365 matches
-
a lămurit, l-a întrebat: Nașii au să fie de acord? Da’ ce întreb eu? Ei întotdeauna sunt bucuroși de oaspeți. Spune-mi numai de ce trebuie să te întâlnești cu agronomul? Măriucă, fata tatii. În lumea asta o început mare vânzoleală din cauza nemților. Ziarele scriu, lumea vorbește, dar nimeni nu spune răspicat ce și cum. Agronomul, însă, pe lângă ziare, mai are și un aparat de radio și el știe cam ce făină se macină la moara lumii. De asta îl invit
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
orizontală, îi strigă, celuilalt: hai, mă, că malaca asta ne omoară cu tot cu pistolul tău. și-o apucă, spre o mașină, în care urcă rapid ambii, și se pierd în trafic. Între timp, la fața locului s-a creat o mare vânzoleală. Mireasa, voluminoasă, fiind însărcinată în șapte luni, dar, și de felul ei, cu mult mai plină, la trup, decât mirele, se repede către acesta, îl apucă de-o mână, ca pe-un copil neajutorat, și-l înghesuie într-o mașină
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
tot ce întâlnea în cale... Înce-încet, gardul pierdea din înălțime... În fața pragului, s-a adunat un munte de zăpadă. Falnicul cireș de la poartă își pleca fruntea în fața vântului. Mă gândeam că ar cam trebui să intru în casă, dar toată vânzoleala din jur mă ținea ca fermecat! Fumul ce ieșea pe coș era ras de pe gura hornului și amestecat cu pulbere de omăt într-un iureș nemaipomenit. Acel șuier printre crengile copacilor mi se părea o muzică venită de dincolo de lume
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
le pot cu adevărat intui, reușește să pune ordine într-o masă de cunoștinte cu desăvîrșire disparate. E ca atunci cînd, peste un haos ce pare inextricabil, o minte vine și-și pune amprenta interpretării proprii, luminînd dintr-o dată o vînzoleală de fapte în care, pînă la apariția acelui principiu de interpretare, domnea o beznă compactă. Și chiar aceasta e senzația pe care ți-o lasă acest fizician modern, născut în 11 mai 1918 la New York, și mort 70 de ani
Lumea ca o tablă de șah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9201_a_10526]
-
pe pacient În rînd cu ceilalți, deoarece astfel de inițiative, odată scăpate de sub control, riscau să genereze dezordine și să compromită Întreaga acțiune. Joanna-Jeni Înregistră Însă evenimentul ca pe un incident minor și Își continuă netulburată programul. În toată această vînzoleală, Christina devenise un personaj secundar cu totul neînsemnat. Era unul din puținii participanți care nu realizau ce se Întîmplase de fapt. N-o văzuse pe Marychka alergînd, pentru că se afla de cealaltă parte a terenului. În plus, pentru a combate
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Piticului pătrund în oraș ca în filme, imediat după ce se lasă întunericul. Luptele încrîncenate abia acum încep în toate zonele Capitalei. Televiziunea funcționează ca un comandament general, transmite, intoxică ori de cîte ori este nevoie, poți să-ți imaginezi toată vînzoleala care nu se vedea pe micul ecran, toate nulitățile care trăgeau sfori, dădeau telefoane, împărțeau ordine călcînd în picioare orice ierarhii. Frontul (al naibii cum domnul Președinte își punea deja în practică nebunia) cere populației să apere Bucureștiul. Sediul Comitetului
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
întîmple, se făcuse liniște între timp, nu mai auzeam nimic, parcă cineva îmi băgase dopuri în urechi, îmi închipuiam că o să înceapă să turuie despre Cuba și Panama, Statele Unite, imperialism, clasa muncitoare, Castro și tot felul de forțe de agresiune. Vînzoleală, oamenii aveau mîncărimi, apare Geniul, ei dau drumul la benzile cu ovații, pancartele sînt încă ridicate, placaje viu colorate, ia cuvîntul, se mai domolesc scandările artificiale, salută poporul. Scorpia lîngă el, cocul în vîrful tărtăcuței, mi se pare că tot
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
sfinții. Nu trebuie să le dai timp să se dumirească, pînă să-și dea ei seama că au fost fraieriți, tu trebuie să fi trecut și de al doilea filtru și, odată pășit înăuntru, fii sigur că într-o așa vînzoleală nimeni n-o să-ți mai poarte de grijă. Te oprești locului ca să-ți tragi sufletul, să te orientezi. — Ce spune Regizorașul? întreabă Gulie simțind că nu mai rezistă locului, că moare de nerăbdare. Că nu-și mai vede capul de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
inspiri adînc aerul îmbîcsit, putoarea de nădușeală, dacă te-ai descurcat și-ai reușit să ajungi pînă aici, n-ar fi cea mai mare prostie să te lași păgubaș tocmai acum? Lasă-te convins, ascultă-le gogomăniile, urmărește-le stresul, vînzoleala, privește-i cum își mănîncă unul altuia din palmă, cum merg toate ca unse, de parcă ar fi fost exersate de o mie de ori înainte. O clipă se gîndi cît de ușor i-ar fi venit să se amestece și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cu aceeași pasageri neliniștiți și-l va duce și pe Antoniu la capătul celălalt al traseului, un loc de unde pleacă atunci când mai speră. Ocupată sau nu, de cei care cerșesc, gura metroului rămâne un magnet permanent pentru ei. Îi atrage vânzoleala pestriță aducătoare de oarece profit, gloatele anonime care asediază intrarea. Despre cerșetori, ca și despre vedetele de cinema, politicieni, sportivi sau criminali, circulă legende. Unele spun că-s plini de bani, că au făcut din cerșit averi. Altele pun niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ai pune mâna pe mătură și lopată să curăți străzile. În felul ăsta câștigi un ban cinstit. Vrei să vină cei de la Bruxelles să ne măture țara? Uite ce-i În jurul nostru: gunoaie și cerșetori, fețe posomorâte, șantaj, delincvență, corupție, vânzoleală politică, ură, lipsă de civism, buimăceală, analfabetism, și ei se dau mari că Europa ne-a primit,,....Nu ești atât de bătrân, mai poți ține un măturoi În mână. V-ați Înmulțit ca șobolanii, nu mai are omul loc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
va veni curând. Sunt dezgustat și Învins de viață. Tu ești ceva mai tânăr și, pe deasupra ai o fiică În Noua Zeelandă și, la o adică poți pleca acolo, dacă nu mai suporți țara asta plină de surprize. Dispar amândoi În vânzoleala de pe marele bulevard, Îndepărtându-se de Antoniu... Vremea s-a Înmuitat, probabil au fost ultimele zile geroase, și acum, zăpada a Început să se topească formând o clisă călduță În care te afunzi până la glezne . Un jandarm a prins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Îi spune că nu prea mai are mare lucru de făcut pe lumea asta. Rostul lui pământean Începe să fie inutil, de prisos: cerșitul, mâncatul, drumurile, răsfoitul unor ziare...cam asta. E prea puțin, Își spune. O voce Antoniu, privești vânzoleala din jurul tău și nu te mai saturi, ai ochii larg deschiși, oamenii mișună și se Îmbulzesc disperați că cineva le-ar putea Înhăța bucățica de fericire, presupusa lor fericire. Privești, dar câteodată peste ochii tăi se așterne ceața și prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ziua, decât să privească nemișcat prin fereastra redacției. N-a primit pe nimeni În birou, n-a adresat nimănui nici un cuvânt. De unde vin și unde se duc? Nu-mi place să-i pictez, Își spune scrâșnind din dinți. Mă sperie vânzoleala asta absurdă. Eu sunt obișnuit cu alte imagini, alte gesturi, cu alte mirosuri, cu alte zgomote, cu altă Îmbrăcăminte. O bătaie În ușă Îl trezește din transa Întrebărilor. Spune Însfârșit, un ,,da,, scurt și, În cadrul ușii Își face apariția fotoreporterul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
că este prea târziu. Oamenii au Început să facă cerc În jurul victimei, și Antoniu nu mai vede din trupul Întins pe trotuar, decât unul din adidașii de culoare roșie cu care este Încălțată. Gorila a dispărut, s-a pierdut În vânzoleala orașului. Într-un târziu, mașina salvării, oprește pe linia de tramvai, la câțiva metri de locul unde zace femeia, blocând circulația mașinilor din zonă. Doi polițiști, fac o breșă În mulțimea excitată de curiozitate, pentru paramedicii care au coborât din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
fie deja la jumătatea drumului. Mâine, se gândi el, mâine voi expedia o telegramă și-l voi numi pe Joyce. Domnul Eckman va avea o lună de concediu, iar Joyce va arunca o privire peste socoteli. Își imagină agitația și vânzoleala semănând cu cea dintr-un mușuroi de furnici răvășit de gheata unui om: un telefon de la Eckman la Stein ori de la Stein la Eckman, un taxi comandat aici sau anulat dincolo, un prânz - măcar o dată fără vin -, apoi scările abrupte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
În urmă, cu pușca scoasă de pe umăr și baioneta pusă. Vorbeau Între ei peste capetele prizonierilor, Într-o limbă pe care ea n-o Înțelegea, și se văzu dusă undeva, dar nu-și dădu seama unde. Dincolo de linii se auzi vânzoleală și pași În mocirlă, căci țăranii Încercau să vină mai aproape, curioși să-i vadă, și ea fu puțin Înfricoșată de fețele lor măslinii și de propria-i neștiință În privința a ceea ce se Întâmpla. Îl Întrebă pe dr. Czinner: — De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
pentru el și meditau nehotărâte, până când acesta apăru brusc lângă ele: — Taxiul dumneavoastră a sosit, doamnelor. Îi voi da șoferului instrucțiuni complete. Veți constata că e demn de toată Încrederea. Le conduse afară și veghe să plece În siguranță. Mica vânzoleală și zarvă se lăsă ca praful și domnul Kalebgian se Întoarse În liniștea holului. Pentru un moment, fusese ca În zilele de odinioară În plin sezon. Timp de un sfert de ceas nimeni nu se ivi. O muscă apărută timpuriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
-i băga în pușcărie, de a-i termina, inși care n-au angajament, nici note, nici dosar de informator. Apoi, sunt alții care au făcut același lucru și în scris, dar ale căror dosare au fost, în 14 ani de vânzoleală pe la arhive, fie distruse, fie puse la loc sigur. Și, în fine, cei mai mulți sunt cei care n-au fost securiști, n-au colaborat cu Securitatea, dar au slujit și folosit regimul comunist pentru a face rău oamenilor în beneficiul propriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
românul anilor ’80. Așa-zisul „divertisment”, bâlciul cretino-sexual care invadează mass-media, nu era de ajuns pentru anestezierea populației. În loc de confruntări între oamenii politici ai momentului - buni, proști, cum or fi, pe ei o să-i votăm la iarnă - asistăm la o vânzoleală a umbrelor trecutului. Cu ce efect? Simplu, întărirea caracteristicii de vot inerțial pentru ce se va întâmpla în decembrie 2004. Dacă în 1990 am avut un proces de vot pozitiv, în 1992, unul atipic, în 1996 și 2000 votul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
dau drumul să vină-n zbor sau pe apă pân-aici. Știi care-a fost cea mai tare fază cu podurile cu frații? - ... au fost mai multe... - Ei, nu, asta le lasă binișor în urmă pe toate. Acum două duminici, vânzoleală mare, mascați, pompieri, au aruncat hodrobelele cimotiilor să poată intra, să tragă furtunul cu apă... Ce crezi că era? ridic din umeri. - Un rusnac care scosese frumușel la vânzare, pe tarabă, lângă țăranii cu varză, barabule, fasole... două kalașnikovuri, grenade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
bărcile și În care, deși pe jumătate căzut, Încă se mai afla În picioare refugiul grosolan pe care-l Înălțase echipajul de pe María Alejandra, de al cărei stîlp fusese legat pentru a fi biciuit. Odată cu primele lumini ale zilei Începu vînzoleala la bordul greoaiei nave, care purta sonorul nume de Monterrey, și ajunseră pînă la el, cît se poate de clare, vocile care ordonau să fie trimisă la apă feluca de la pupa. Cinci bărbați săriră În ea și vîsliră fără grabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ghinionul lor, dacă putea fi vorba de un ghinion!, era că fiind încadrați în sectoarele tehnice, de înzestrare, ale armatei, n-aveau cum să avanseze rapid, ca la infanterie ori ca la cavalerie, chiar și la tunuri era mai multă vânzoleală. Numărul de ofițeri era strict raportat la numărul trupei, dar la Aviație efectivul puteai să-l socotești cu abacul, de unde să tot faci maiori ori colonei dacă n-aveai peste cine să-i așezi? Încă nu știa cine gîndise să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o liniște deplină, care va spulbera sâcâitoarele bocete și cântări ale mulțimii; Încetase și scârțâitul, smucitura roților prin hârtoape: carul se oprise locului. Și ăsta era tot vis? Acea potolire care‑i făcea atât de bine sufletului său după atâta vânzoleală și zarvă, tot vis era? Glasul mulțimii amuțise, scârțâitul carului Încetase, ca și opinteala oiștii. Razele soarelui, care până atunci Îi căzuseră drept pe față, acum pieriseră, poate zăvorâte de vreun portic nevăzut de el. Trupul i se odihnea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
intrară împreună în sala de spectacole a Casei de cultură, locurile erau deja ocupate. Colegii băiatului le reținuseră câte-un scaun și le făcură semn să se apropie. O luară într-acolo prinși de mână, să nu se piardă în vânzoleala din jur. În timp ce străbăteau sala ochii Luanei îi întâlniră pe cei ai lui Marc. Era acolo, pe unul din scaune, alături de toți colegii lui de clasă. Privirea lui mai avea încă, în ea, lumina bucuriei revederii chipului drag, când sesiză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]