ce-o fi la noi în casă.Drapele obosite atârnă-n vânt de gheață,nu-s zâmbete pe față, și-n suflet e doar ceață,iar cântul sună-anemic și plin de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
iar lumina fragmentata de ploaie îmi străbate cristalinul răsturnând brazii si stâlpii de înalta tensiune cu vârful in jos, pe suprafața inundata de parfumul frunzelor de vie. O nervura albă, ca o linie trasă cu creta, împarte în două șoseaua vânătă și moale, ca un aluat de pâine. Clădirile par fragile, construite din ceață și pânză de păianjen. Văd, prin pereți, contururi întunecate: un dulap, o masă, un scaun, un pian. Iar ploaia bate cu degete repezi, în acoperișurile translucide ca
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_gheorghiu_1433582731.html [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
repede acasă, că ne prinde noaptea. Copilul îl trage pe bunic de mână. Întunericul avea, în vremea aceea, nenumărate brațe de fum, venea ca vântul, răpind și dizolvând totul în calea lui. S-a lăsat noaptea din cer, lipind lespezi vinete pe ferestrele casei. Închid robinetul și mă șterg îndelung pe mâini. Pașii mei sună a gol pe coridorul lung. Aprind focul în sobă și mă lipesc cu spatele de teracotă. Vântul aleargă pe străzi cu labe de leu, șerpii își
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_gheorghiu_1433582731.html [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
cheie. Parodie după Cămara de fructe de Ion Pillat Deschid cu teamă ușa cămării de-altădată Cu cheia ruginie a raiului oprit, Trezind în taina mare a poamelor, smerit, Mireasma, și răcoarea, și umbra lor uitată. Mă prinde amintirea în vânătul ei fum, Prin care cresc pe poliți și rafturi, ca pe ruguri, Arzând în umbră, piersici de jar și-albaștri struguri Și pere de-aur roșu cu flăcări de parfum. Șovăitor ca robul, ce calcă o comoară Din basmul cu
CĂMARA CU AMINTIRI de DAN NOREA în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1406534588.html [Corola-blog/BlogPost/349521_a_350850]
-
care, preoții ăștia, tineri, o țin, cum se zice, de ochii lumii. Când, în final, a ținut o prelegere despre copilăria și viața lui Ilorian Păunoiu, toți cei prezenți au devenit stane de piatră. Nu mișca unul; erau galbeni, negri, vineți de durere. Despre poetul Ilorian Păunoiu și opera lui au vorbit preotul Nicolae State Burluși, profesor dr. Ion Soare, care are meritul de al fi descoperit și publicat în revista „Vâlcea literară” (1986). După debut a publicat în revistele Tribuna
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1473609797.html [Corola-blog/BlogPost/380881_a_382210]
-
lor nu spun decât că a venit primăvara! Gelozie Câine șlefuit în licoarea minciunii, vulturi cu aripi de argint se reped în pulpele tale, chircite a-trebare, mormane de oase rotunjesc genunchiul întors în țărână, în blestemele timpului, peste pietre și vânăt acerb, pe coroană de os, cu lăcomie de gâde rupi aripi și tremuri, sălbaticule june, eroare-n morminte, un câine va pieri din gheară de câine! Votul de poveste dintr-o urbe din povești *se întâmplă pe o planetă îndepărtată
MEDALION MARIN SORESCU (29.02.1936-08.12.1996) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/marinela_preoteasa_1425226237.html [Corola-blog/BlogPost/367425_a_368754]
-
făcuși, Măriță, născuși? - Da. - Păi unde este copilul? - E sub pat nu a plâns, înseamnă că e mort. Lasă că mai facem noi . Tata, a luat mătura și m-a scos afară. Aveam buricul strâns în jurul gâtului și eram cam vânătă. M-a desfăcut de buric, m-a ridicat și am început să țip tare. - Ce făcuși, Costică, îl înviași? - Da, e fată, cam pirpirie și cam neagră, dar nu e nimic, lasă o fi și ea bună la ceva. Toate
NAŞTEREA POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Nasterea_povestire_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/367307_a_368636]
-
nr. 1738 din 04 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului povestirea "Domnul Fusulan"-partea întâi (din volumul "DOMNIȘOARA IULIA") După plecarea domnișoarei Iulia, domnul Arsu ne-a adus un alt învățător. Uscățiv, adus de spate, gălbejit și zbârcit, cu niște pungi vinete la ochii mereu tulburi. A intrat în clasă cu pași târșiți de moșneag obosit, având în mână o servietă voluminoasă, burdușită, iar în cealaltă mână, o nuia lungă și groasă pe care a pus-o tacticos pe catedră. - Copii, ne-
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1443988449.html [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
de consumatorii de vin, un platou de jamon Serrano și croquetas de jamon. Puteți încerca și nachos cu brânză cedar și pastă de avocado cu cremă agria sau un tradițional platou de specialități spaniole. Vegetarieni sunt și ei satisfăcuți cu vinete pane cu miere de albine sau frigărui de dovlecei.
Tapas Bar by http://www.zilesinopti.ro/articole/2912/tapas-bar [Corola-blog/BlogPost/99316_a_100608]
-
de sânge (se lovise la cap în cădere). Mi se părea că-i simt pulsul, apoi iarăși nu-l mai detectam. Nu știam dacă pupilele ar fi trebuit să fie mai mari sau mai mici, nici dacă buzele erau mai vinete decât de obicei. Toate trucurile alea teatrale de la televizor nu sunt chiar așa de simple de aplicat în practică. Nu știam dacă e doar leșinat sau mort de-a binelea. Tu ai sti sa faci diferența ? Eu acum da. », mi-
FRAGMENT DE CARTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Hans_fragment_de_carte_gabriela_calutiu_sonnenberg_1364891221.html [Corola-blog/BlogPost/366064_a_367393]