2,982 matches
-
XIX-lea, și cu prilejul apariției primului volum al noii ediții, s-a exprimat regretul că s-a scris puțin despre impozantul corpus al proverbelor. Dimitrie R. Rosetti, în Epoca (1896, nr. 75), scria între altele: "E atât de mare vârtejul politic în care trăim, încât a trecut aproape nebăgată în seamă o lucrare de o netăgăduită importanță bibliografică datorată d-lui Iuliu A. Zanne". Iar B. Delavrancea, în Drapelul (1897, nr.-ele 121-122), scria, la puțin timp după ce Academia Română premiase
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
vin inevitabil în minte, încă înainte de a deschide această carte. La prima întrebare răspunsul este mai simplu și mai banal decît s-ar putea crede și el este dat chiar de Crisula Ștefănescu în micul Cuvînt înainte al cărții: în vîrtejul evenimentelor care au urmat și care au dus la prăbușirea regimului comunist, jurnalista a rătăcit pur și simplu benzile pe care înregistrase interviul, în timp a uitat de existența lor, dar le-a regăsit întîmplător la începutul acestui an. În privința
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
sunt și subtilele fire ce îi leagă pe îngeri de oameni, pe oamenii de Dumnezeu, pe Dumnezeu de diavol: Acea materie sensibilă și inexistentă ne vorbește prin somn, ne trimite semne, ne cheamă spre ea, ne atrage cu forța unui vârtej. Ca o pânză de păianjen poezia se întinde din chilia autorului în cea a cititorului. în mrejele ei se zbate diavolul. Și bunul Dumnezeu". Nichita Danilov face poezie în proză, în piese de teatru, în prefețe, în titluri, în poezia
Poetul în ultimii 25 de ani by Raluca Ciochină () [Corola-journal/Journalistic/11428_a_12753]
-
pe rând, elementele simbolice ale unui interior rămas închis, ermetic în misterul său, și ale altuia ca o interfață cu exteriorul, într-o perspectivă panoramică asupra orașului și lumii întregi. "Harta orașului meu - notează autorul - e pistruiată cu bulboane și vârtejuri de nostalgie pură." Pentru a le regăsi, el deambulează pe străzile metropolei, căutând însă nu luxul urban, zonele rezidențiale, cartierele strălucind de curățenie și confort, ci, dimpotrivă, cariile vizibile ale Bucureștilor, pereții coșcoviți, casele vechi ruinate cu trecerea anilor și
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
stări de grație. Falsul ethos a pus cu timpul între paranteze nevoia de muzică, însăși existența acesteia. Recrudescența zgomotelor și asedierea laboratoarelor electroacustice nu demască altceva decît dictatura culorii care i-a amețit pe mulți dintre creatorii ultimelor decenii. în vîrtejul ei s-au prins mare parte din aventurile stilistice post-dodecafoniste. Sunetul timbrat sau detimbrat beneficiază, de asemenea, de clauza culorii imanente. Nu tehnica ori limbajul zgomotului (concretului) și sintetizatorului, ci orientarea frustă ori rafinată (sofisticată) către culoare. Nu strategia înălțimilor
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
Emil Brumaru Mi-s vorbele vrăjite să creeze Vîrtejuri în jumări, jandarmerii De ciuboțica-cucului, teci dese Iubind boaba fasolelor tîrzii, Fîntîni sleite fin de cumpeni, raze Întortocheate într-un soare cub, Craci adormiți pe margini de pervaze Ce sufletul și cugetul ni-l sug Cînd se trezesc, obida pălămidei
Mi-s vorbele vrăjite să creeze... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9396_a_10721]
-
șovăie pe drumul deșteptării! Poate de-aceea mie nu-mi mai vine Să-nchid vreodată ochii la culcare. 11 ianuarie 2007 Repovestire Pereții minții mele Se-acoperă cu fresce Și văd cu ochii-nchiși Cum scapără pe boltă, într-un vârtej de aur, Lăuntric, Dumnezeu. Alături stă Fecioara, Sfioasă și uimită, Ca-n ziua când prin înger A-ntrezărit puterea Din trupul ei firav. Ce dor îi e de pruncul Pe care-l ține-n brațe... Și chiar când se desface De
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9327_a_10652]
-
ceafa lui, bălană... Greieri răscopți de cîntec îi țîrîiau în rană Și îl mînjeau copacii, blajini și surzi, cu clei. Ce-adînci îi erau ochii de-adolescent, deschiși... Cu sînii prinși în palme se aplecau să-l vadă Căpșunele... și-alături vîrtejuri de zăpadă Rupeau din prospețimea subțirilor narciși. Pe gură-i cădeau dude, ușor, să nu-l deștepte. Ca-n nări de bou răcoarea pufoasă i-ar fi șters Tîmplele tari. Și-n urmă, cînd s-au oprit din mers, Cărările
Moartea adolescentului by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9677_a_11002]
-
din ele, despărțită de belfer, mai adormea în trăsură. Respectuos, Spilka lăsa caii la pas, să nu-i clintească somnul, și o ducea la el acasă, unde-i așeza patul ca-n noaptea nunții. Numai că se întâmpla ca, în vârtejul sfântului păcat, să dea și de-o baiaderă cu un repertoriu mai bogat, ce scula muscălimea din somn. Pune-te apoi în locul lui Spilka, reașezat în corul cântărilor blajine... La ceai, cu ochiii în pământ, suporta dojenile spânilor, după ce femeile
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
POEM ANIVERSAR lui George Filip la 70 de ani bat vânturi triste dinspre TUZLA-n sud Și pescărușii ninși se-avântă-n cer Vâslind prin cerul de azur și pier Litaniile Mării dar se-aud... Chiar dacă valul dur izbește-n stâncă, Stârnind vârtejuri, dinspre zarea largă, Voind ca amintirea să o șteargă Doar urma se mai dăinuiește Încă. În clinchete de vesele pahare, Visând Olimpul și celești fanfare Am să rostesc poetică urare: Acum, la ceas superb aniversar, Merită să-l stropim cu
Poem Aniversar. In: Editura Destine Literare by Redacția () [Corola-journal/Science/76_a_350]
-
origine germană ce, sub protecția marelui pianist Victor Marcu, reușește să se refugieze În România căpătând o nouă identitate, cea a unui sas din Brașov (Johann Gottwalt). Fiind un străin, Într-o lume măcinată de nesiguranță, protagonistul este prins În vârtejul unei existențe nesigure, al terorii vremurilor de război, confruntându-se cu lupta oarbă pentru supraviețuire. Bonă pentru fata lui Marcu, ospătar la cazinoul lui Șlomovici, prieten apropiat și ajutor al lui Vona, Felix ajunge să fie condamnat la moarte, reușind
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
nu doar de sute de ori, dar și pe voci diferite: cu glas subțire sau gros, răgușit sau tandru, tăios sau moale. Pe ici pe colo mai adăugam și eu lucruri noi: de pildă cum Sindbad a căzut într-un vârtej de mare sau într-un tunel al unor femei-pește, care l-au ținut sclav câțiva ani, punându-l să le istorisească tocmai călătoriile sale. Sau despre cum Sindbad s-a împrietenit cu o balenă care îi făcea semn cu ochiul
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
mânăstiri. Păsări sculptate în cruci vechi odihnesc eterne. Cu ochii în adânc mă rog, mă rog unui nimb. Lumina curge liniștită. Cine mă cheamă din eter? Un conclav de îngeri năbădăioși se desprinde de pe zidurile vechi și mă atrag în vârtej. Intru în jocul lor amețitor. Mă rotesc cu ei și intru în copilărie. Stau uneori cu mâinile căuș și urmăresc cerul în fântână. Apa e limpede. Păsările trec gânduri, gânduri. Chipul lui mă urmărește. De acolo de departe întind mâna
Poezie by Florentin Palaghia () [Corola-journal/Imaginative/12512_a_13837]
-
se încheie simetric cu două opere emblematice pentru literatura petersburgheză. Este vorba de Pușkin și de Călărețul de aramă, din care pleacă, precum razele, toate atitudinile viitorilor scriitori și de Casa Pușkin a lui Andrei Bitov, care reunește într-un vârtej postmodern aproape toți autorii și operele din istoria culturii ruse. Petersburgul a dat naștere multor imagini de-a lungul timpului. Două sunt cele recurente. Aceea de corabie pe care Petru cel Mare "a îmbarcat patriarhala Rusie și a lansat-o
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
jertfit indecent de puterile și misterele fără limită ale zodiei mele da voi avea mîinile goale apoi firește voi merge la bal voi dansa ciuleandra cu inima taurului ucis elegant mă voi îmbăia în sîngele lui mă voi masturba în vîrtejul splinei lui lăsînd-o gravidă cu intuiția mea genuină cu vocea mea penetrant colosală scurt pe doi nu vă hliziți la mine cu ochii reci și goi urangutani vicleni ai vremii mele calc pe voi ca plopii și mestecenii pe dealuri
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
însă a exclude și alte posibile decodări. Mai departe: noțiunea de "circ" este un substitut al noțiunii de teatru, iar teatrul - o metaforă a lumii: Cu un cîntec de sirenă,/ Lumea-ntinde lucii mreje;/ Ca să schimbe-actorii-n scenă. Te momește în vîrteje;/ Tu pe-alături te strecoară,/ Nu băga nici chiar de seamă,/ Din cărarea ta afară/ De te-ndeamnă, de te cheamă." (s.n.) Piticul din poezie acționează aidoma: "S-a strecurat/ Și din cușc-a evadat", reîntorcîndu-se înțelept la cărarea lui din
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
surprinde perfect suferința hainele lipite de trup mă fac incredibil de uman decorul plesnit și copt pare încă mai autentic sufleorul e inutil căci monologul meu repetat noapțile acasă transcede cortina uscată și face scena să se rotească plutind în vârtejul posibilelor replici urmate de foarte probabilele aplauze... și ce afiș frumos colorat se vede în stradă când în poemele mele apare doar absența
Poezie by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/12905_a_14230]
-
ochi pentru curbura înnebunită de flash-urile din ficare secundă imagini pe care le lipești una de alta reclame vând șantajul gunoiul și mesajele subliminale ochiu și creierul caltaboșului multicolor nu mai știi ce simți când simți confort luat în vârtej înțărcat cu neoane efemere cu grupaje de ziar și montaje gândesc pentru tine te conving în zile de sărbătaore cu steaguri frenetice celulele roșii extatice în veghea șoimului ațâțat de mirosul de sânge de mirosul de petrol tancuri asediatoare prin
Manhattan by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13236_a_14561]
-
nisip, calde, acum însă își simte gîtul invadat de broboane de sudoare, ca și cînd ar fi înaintat pe un coridor lung și neaerisit și își slăbește din mers strînsoarea fularului. în urma sa, ca în basmele vechi sau reclamele moderne, vîrtejul de zăpadă se retrage și intră în sacul azvîrlit în șanț. Vis ce r(e)al apare în ocean sînt insule pe pămînt sînt lacuri adevărul iese la suprafață mereu un lac secat o insulă de gheață sînt evenimente pentru
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/13187_a_14512]
-
Gabriela Ursachi Prins în vîrtejul ce avea să înghită, simultan, cel puțin trei curente literare și vreo două generații de scriitori, Barbu Ștefănescu Delavrancea ( 12 aprilie 1858 - 29 aprilie 1918) îmblînzește cu o echilibrată volubilitate civică, dar și beletristică relația atît de tensionată dintre tradiție
APRILIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14010_a_15335]
-
A Luminează, luminează Până ia foc și arde cu totul. La ce bun atâtea vocale Când toată lumea Nu vrea decât bani... Apocalips XXI Tot mai multă lume. Tot mai multă lume. Tot mai multă lume. O înșiruire digitală. Un uriaș vârtej, O tornadă De zero și unu Unu și zero, Vânată fără încetare De un Maus feroce. Ochii limpezi Azi e la marginea lumii Gura leului va mai înghiți câteva suflete Nu se știe pe cine. Acolade mari de întuneric Ne
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
nu regula. Sau poate tocmai de aceea. Devotament și statornicie care, după istorica fractură de la sfîrșitul anilor '80 ai secolului trecut, s-au putut exprima și s-au putut vedea în toată splendida lor ținută intelectuală și umană.. în marele vîrtej de după răsturnarea din decembrie '89, Gabriel Dimisianu a știut să-și țină cumpătul. A știut? A putut. A fost unul dintre acei puțini literați care au rezistat lăuntric șocului și șocurilor, care și-au ținut firea în entuziasm ca și
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
spunem că este foarte ușor a muri dar cei care mor știm cu toții au spus-o este foarte greu nu-ți mai rămîne nimic ești gol sufletul prinde aripi și se preface-n lumină urcă din tărie-n tărie în vîrtejuri de timp amețitoare învingînd spații, biruind timpii pentru el este sfîrșitul lumii pentru noi cei ce rămînem este doar cît ai băga un fir de ață în ac sau cît ai aprinde flacăra unei lumînări pe-o vîntoasă-n dechemvrie dragă
Poezie by Dorin Ploscaru () [Corola-journal/Imaginative/11967_a_13292]
-
peșteri de marmură/ în muntele uscat flori am semănat/ Hava:.. erau ore, minute/ nu erau secole trecute pe valurile stâncoase/ luna am atins-o cu mâini legate/ ne-au alintat ochii verzi/ Lâni:... tremura amintirile-n pleoapa/ adâncul oceanului cu vârtejul apelor/ în sertarele noastre renaște soarele/ Hava:... am crescut stejari și pini/ cu extaza vanturilor în grădina noastră/ Lâni mi-ai furat visul divin cu mireasma/ trandafirilor care-n suflet explodau./ Lâni:... Hava, imnul l-ai cântat cu harpa cenușii
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
duar Lëndën e kuqe të jetës Frymëmarrja brenda saj Isha apo nuk isha aty Përpara syve të zemrës Nga një shtjellë habie Hyj drejt së padukshmes Veç harku yt i mprehtë Mund ta shpojë aq thellë Lëndën e trupit tim VÂRTEJ Am atins ușor cu mâinile Materia roșie a vietii Respirația-n interiorul ei Eram sau nu eram acolo În fața ochilor inimii Dintr-un vârtej de mirare Intru direct în necunoscut Doar arcul tău ascuțit Poate străpunge atât de adânc Materia
BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380681_a_382010]