293 matches
-
a eșuat pe un banc de nisip. În timp ce prin radio se trimit semnale "SOS", o barcă este trimisă la țărm să ceară ajutor. Ajunsă acolo, după două ore de vâslit, este întâmpinată de grăniceri cu focuri de pușcă. Cei cinci vâslași se întorc la vapor. Din fericire, căpitănia portului Constantă, alertata de semnalele "SOS", trimite remorcherul "Istria" înapoi. Acesta scoate vaporul din nisipuri, apoi îl trage înapoi în port pentru repararea motorului. Odată această efectuată, "Strumă" iese pentru a doua oară
Struma (navă) () [Corola-website/Science/313074_a_314403]
-
au fost vase în formă de butoaie, dirijate de elice manuale sau de vâsle. Primul submarin de succes a fost construit în 1620 de olandezul Cornelis Drebbel. Acesta a proiectat un submersibil de lemn încastrat în piele. Putea transporta 12 vâslași și un total de 20 de oameni. În mod surprinzător, vasul putea ajunge la o adâncime de 20 m și se putea deplasa 10 km. Inginerul american Robert Fulton (1765-1815) a încercat să facă Marina Franceză să fie interesată de
Submarin () [Corola-website/Science/306025_a_307354]
-
zeugitai (hopliții sau cetățenii care aveau cel puțin o pereche de boi) și cei care aveau sub 200 medimni erau thetes. Stabilește o corespondență strictă între obligațiile militare-primele două clase formau cavaleria, zeugitii-infanteria, iar thetii serveau că trupe auxiliare sau vâslași; și drepturile politice-toate clasele puteau participa la adunarea poporului și să voteze, dar numai indivizii din primele trei pot fi alese, și numai primele două pot exercită funcții majore de arhonte sau preot. Această distribuție censitara este întregită de o
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
fie obligați să construiască, să întrețină și să comande, grupați câte trei, câte o corabie de război, prin liturgia trierarhie, obligația publică a celor mai bogați atenieni. Un mare număr de cetățeni cu venituri modeste, printre care și thetii, devin vâslași și luptători ușor înarmați pe trireme. Ori, flota persană-indispensabilă unei mari expediții pe continent, se cifra în jurul a 1200-1500 de corăbii feniciene și ionice, ceea ce nu mai reprezenta o disproporție imposibil de depășit pentru o forță maritimă greacă. Consecințele în
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
sec. X) („tălmaci”); "Kapan" („capcană”; dar "kaban" „haină scurtă”); "Çoban"/"Çaban" („cioban”). Potrivit lui împăratului Constantin al VII-lea, principii pecenegi au fost (în epoca izgonirii): în Ertim, " Baiçamid" (citește /bai-cea-mid/), apoi "Yavdı" (citește /iav-dî/); în Çor: "Küghel", apoi "Küerçi"/"Kürekçi" („vâslaș”); în Yula: "Korkut"-han, apoi "Kabukșın" (citește /kabukșîn/; „scoarță de copac”); în Külbei: "Ipa", apoi "Suru" („sur, cenușiu”); în Karabay: "Karduhim"; "Kara" („negru”); în Tolmaç: "Kortan", apoi "Boru"; în Kapan: "Yazı" (citește /ia-zî/; potrivit unei ipoteze, probabil din etnonimul alanilor
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
retragă. Agrippa a construit un canal între lacul Lucrine și mare, transformându-l într-un port pe care la numit Portus Iulius, creat pentru a instrui navele pentru bătăliile navale. A fost constituită și o flotă cu 20.000 de vâslași sclavi. Aceste nave aveau o punte mai largă pentru a transporta mai mulți infanteriști. Antoniu și-a schimbat 20.000 de infanteriști pe 120 de nave de război. Cele două flote au plecat în iulie 36 î.Hr. din Italia, iar
Revolta siciliană () [Corola-website/Science/327054_a_328383]
-
viața, când Daniil Îl ține la ușă pe Domn, stau de vorbă cu capra Amaltheia și-mi spun: nu te-nfrupta, Poete, din acest corn al abundenței cu nemăsurare, nepentensul gândului doare! Sleiește apa Styxului și pune-l pe Caron, vâslașul tăcerii, să plângă de mine, de tine-n surpare! Nu Îmi e teamă de Cerber, lătravoi mai tare! Infernu-i departe, păcatul aproape! Și-n visul tău, definitiv, voi adăsta! Se scoală În picioare zeii sorții, În Înserare mama-i dusă
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
patra cruciadă a cucerit Constantinopolul în 1206. Ulterior bizantinii au fost nevoiți să facă apel la flota genoveză pentru nevoile lor navale. Cuvântul "dromon" devine frecvent începând cu sec. VI, în timp ce echipajul era denumit "dromonarii", împărțiți în "elați" (marinari), "erați" (vâslași) și "epibați" (soldați). Cea mai veche apariție a cuvântului "dromon" este cea din documentele din Ravenna în sec. V, dar există un echivalent latinesc în scrierile lui Sidonius Apollinarius care în anul 467 menționează navele "cursoria" într-o scrisoare către
Dromon () [Corola-website/Science/313489_a_314818]
-
moneria" (în general navigau doar cu pânze), cele de circa 40 de metri "galeia" (aveau un rând de vâsle și două catarge) iar cele mai mari "meizones dromones", "helandia megala" sau "dynatotera"(aveau două rânduri de vâsle, o sută de vâslași și trei catarge). Unele dromoane aveau un "xylokastron", fortificație de lemn, acoperită cu piele și zale, plasată la prova sau între primul și al doilea catarg, echipată cu baliste sau catapulte (aruncătoare de proiectile) și cu "syfonofo-rami" (aruncătoare ale "focului
Dromon () [Corola-website/Science/313489_a_314818]
-
este un grup de sporturi nautice care se practică cu ambarcațiuni ușoare ce folosesc diferite tipuri de vâsle nefixate. utilizează numai ambarcații din categoria în care vâslașul stă în barcă și nu pe barcă. Cuprinde două ramuri sportive, care își iau numele de la tipurile de ambarcațiuni folosite: caiac și canoe. Fiecare are tehnici specifice, istoric propriu, probe și reguli diferite. Practicarea lor necesită o bună pregătire fizică
Kaiac-Canoe () [Corola-website/Science/313395_a_314724]
-
boieri și săteni privilegiați, datori să se afle la dispoziția domnului, cu arme, cât mai repede cu putință. Din această oaste făceau parte categorii precum "plăieși", datori a apăra trecerea peste munți, și "opăcinașii", care aveau obligația de a furniza vâslași. Prezența mercenarilor la curtea lui Mircea nu este exclusă, deși prima mențiune a acestora datează din vremea lui Dan al II-lea. Ei erau călări, sau pedeștri, în număr de câteva sute, "„pesemne aleși dintre orășenii sau țăranii mai săraci
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
urmărească un eveniment sportiv. Triremele grecești sunt și ele urmărite de grecii din Salamina. Pentru ei însă, acesta nu este un eveniment sportiv, ci opțiunea între victorie sau sclavie perpetuă în mâinile unui cuceritor străin. Fiecare soldat grec și fiecare vâslaș de pe galere simte la fel. Vâslașii își încordează brațele nu ca sclavii de pe galerele persane, din cauza biciului, ci ca oameni liberi, hotărâți să-și apere libertatea cu prețul vieții. În avangarda flotei grecești se află cele mai bune nave, pe
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
sunt și ele urmărite de grecii din Salamina. Pentru ei însă, acesta nu este un eveniment sportiv, ci opțiunea între victorie sau sclavie perpetuă în mâinile unui cuceritor străin. Fiecare soldat grec și fiecare vâslaș de pe galere simte la fel. Vâslașii își încordează brațele nu ca sclavii de pe galerele persane, din cauza biciului, ci ca oameni liberi, hotărâți să-și apere libertatea cu prețul vieții. În avangarda flotei grecești se află cele mai bune nave, pe care se îmbarcaseră hopliții bine înarmați
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
1926) prezintă principala sărbătoare venețiană care este "Ziua Înălțării la Cer", celebrându-se victoria venețienilor pe mare asupra împăratului german Frederic Barbarossa. Cu această ocazie, dogele - plutind pe bordul "Bucentaurului", o barcă fastuoasă denumită "Bucintoro" - în tovărășia a 200 de vâslași, își aruncă inelul de aur în valurile mării. Tema regatelor de pe "Canale Grande" din Veneția va fi abordată de Canaletto în repetate rânduri. Tabloul prezentat aici (1731), scăldat într-o atmosferă de sărbătoare, este un prilej pentru Canaletto de a
Canaletto () [Corola-website/Science/304143_a_305472]
-
canotier"în viața mea în care să nu fi pictat" - mărturisește artistul cu puțin înainte de a muri. Se stinge din viață la 2 decembrie 1919. Printre operele pe care le-a lăsat posterității se numără și Déjeuner des canotiers" (Dejunul vâslașilor, 1881), lucrare ce reprezintă imaginea unor vâslași din Chatou, luând micul dejun în restaurantul Fournaise. Printre personaje se regăsesc și unii dintre apropiații artistului, chiar și viitoarea soție, Aline Charigot, a cărei imagine e surprinsă jucându-se cu un câine
Pierre-Auguste Renoir () [Corola-website/Science/302384_a_303713]
-
nu fi pictat" - mărturisește artistul cu puțin înainte de a muri. Se stinge din viață la 2 decembrie 1919. Printre operele pe care le-a lăsat posterității se numără și Déjeuner des canotiers" (Dejunul vâslașilor, 1881), lucrare ce reprezintă imaginea unor vâslași din Chatou, luând micul dejun în restaurantul Fournaise. Printre personaje se regăsesc și unii dintre apropiații artistului, chiar și viitoarea soție, Aline Charigot, a cărei imagine e surprinsă jucându-se cu un câine. Femeia întoarsă către bărbatul cu pălărie de
Pierre-Auguste Renoir () [Corola-website/Science/302384_a_303713]
-
alții că o văd pe fiica proprietarului restaurantului - Alphonsine. Pictorul însuși e un personaj al propriei lucrări. Interesant e dialogul privirilor personajelor: bărbatul având capul descoperit privește înspre femeia cu pălărie albă, care la rândul ei își îndreaptă atenția spre vâslașul cu pălăria de pai. Vâslașul o privește pe Aline Charigot care își îndreaptă atenția spre cățelul pe care îl ține în brațe, acesta fiind cel care închide spirala. Cadrul creat de Renoir dă privitorului senzația că s-ar putea oricând
Pierre-Auguste Renoir () [Corola-website/Science/302384_a_303713]
-
fiica proprietarului restaurantului - Alphonsine. Pictorul însuși e un personaj al propriei lucrări. Interesant e dialogul privirilor personajelor: bărbatul având capul descoperit privește înspre femeia cu pălărie albă, care la rândul ei își îndreaptă atenția spre vâslașul cu pălăria de pai. Vâslașul o privește pe Aline Charigot care își îndreaptă atenția spre cățelul pe care îl ține în brațe, acesta fiind cel care închide spirala. Cadrul creat de Renoir dă privitorului senzația că s-ar putea oricând așeza între meseni. Tabloul „Dejunul
Pierre-Auguste Renoir () [Corola-website/Science/302384_a_303713]
-
o privește pe Aline Charigot care își îndreaptă atenția spre cățelul pe care îl ține în brațe, acesta fiind cel care închide spirala. Cadrul creat de Renoir dă privitorului senzația că s-ar putea oricând așeza între meseni. Tabloul „Dejunul vâslașilor” este cumpărat în 1881 de Durand-Ruel care, contrar voinței pictorului, îl expune la cea de-a VII-a ediție a expoziției impresioniștilor.
Pierre-Auguste Renoir () [Corola-website/Science/302384_a_303713]
-
vin din cupa de 12 litri a lui Hercule, a strigat de durere și s-a prăbușit și a fost curpins de febră. Cu câteva zile înainte, navigând pe Eufrat, își pierduse diadema luată de o pală de vânt. Un vâslaș a sărit după ea în apă și, ca să înoate mai ușor înapoi, și-a pus diadema pe cap. Gestul a fost interpretat ca un semn rău, care prevestea că imperiul avea să-și schimbe stăpânul. Starea regelui s-a înrăutățit
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
Toscana și a numit căpitani din rândul familiilor sale nobile. Genova a construit 120 de galere, dintre care 60 aparțineau Republicii, iar celelalte 60 erau închiriate de la diverși particulari. Pentru o asemenea flotă, erau necesari cel puțin 15.000 de vâslași și marinari. La începutul anului 1284, flota genoveză a încercat să cucerească Porto Torres și Sassari în Sardinia. O parte a flotei comerciale genoveze înfrânsese o forță pisană, pe când naviga către Bizanț. Flota genoveză a blocat Porto Pisano și ataca
Bătălia de la Meloria (1284) () [Corola-website/Science/324521_a_325850]
-
majoritate corăbii mari cu 6 nivele, dar avea și corăbii cu 9 sau 10 nivele acestea fiind adevărate fortărețe plutitoare, care aveau inclusiv turnuri la pupa și la prora pentru arcași.Totuși Marcus Antonius era dezavantajat de numărul insuficient de vâslași datorat malariei și de faptul că moralul oamenilor era scăzut datorită tăierii liniilor de aprovizionare. De cealaltă parte Octavian Augustus dorea o bătălie navală, încercând în acelați timp să evite o confruntare decisivă pe uscat. Flota lui era formată din
Bătălia de la Actium () [Corola-website/Science/311424_a_312753]
-
conducerea lui Policrate însă, se poate să fi existat o centralizare obligatorie a veniturilor maritime (mai ales din piraterie), față de caracterul voluntar-cooperativ pe care-l aveau înainte. În această perioadă apar primele "trireme", vase mai rapide cu trei rânduri de vâslași, care înlocuiesc treptat mai vechile "pentecontere", vase cu 50 de vâslași dispuși pe un singur nivel. Policrate moștenește 100 de pentecontere de la tatăl său și își sporește flota și cu 30 de trireme și o forță de 1000 de arcași
Policrate () [Corola-website/Science/327434_a_328763]
-
obligatorie a veniturilor maritime (mai ales din piraterie), față de caracterul voluntar-cooperativ pe care-l aveau înainte. În această perioadă apar primele "trireme", vase mai rapide cu trei rânduri de vâslași, care înlocuiesc treptat mai vechile "pentecontere", vase cu 50 de vâslași dispuși pe un singur nivel. Policrate moștenește 100 de pentecontere de la tatăl său și își sporește flota și cu 30 de trireme și o forță de 1000 de arcași. Printre primele gesturi diplomatice, Policrate a afișat, de formă, o tentativă
Policrate () [Corola-website/Science/327434_a_328763]
-
variabile, care, în cele din urmă, s-au dovedit a fi în defavoarea spaniolilor. "Invincibila Armada" era alcătuită din circa 130 de nave cu un deplasament total de . La bordul navelor se aflau de tunuri, de soldați, de marinari și de vâslași. La începutul ostilităților, flota engleză a angajat 35 de nave, dintre care 10 erau nave mici de observare, cu un potențial de foc mult redus comparativ cu navele spaniole. Pe parcursul desfășurării campaniei, numărul navelor engleze a crescut la 190, dintre
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]