76 matches
-
răspundeți; mă veselesc, și voi vă bucurați. Urmați-mă, O turme ale mele; acum vom coborî în vale. O ce gustoși sînt strugurii, care-nfloresc sub soare! Ce limpede șipotul stîncii, gonind printre nisipurile daurite! Ce reci linele adieri ale văiugii, si brațele rămuroșilor copaci! 450 Ferește-ne de soare; veniți și hai să stăm la umbră. Luvah al meu aici m-a așezat într-un tărîm încîntător și dulce, Și fructe datu-mi-a și ape-ncîntătoare, si dealuri calde și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
El úmblă pe Munții cei de Veci, cerescul glas nălțîndu-și-l, Vorbind noapte și zi cu-ale înțelepciunii chipuri de-Animale, Care,-nviate din Marea de văpaie, reînnoite umblă pe Pămînt; Căci Tharmas turmele pe dealuri și le-aduse, și-n Văiugi În jurul cortului cel luminos al Veșnicului Om, Pruncii se joacă 840 Printre turmele lînoase. Ciocanul lui Urthona súnă Dedesubt în peșterile-adînci; mădularele-i fiind reînnoite, Leii săi răcnesc În jurul Cuptoarelor și Seara se joacă pe cîmpii. Ei își înaltă fetele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
buzele și-obrajii ei urcară ale lui metale 352 Îmbujorînd-o că pe dimineață, și al lui chip de stana 353 îmblînzindu-l, Minune 354,-ncîntătoare-n ceruri sau care umblă pe pămînt, Cu voce de femeie 355 murmurînd pe dealuri și adînci văiugi, Frumusețe îmbujorata de dorință 356, minune singură înveselindu-se. 10 Căci Enion era în gînduri negre adîncita, gemînd tare; asprele mari înmuguresc 357. De aur stînci se nalta din întinsul vast ... Și-acestfel glasul ei se auzi: "Slavă, plăcere și dulce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
că acolo mai locuiește cineva. „- Domnu' Titus!... domnu' Titus! ” Dinăuntru, un răspuns aproape imperceptibil. „- Cheia este între zid și poartă”, strigă o vecină de peste drum. Gheorghiță găsește cheia, o cheie mare, ca de la biserică. Intrăm. Sub poarta mare, cărămizi de văiugă, bârne... tavanul e spart, într-un loc se vede trestia de sub tencuială. Un pavilion de lemn într-o rână, în grădina plină de scăieți. Bucătăria de lângă casă, fără sticle la ferestre. În dreapta mea, sute de teancuri de ziare vechi. Pășim
Agenda2003-43-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281636_a_282965]
-
ravenă în formă de amfiteatru, lată de circa 600 de metri și adâncă de 100. Fenomenul este unul aparte și oferă o priveliște de neuitat. În urmă cu doar 80 de ani, locul nu era marcat decât printr-o mică văiugă. Aflată la o altitudine de peste 1.300 de metri, Groapa Ruginoasa s-a format din cauza eroziunii solului într-un timp foarte scurt. Procesul de eroziune a scos la suprafață straturi de coartite. Culoarea roșie-violacee transformă zona într-una deosebită, de la
Descoperă zece fenomene bizare din România by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63627_a_64952]
-
grohăind infuriat, tot trupul mătăhăos scuturându-se, l-am văzut prin lentilă, negru, împroșcând zăpada - nu se mai zăriră decât pulberile de nea sburătăcite... Era un solitar. Trei focuri. N-a căzut. Dâra de sânge suia o colină. Cobora o văiugă. Și pielea ca-ntr-o pânză primitivă din secolul XIII. A doua zi, pe înoptat, pe platforma unui tren plin de chiciură, sosit de la Câineni, se putea vedea leșul enorm al unui mistreț. Vânătorii s-au repezit să-l vadă
Oltenia sprintenă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5860_a_7185]
-
întâmpină cu bucurie și urări de bine, pentru noi a fost o noapte de coșmar, pe care n-am s-o uit niciodată. Viscolul ne-a spulberat pur și simplu coliba pe care cu trudă ne-am încropit-o cu văiugă și stuf pe fundul Bălții Brăilei desecate”, retrăiește Ilie Birdean momentul primului Revelion în surghiun. Bucatele au rămas pe o masă care deasupra nu mai avea acoperiș. Viscolul luase și pereții, iar cei șapte oameni au salvat ce mai era
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
-ul Natural Homes desemnând-o una din cele mai frumoase zece case de cob de pe glob. Materialul din care este construită casă -cobul- este un amestec de pământ lutos, apa, paie și nisip fără cofraje, cărămizi sau chimicale, asemănător cu văiuga/paianta românească. Proiectul căsuței de lut a început cu o machetă și cărămizi test, după care a urmat o construcție pilot cu un diametru de 4m. În construcția pereților casei au fost folosite și sticle goale, care oferă o bună
Singura casă ecologică din România, în top 10 cele mai frumoase case de cob din lume by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/65482_a_66807]
-
trenul de la ora 8. 05, coborându-se la Sebiș, de unde se va merge cu autobuzul până la Moneasa. Cazarea se va realiza în sat. Traseul de sâmbătă este: cabană - Moneasa sat - culmea Dezna - culmea Izoi - Vf. Izoi (1 097 m) - Valea Văiuga Veche - Valea Megheșului - Moneasa stațiune - cabană (16 km). Duminică, 28 martie, excursioniștii vor parcurge traseul: cabană - culmea Ghicenii - Valea Moneasa - Rănușa - Hanul Pescarilor - cetate Dezna - Vf. Osoi (470 m) - șaua Rănușa - culmea Deznei - Moneasa sat - cabană (13 km). Grupul va
Agenda2004-12-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282217_a_283546]
-
acest an de învățământ, într-o școală nouă. După ce unitatea a intrat în programul de reabilitare a școlilor, în urma expertizei s-a decis demolarea Școlii cu clasele I-VIII nr. 29 (care în cea mai mare parte era construită din văiugă) și construirea unei noi clădiri. Lucrările efective au început în luna aprilie 2002, școala fiind structurată cu parter și etaj, având 8 săli de clasă și două laboratoare, sală profesorală, cabinete administrative, grupuri sanitare moderne, încălzire proprie pe gaz. Prin
Agenda2003-38-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281480_a_282809]
-
un fond de vitalitate perenă, apt să înfrunte uzură și înverșunări nedrepte. Nu e în cauză doar germinația prodigios suplă a modulilor compoziționali, garantînd o invidiabilă rezervă cantitativă. Un cătun din Moldova, bunăoară, de 30 de case, pitit într-o văiugă, își are colinda proprie, nu e dator vecinilor mai ortomani, satelor căptușind avantajos dealurile din jur. Cu o mîndrie imperativă, cetele de colindători și-au asumat răspunderi ce obligă. Fără emulație spectaculoasă, și exhibiționism exasperat, n-am întîlnit atare opțiuni
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
jungla păpușoaielor întunecate, năpădite de buruieni, înecate-n mohor și pălămidă țepoasă crescută fără preget, ca o hălăciugă, însuflețind colinele spre ținte îndepărtate. Făgașele uscate ale apelor dogorite în țărâna zgrunțuroasă, măcinată de mersul căznit al furnicilor, drumurile înfundate-n văiugi spârcuite pe buza crăpată a râpelor și ponoarelor, șerpuirile bătătorite și însăilările șovăitoare încrucișate la tot pasul cu prăpăstiile înguste, cotite și-ntortocheate, săpate sub palmele brusturilor, în amara aromă de pelin, ca și drumurile late și hârtopite, cu colbul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
astfel de v urmat de a îi corespunde în română un u care, prin contopire cu vocala următoare, poate să devină o (magh. város > rom. oraș), în timp ce consoana v din elementele mai recente s-a păstrat (magh. vályog > rom. dial. văiugă „cărămidă de argilă nearsă, chirpici“). Pornind de la această distincție fundamentală, E. Petrovici a dat o nouă explicație originii cuvântului vamă, considerat de obicei de origine maghiară. Fiind un cuvânt vechi, atestat încă de la începutul secolului 14 în documente slavoromâne, este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
pârâul Ruginosul, afluent al Prutului, a pătruns deja aă în bazinul superior al Lohanului și a captat un afluent de pe stânga acestuia, îndreptându-l spre Sud-Est. Puțin mai la vale, în dreptul satului Fundătura Pâhnești, izvoarele pârâului Valea Grecului, prin două văiugi torențiale amenință, prin rapida lor eroziune regresivă, să îndrepte vechiul curs consecvent al Lohanului superior direct spre Prut. Fenomenul de captare în acest punct bă poate fi socotit iminent, deoarece între vârful torenților pârâului Valea Grecului și albia minoră a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
afluenților săi localizați pe coasta de răsărit, să pătrundă adânc în bazinul vestic al Lohanului sub formă de văi torențiale prăpăstioase, săpate cu destulă ușurință în argilele și nisipurile Sarmatice și Meotice de aici. Astfel de pildă, pârâul Plopi prin văiugile lui torențiale secundare din satul cu același nume, a înaintat așa de mult spre Est, încât râpile lui amenință cu surparea șoseaua județeană Huși - Iași, între vârful lor (dă și firul apei Lohanului superior se prezintă în această parte puternic
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
să-și instaleze colonia chiar la marginea de nord a vechiului sat Rădiu, adică în plină bătaie a vânturilor dominante din aceste părți, ci mult mai bine făceau dacă-și rețineau parcela pentru gospodării către SV de acest sat, în văiuga Folești, până unde se întinde granița locului cumpărat de ei în 1922 și unde aveau și adăpost și expoziție spre soare . Au achiziționat prea mult teren de agricultură - 8 până la 10 ha. de fiecare gospodar - ceea ce este neobișnuit de mult
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vuietul copacilor doborâți. Câteva care încărcate cu butoaie de lac pentru carena vasului trecură scârțâind prin fața misionarului. Dulgherii munceau de zor adunați ca niște furnici pe cadrul vasului ce semăna cu un schelet de animal albit de vreme într-o văiugă. Misionarul tocmai terminase de tălmăcit o dispută ce părea să nu se mai sfârșească între marinarii spanioli și nostromii japonezi. Marinarii spanioli își băteau joc de nostromii japonezi și nu dădeau nici doi bani pe părerile lor. Nostromii stăruiau că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cramele din Rătești, pornind de la nivelul de sus, ne dădeam drumul iarna cu sania. Trebuia să ai curaj, nu glumă, ca să te-ncumeți să zbori prin defileuri. Drumul dintre etajele de pivnițe funcționa ca o trambulină. Mulți băieți nu nimereau văiuga dintre ele, căzînd și rămînÎnd pe acoperișul cîte uneia, În timp ce sania luneca liberă la vale. Odată ajunși cu săniile la fața locului, fluieram peste gîrlă după Vilmoș. Mai zdravăn decît oricare din trupa noastră, pe țigan Îl simțeam În stare
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
departe, către un loc unde se zăreau câteva case cu ferestre slab luminate. La rândul lui, omul aștepta ca și Norocel să-i spună în ce parte trebuie să meargă. -Eu trebuie să merg pe acolo, la dreapta, uite vezi văiuga aceea, apoi tăpșanul pe care încă se mai văd câteva vite la pășunat... Ei, dincolo de tăpșan într-o cocioabă, locuiesc împreună cu mama. După ce și-au spus unul altuia în ce direcție trebuie s-o ia, omul râcâia pământul cu ramura
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
timp de 2 ani primar în Șuletea. Așa își începu povestirea moșierul... Șuletea, măi Fanachi, poate că știi, este un fost sat răzășesc din Ținutul Fălciului, care până nu demult se numea Brăițenii de Sus... Stă înșirat pe coasta unei văiugi pe Valea Elanului, numită astfel, deoarece în vremuri vechi, prin acești codri hălăduiau turme de Elani<footnote Elanul, este cel mai mare dintre cervide. Răspândirea lui este în nordiul Eurasiei și Americii de Nord. În număr mare se găsesc în Suedia și
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
într-un tufar de cătină de pe marginea șanțului repetând: „Pitpalac... pitpalac!“ - Când ai s-o vez‟ mamî... să știi că‟i „găinușa Domnului“..! i-a spus mătușa Domnica, într-un rând. Urcând coasta, trecu pe lângă o stână, adăpostită într-o văiugă. Ciobanul, un băietan voinic și frumos îi strigă de departe... „Fa Anucă, fa... ci faci, pe‟ ici, fa...?! El o îndrăgea pe fată, de la horă, dar nu cuteza să se apropie de dânsa. Niște dulăi flocoși, cu hămăit rar și
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
vă spun, ci faptul că pe la jumătatea căii se află o poieniță... Limbosu - sunt sigur - acolo ne așteaptă. Întrebarea-i cum ajungem dincolo de poiană fără să fim descoperiți? Mai simplu nici că se poate. Colo în stânga drumului se desprinde o văiugă care merge pe alături, până în balta despre care ai amintit tu, Toadere. Nu avem decât s-o luăm pâș-pâș pe gârlă și în vreo două ceasuri suntem dincolo de poiană. Atunci, la drum! În față mergi tu, Trestie apoi Urecheatu și
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pe ceilalți. Toaibă se comporta de parcă eu nici n-aș fi fost cu ei. De fapt asta și voiam. Mergeam de o bună bucată de vreme. Cei trei din fața mea se mișcau ca știmele pădurii. Acum îi întrezăreai pe firul văiugii, acum apăreau la buza gârlei, pentru a dibui poiana. Trestie era mereu în frunte. La un moment dat, am avut impresia că totul era mort în jur. Nici o mișcare. În scurtă vreme, însă, i-am zărit pe cei trei furișându
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
lor mi-am dat seama că locul pe unde călcau ei este un drumeag paralel cu șoseaua. Și, de tare ce le păsa de ordinul primit la plecarea În misiune, și-au făcut un culcuș În niște tufe dintr-o văiugă, au aprins câte o țigară din mahorcă și turuiau tot felul de povești, ca la crâșmă. Din câte mi-am dat seama, aveau de gând să-i tragă și un pui de somn. ― Deci, singura noutate pe care am aflat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pădure și silvostepă (pe locul fostei păduri), a intervenției omului prin defrișare, pășunatul animalelor și exploatarea calcarului, a diversității substratului (stâncării, protorendzine și rendzine alături de soluri mai evoluate cenușii și brune) și a microreliefului gropi și ridicături de veche exploatare, văiugi, șanțuri, abrupturi și pante cu expunere și înclinare diferită). De aici rezultă caracterul mozaic al vegetației, bogăția și marea ei variație în comparație cu a teritoriilor din jur. Cercetările efectuate asupra florei și vegetației de aici ( Mihai G. 1972, 1973), scot în
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]