183 matches
-
Aveau distracție. Copiii făceau întrecere, care să nimerească, cu bolovani, testiculele lui Amza. Nici nu mai putea să țipe de durere. Muștele se îngrămădeau, atrase de untura, care, acum, încinsă de soare, îi frigea pielea mai rău decât focul. O vădană miloasă, a alungat copiii și i-a dat ceva apă de băut. Spre seară l-au plimbat prin comună, cu mâinile legate la spate, târât c-o funie de gât, ca pe vacă. Tot de gât i-au legat o
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Petre_ioan_cretu_1396950179.html [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
să-și ridice frunțile din pământ. P le plătise bine, cât pentru trei zile la sapă pe câmp. P l-a rugat pe unul, Gică al Mariei, zis și Buzilă, că avea niște buze de ziceai că sunt buci de vădană, i-a mai zis că vrea și două iepe negre. Buzilă n-avea decât o mârțoagă, un cal bătrân și ăla era roib, dar i-a zis că se face, dar o să-l coste cam scump. - Cât? l-a întrebat
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Petre_ioan_cretu_1396950179.html [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
Milă 0; Ceatal Izmail - Brațul Chilia km 54; Brațul Chilia km 54 - km 40; Brațul Chilia km 40 - km 0; Complex Somova-Parches; Complex Sontea-Fortuna; Milă 23; Complex Matita-Merhei; Complex Roșu-Rosulet; Crișan; Complex Gorgova- Uzlina; Insula Dranov; Complex Razim-Sinoie; Brațul Chilia-Casla Vădanei; Câșla Vadanei-Perisor; Perisor-Periboina; Periboina-Cap Midia, pe baza caietelor de sarcini aflate la sediul Administrației Rezervației Biosferei "Delta Dunării". Articolul 2 (1) Concesionarea valorificării resurselor piscicole din zonele prevăzute la art. 1 se va efectua de către Ministerul Apelor și Protecției Mediului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141138_a_142467]
-
Ungureanu Gh. Ioan 2169. Ungureanu Gh. Ion 2170. Ungureanu Gh. Vasile 2171. Ungureanu Gh. Vasile 2172. Ungureanu N. Manole 2173. Ungureanu V. Constantin 2174. Ungureanu V. Dumitru 2175. Ursachi V. Ion 2176. Ursu N. Dumitru 2177. Uta I. Ioan 2178. Vădana N. Alexandru 2179. Varariu C. Vasile 2180. Vârlan C. Gheorghe 2181. Vârvea Al. Vasile 2182. Vasilache Ț. Vasile 2183. Vasiliu Maria Gheorghe 2184. Vărzari Gr. Ioan 2185. Vecliuc Ț. Neculai 2186. Velescu D. Vasile 2187. Velescu I. Vasile 2188. Vezeteu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
Pământuri arabile și fânețe sunt îndeajuns, pășune sunt puține. Mai sunt trei mori de apă pe Prut. Depărtarea până la Medelenii este de 1,5 ciasuri. Sub numărul 17- Bogdăneștii, categoria G- săraci- un peot și un dascăl, 13 gospodării, o vădana, un burlac. În total 16 bărbați și o femeie. Moșia aparține Doamnei suldgerese Maria Bran din Iași. Pământuri arabile și fânețe sunt îndeajuns, pășune sunt puține, sătul ține de Seimenii. Sub numărul 18- Zagarancea avea o singură gospodărie în care
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
starea lor) și a populației. Localitățile au fost clasificate in trei categorii: A- Bogați, B- Mijlocași și G- Săraci . Populația a fost supusă să dee jurămînt Prestolului și Imperiului Rus. Despre Tîrgul Foleștii este scris că avea: 4 preoți; 2 vădane de preoți; 3 dascăli; 1 ponomari; 1 diacon; 4 gospodării de mazili; 1 gospodărie de ruptași; 32 de burlaci și 111 gospodarii de săraci. În total 164 bărbați și 2 femei. Moșia aparținea marelui ,camerghiner, Ioann Balși. Sub Nr. 14
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
1 gospodărie de ruptași; 32 de burlaci și 111 gospodarii de săraci. În total 164 bărbați și 2 femei. Moșia aparținea marelui ,camerghiner, Ioann Balși. Sub Nr. 14 este inregistrată Mahalaua Foleștii, clasată la categoria ,B, cu 141 gospodării, 3 vădane, 15 burlaci, în total 156 bărbați și 3 femei. În acest număr au intrat și 11 cioclii (grobovșcicov). Moșia tot aparține domniei sale Ioann Balși. Pămînturi arabile, fînețe și pășune sunt îndeajuns, mai sînt 4 livezi și un iaz pentru adăpaul
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
25 gospodării. Moșia aparține mămnăstirii Galată (actualul s. Călugăr)din or. Eșii. Este înregistrată și , Slobozia Foleștii, ce-i zic și Șoltoaia, clasată la categoria ,B, cu 1 preot, 1 dascăl, 1 ponomar, 1 diacon, in total 93 gospodării, 2 vădane, 35 burlaci. Populația constituia 132 bărbați, 2 vădane. Moșia aparține tot dlui Ioann Balși, depărtarea pînă la localitatea Sărata e de un cias. Pe la mijlocul sec. XIX trecut în Fălești trăiau 97 de negustori, 14 meseriași, 4 preoți, 6 diaconi, trăind
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
Călugăr)din or. Eșii. Este înregistrată și , Slobozia Foleștii, ce-i zic și Șoltoaia, clasată la categoria ,B, cu 1 preot, 1 dascăl, 1 ponomar, 1 diacon, in total 93 gospodării, 2 vădane, 35 burlaci. Populația constituia 132 bărbați, 2 vădane. Moșia aparține tot dlui Ioann Balși, depărtarea pînă la localitatea Sărata e de un cias. Pe la mijlocul sec. XIX trecut în Fălești trăiau 97 de negustori, 14 meseriași, 4 preoți, 6 diaconi, trăind în 111 gospodării. Ceva mai târziu încep să
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
echipele din fruntea clasamentului. Între ‘82-’89 CFR-ul, face permanent naveta între eșaloanele II și III. Începând cu sezonul de C 1987-1988, apar în echipa CFR-ului câteva dintre numele contemporane consacrate de anii ‘90 - Olariu, Trușcă, Iepure, Miszti, Vădana sau Corpodean. Revoluția îi prinde pe feroviarii clujeni într-o situație organizațională precară, fapt reflectat de una dintre cele mai lungi perioade de anonimat din viața CFR-ului. Problemele financiare se acutizează, când, rând pe rând, se pune lacătul pe
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
1887 în Bălți), fiind centrul unei plase omonime . La recensămîntul localităților, moșiilor și a populației, care a fost efectuat de Imperiul Rus, in anul 1813, sub Nr. 29, Ungheniul a fost clasificat la categoria ,G,-săraci cu 44 gospodării, 4 vădane si 2 burlaci. In total locuiau 46 barbați si 4 femei. (enumerați erau numai partea bărbătească și vădanele care aveau gospodării). Moșia aparținea Dnei postelnicesei Carage din Iași. Pămînturi arabile, fînețe și pășune erau indeajuns. Mai era o luncă revarsată
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
efectuat de Imperiul Rus, in anul 1813, sub Nr. 29, Ungheniul a fost clasificat la categoria ,G,-săraci cu 44 gospodării, 4 vădane si 2 burlaci. In total locuiau 46 barbați si 4 femei. (enumerați erau numai partea bărbătească și vădanele care aveau gospodării). Moșia aparținea Dnei postelnicesei Carage din Iași. Pămînturi arabile, fînețe și pășune erau indeajuns. Mai era o luncă revarsată, cu pește, un iaz și o moară pe Prut. Sub Nr. 27 e scris Dănutenii, clasat la categoria
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
și 72 de burlaci, trei mori pe Prut. In total 213 bărbați. Moșia aparținea logofătului Konstantin Balș, boier din Moldova. Sub Nr.30 e scris Minzăteștii Vechi (actuala localitate Vasilica) clasată la categoria G - săraci cu 23 de gospodării 2 vădane și 2 burlaci. Moșia aparține serdarului Marii Onofrei. Depărtarea pînă la Unhgeni e de o oră. La mijlocul secolului al XIX-lea, stăpânul așezării, Mihai Buznea, a înființat în centrul Ungheniului de astăzi un târg de produse agricole. În jurul acestuia, s-
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
sat aparținător de orașul Făget din județul Timiș, a fost construită în sec.XVIII. Are hramul „Sf.Cuvioasa Paraschiva” (14 octombrie). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Satul Bătești este situat pe valea râului Vădana, la doar doi kilometri spre est de orașul Făget. Este menționat documentar din anul 1554. Biserica de lemn a satului (localitatea are și o biserică nouă, de zid), cu hramul Cuvioasa Paraschiva, a fost adusă din localitatea Veța (azi dispărută
Biserica de lemn din Bătești () [Corola-website/Science/316870_a_318199]
-
Borzascii lui Mariș, Prăjășcii, Măzănăeșcii, la ținutul Bacăului, ocolul Tazlăului de Sus, moșie cu părți și răzășească, în care moșie au părți d-lor Căpitanul Constantin Mareș, Luca Mariș și alții. Are satul doi priviligeți, doi mazili, cinci nevolnici, una vădană, pe lângă moșiile Solonții, Cucueții și altele, cu un număr de 25 de locuitori"” . Document, din 18 martie 1848, de la Mihail Grigorie Sturza, prin care se stinge neînțelerea ivită între moștenitorii pamânturilor stăpânite la 1810 de Dumitru-Dumitrașcu Mariș (din "Valea Arinilor
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
, o adaptare locală a zeiței Venera, este un personaj din mitologia românească, legat inițial de a șasea (astăzi a cincea) zi din săptămână, în , în , în , în . Majoritatea istorisirilor populare românești o figurează ca o "vădană, rea și năpăstoasă care nu îngăduie gospodinelor să facă o sumă de lucruri în ziua ei din săptămână, pedepsindu-le". Pentru că în viziunea populară, ziua începe din seara de dinainte, bântuie casele începând de joi seară, "cam de când începe preotul
Sfânta Vineri () [Corola-website/Science/314019_a_315348]
-
pagini. Dealul roșu E-un deal cu pir roșcat, un deal ursuz Cu greieri care-mi picură-n auz Scrâșnita, ne-nțeleasa lor vorbire... Se-nșiruie pe deal trei cimitire. Un cimitir român, cu strâmbe cruci Și lumânări aprinse de-o vădană Ce serile își tremură sub nuci Lumina ca o-nsângerată rană. Alt cimitir - și crucile-s în el Aliniate drept ca la paradă, Cu zvastice de fier, cu căști de-oțel, Cu urme netopite de zăpadă. Al treilea cimitir e
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
când prepară vopselurile, amestecându-le cu albușul nevinovatelor ouă, ci era îndrăgostit de verdele verdelui din hlamide; iar când durerea gâtului îi întrecea răbdarea și plăcerea, fugea afară și lua calea, pe lângă bătrâna din colț ce da în bobi unei vădane, fie spre parcul Romaneștilor, fie spre lunca Jiului. Întâlnește, și se amestecă între ei, copii și copilițe, bucurându-se în jocuri de cuvinte, cu tâlcuri pierdute, și în neastâmpăr de picioare, ca și cei de la Teiu, unde rareori mergea. Cine
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
intra în dezbatere, trebuie să ceri cuvântul de la cel care prezidează. și, cum „prezidează”, ar putea rima cu „condiționează”, iată că, întâmplător, cu totul întâmplător, aviația noastră strategică își reface viața ca într-o a doua căsătorie, cu aparatele rămase vădane de la armata portugheză. Armată în care, fără să știu ce grad a avut, bine-nțeles că și-a satisfăcut stagiul militar Domnul Barosso, ca cetățean loial al statului său... Stat căruia, după cum se vede, îi este și acum la fel de loial
Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
din anul 1812 luna mai. Populația a fost evaluată în trei categorii: A- bogați; B- mijlocași și G- săraci. În satul Scumpia , la categoria "A" erau: 2 preoți, 1 ponomari și un mazil; La categoria "G" erau: 84 gospodării, 7 vădane și 18 burlăci, în total 106 bărbați și 7 femei (enumarati erau numai partea bărbăteasca și femeele care trebuiau să plătească impozit) Aici au fost incluse și cătunele din jur. Dacă să comparăm cu satul vecin Sărată- avea 150 gospodării
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
timp cât zăbovea cu ele, însăila discuții despre preocupărilre ei sau îi povestea bătrânei evenimente întâmplate în sat, cu fete și feciori, cu babe sau moșnegi care erau gata să dea ortul popii, învrâstându-le cu întâmplări mai vesele despre vreo vădană care ținea lampa aprinsă în fereastră, la vedere, până în crucea nopții, pentru vreun ibovnic, înlesnindu-i drumul pe dâra de lumină până în iatacul năbădăioasei. În unele ocazii asista și Simona la aceste clevetiri, dar se vedea că e absentă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
elevii care Îl strigau Figaro din pricina cheliei desăvârșite. Îi luase locul fratelui până și În casă, iar gurile rele șopteau că se vârâse până și În pat, Împreună cu nevasta oropsitului, lăsând-o pe propria lui soață să ofteze ca o vădană după bărbatul pe care Îl credea plecat la pușcărie. Iarăși se spunea că librarul făcuse toată nebunia cu Înlocuirea la sfatul perfid al profesorului Gurgui, care dorise cu Încăpățânare să se răzbune pe Îngrijitor după ce chelbosul se apucase să povestească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
stâng,/ Cum se potolesc,/ Cum se liniștesc frigările în apă/ Așa să se potolească, să se liniștească/ Arșița și durerea și arsurile și usturimile lui Ion/ Și ceasul cel rău/ Și pocitura și lichitura și diochitura/ De fete mari , de vădane, de nebuni,/ De zăncite , de despletite, de zălude, de breahude./ Să iasă de la inima lui Ion/ De sub inimă, de la baierele inimii,/ Din chele, de sub chele, dintr-o mie de ciocănele/ Să rămână curat, luminat/ Ca soarele când răsare/ Ca busuiocul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
odaia împodobită cu grijă și destinată evenimentelor cruciale ale vieții, întâlnirilor, rugăciunilor și spovedaniei.) Casa mare nu e decât un spațiu sacru, în care sufletul păstrează o ordine etică și se raportează intim la lumea de afară. Vasiluța este o vădană, care face parte din șirul oamenilor simpli ai pământului și visează la o împlinire prin dragoste, dar știe că sentimentul datoriei este superior acesteia: ea trebuie să păstreze amintirea soțului său căzut pe front și trebuie să fie în continuare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
19. Iacov fiul lui Radu 20. Ion, muntean 21. Gheorghie Velia 22. Iordachi Velia 23. Simion Velia 24. Iorga Velia 25. Timofteiu Velia 26. Ursul, pânzar 27. Toader, bucătar 28. Lupul Hlamba, chior 29. Hilip Surdul 30. Costandin Gane țigănci vădane 1. Irina 2. Ileana 3. Ioana 4. Lupa 5. Catrina Cuclincioaiei 6. Paraschiva 7. Safta Muniancă 1. Moldova în epoca feudalismului, vo. VII, partea I,pag.499-503, Edit. Știința,Chișinău, 1975. 299 299 3. Locuitorii satului Mlenăuți după Catagrafia din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]