2,974 matches
-
fantezia fiecăruia se poate imagina orice, inclusiv o zi banală din viața fiecăruia dintre actori între două ședințe foto). Cartea Mariei Luisa Lombardo nu aduce foarte multe lucruri noi la nivelul informației. Ea are însă meritul incontestabil de a ridica vălul de pe acele cărți (sau fragmente de cărți) pe care toată lumea s-a prefăcut vreme de mulți ani că nu le vede, necum să vorbească despre ele la modul serios. În mod evident cartea se adresează unui public românesc (cine din
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
Gheorghe Grigurcu (urmare din numărul trecut) Textele regretatului Cristian Popescu reiau lumea lui Caragiale sub unghiul unei stilizări ce aruncă asupră-i un văl de poezie ambiguă. O muntenească mixtură de sentimentalism și persiflare trasează contururi insinuant precise, de-o sfidătoare naivitate, precum în tablourile lui Rousseau Vameșul: "Toată familia mea benchetuiește la ŤLocal familialť". Bere. Lăutari. Antren. Mama aduce liliac alb în halbe
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
și două minute, își spuse Armand cu ciudă că a întârziat la întâlnirea programată în vis...Visul de ieri noapte... deși nu era primul de acest fel, îl avusese ani întregi, dar spre deosebire de alte dăți, necunoscuta nocturnă și-a ridicat vălul și el a putut, în sfârșit, să-i vadă chipul. O femeie care aducea cu... Mariatereza, fetișcana pe care nu a uitat-o... Nu era el un Don Juan în sensul modern al cuvântului, dar și-a permis să aibă
Mariatereza sunt eu by Florica Bud () [Corola-journal/Imaginative/9058_a_10383]
-
Mai sus de cer, mai sus de zei/ Misterul e esența./ Acesta-i cel dintâi temei/ Ce-ntrece transcendența”. Misterul echivalează cu Taina, reînnoindu-se și sustrăgându-se oricărei cunoașteri: „Căci Taina-i fără de ‘nceput,/ Din sine pururi naște,/ Doar vălul său e’n absolut,/ Nici ea nu se cunoaște”. La rândul său „Menit e omul de cu zori/ Doar umbre să cunoască”, În timp ce conștiința sa „E-un martor fără vină”. Totuși, În lumea această caracterizată prin finitudine, există o ființă
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
Monica Pillat Să fiu o adiere Dac-aș putea de mâine Să fiu o adiere, O mantie ca de valuri, Un văl întins sub pleoape, M-aș răspândi în toate Și-aș fi poate ca tine, De-a pururi nevăzută. Dar nu aș ști vreodată Dacă suntem aproape, Până când nu ar trece Prin noi același înger. Pe cale Eu știu fără să știu
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9877_a_11202]
-
desăvârșire) a fost dărâmat, iar moartea a fost învinsă. Astfel stau lucrurile: după cum o masă întunecoasă, o ceață se lasă și acoperă o făclie, care continuă să ardă și să lumineze, la fel se așază deasupra acelei lumini (a harului) vălul (întunericului păcatului). De aceea mărturisește (cel de sub har) că nu este desăvârșit, nici liber cu totul de păcat. Am putea zice (că prin venirea harului), peretele cel din mijloc (care se punea înaintea desăvârșirii) s-a surpat și s-a
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
tematic în epistolarul lui Cipariu. Propunându-și o relatare riguros obiectivă ("Ci a mea maximă-i au să tac de tot, au să nu cruț nimic. Giumătate a grăi adevărul ar fi de prisos"), el smulge cu brutalitate Blajului acel văl de aură poetică obișnuit în atâtea evocări dulcege, Blajul de la mijlocul veacului XIX apărându-i ca un "iad și Sodomă unde numai fărădelegile, poftele de izbândă pentru închipuitele strâmbătăți, ura și clevetele cu minciuna împărtășesc. Au nu aceasta-i împărăția
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
Doamnă, iartă-mă Tu n-ai tăcere cât zace-n tine, Nici cântec, nici pocăință, nici rușine, Doar mă dori ca un Dumnezeu. Și tăcere Cu mâna cu care vei scrie Tu singură îți vei semna pedeapsa E ca un văl lăsat pe un vis Este ca o poveste Iart-o Ca o poveste cu un vis Iart-o și uit-o Vom trece mai încolo pe bietele schiuri Pe bietele schiuri vom aluneca Tu și cu mine Plăcere și vis. Și tăcere
POEZIE by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/14058_a_15383]
-
și nestăvilită speranță: sufletu-mi te slăvește încă, înzeită libertate și, deși oamenii sângiuirilor au învelit cu marama neagră dulce fața ta, cred că va veni ziua fericită, ziua izbândirii, când omenirea întreagă se va scula spre a sfâșia acest văl și dușmanii tăi se vor împietri la vederea soarelui tău de lumină: atunci nu va mai fi nici un rob, nici nație roabă, nici un stăpân pe altul, ci domnia Dreptății și Frăției! Aceste cuvinte ce-am dat deviză nației mele vor
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
sori Dragoste-poveste ca un foc în deșert, Ca un rug aprins Din vremi neștiute. Dragoste-poveste Din nopțile Sheherezadei În orașul pradă farsorilor Și întunericului. Strângerea de mână, Șuvița de vânt, Degetele muzicale Pe arcușul coapsei. Dragoste-poveste, Baladă, cântec șoptit, Sub vălul de mireasă al zorilor Când inima, Da, inima, Strălucește mai tare Decât o mie de sori. Ce vedeți voi cu... - Trebuie să îmi răspunzi M-a rugat înecatul privindu-mă fix, Înțepenindu-și privirea de sticlă În pieptul meu Chiar
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
adevărată izbîndă după un șir de trudnice nefinalizări ale genului, cu expozițiuni semnificative dinspre Ion Ghica și M. Kogălniceanu, dar cu apogeu stilistic în Nicolae Filimon. Piesele de teatru, ca și viețile romanțate ale unor domnitori patrioți merită din plin "vălul" aruncat de Titu Maiorescu, din pudoare estetică, și peste goliciunea lor. Călătorului Bolintineanu îi șade mai bine cu drumul decît cu însemnările acestor peregrinări, dar exilul prelungit al "proscrisului" dă la iveală fructele mîniei tîrziu, sub contururi sublimate, în poemul
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
la mazeta de Z. OCHELANDRI Nu doar copilandrii poartă ochelandri, ochelari mai tandri cu lentile roz; poartă și scafandrii, prețuiți de tandrii calamari ca antri- cot sau pulpă roz. Toți amanții tandri, pastorali sau country, Céladoni, Clitandri, cu, pe ochi, văl roz, dorm, sub policandrii nopții,-ntre leandrii, blînzi cum cățelandrii cu-abdomenul roz. Venus, mai netandri-i vrea pe băiețandrii care se cred andri- sanții șansei roz; dar ei, încă tandri și cu ochelandri, greu rup din leandrii cîte-o floare roz
Poezie by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/11810_a_13135]
-
dar și din viața fiecăruia dintre noi, cu frumuseți trecute ori neîmpliniri punându-ne în situația de a rămâne o clipă țintuiți locului, apoi întorcându-ne privirea către începuturi. Cuvinte pline de încărcătură emoțională, vin să dea la o parte vălul timpului, reamintind, așa cum spune și poezia „Mai am timp”, că vremea ne lasă să zâmbim și zilei de mâine: „mai am timp să-ngân viața ce trece / mai am timp să termin un poem”. Atent structurata: Dulce si amar, Iubind
NOSTALGIA AMINTIRILOR ÎN POEZIILE LUI IOAN VASIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380714_a_382043]
-
capăt. Iar eu eram nemulțumită de mine deoarece spuneam eu, că nu este bine că nu-mi pot controla aceste dureri, așa cum doresc. Dumnealui m-a privit câteva minute, parcă încercând să-mi vadă sufletul, așa, fără nici un fel de văl care să-l acopere, după care mi-a spus că a venit vremea să nu îmi mai impun să fac lucrurile numai la superlativ, să nu mai fiu așa de severă cu mine. Să îmi permit să fac lucrurile mai
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380777_a_382106]
-
semantic al acestei vocabule atît de inofensive. Și astfel, peste aerul urban al Burg-ului german și peste nuanța de efervescență cotidiană a bourgeoisie-ului francez - două cuvinte din care se trage etimologic românescul "burghezia" - peste aceste cuvinte s-a așternut vălul malefic al clasei exploatatoare. Pe scurt, un cuvînt ucis de o propagandă tenace și stăruitoare, al cărei rezultat psihologic este că nu știm prea bine dacă burghezia a fost ceva bun sau ceva rău în istoria noastră. Și pentru că nu
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
în Harvard Theological Review, 99:1, 2006, p. 76. footnote>. Întregul proces al purificării de patimi, ca pregătire a sufletului pentru contemplarea lui Dumnezeu, este înfățișat prin alegoria prinderii miresei de către păzitorii cetății, a baterii, a rănirii și a smulgerii vălului de pe fața ei (cap. 5, 7). Punând în paralelă această alegorie cu descrierea în care este înfățișată curățirea profetului Isaia (Is. 6, 1-7), la sfârșit, Sfântul Grigorie de Nyssa conchide: „După cum mireasa a fost bătută și rănită de păzitori și
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
7). Punând în paralelă această alegorie cu descrierea în care este înfățișată curățirea profetului Isaia (Is. 6, 1-7), la sfârșit, Sfântul Grigorie de Nyssa conchide: „După cum mireasa a fost bătută și rănită de păzitori și apoi a fost dezvelit acoperământul vălului, așa și acolo în loc de văl se ridică pragul cel de sus, ca să poată contempla neîmpiedicat cele dinăuntru”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a XIII-a, P.G. XLIV, col. 1036D-1037A. Sensul duhovnicesc al acestei descrieri e arătat
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
alegorie cu descrierea în care este înfățișată curățirea profetului Isaia (Is. 6, 1-7), la sfârșit, Sfântul Grigorie de Nyssa conchide: „După cum mireasa a fost bătută și rănită de păzitori și apoi a fost dezvelit acoperământul vălului, așa și acolo în loc de văl se ridică pragul cel de sus, ca să poată contempla neîmpiedicat cele dinăuntru”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a XIII-a, P.G. XLIV, col. 1036D-1037A. Sensul duhovnicesc al acestei descrieri e arătat pe larg în aceeași omilie
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
contrastul dintre exteriorul și interiorul său. Exteriorul constă din cortine realizate din pânză de in și piei de capră. Interiorul este împodobit cu aur, argint și pietre prețioase; regăsim aici Arca, Scaunul Milei, cădelnița și altarul; intrările sunt acoperite de văluri albastre, purpurii, galbene ca inul, stacojii, întrețesute împreună măiestrit, cu fir strălucitor de aur, care le fac să strălucească precum curcubeul (cf. Exod 26)<footnote Ibidem, II, 43.8-44.7. footnote>. Imediat, o aseamănă cu Cântarea Cântărilor, adevăratul Cort al
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
spre surprinderea noastră, a celor doi soliști. Ne-am înțeles de minune unul pe altul. Aceleași intenții, aceleași nunațări. Familia regală era în extaz. Doliul doamnelor de onoare în frunte cu regina dădea o notă bizară. Toate aceste doamne aveau văluri de crep negru cu tocă în formă de bonetă brodată cu crep alb. În seara aceea mai debutează cântărețul de operă R. Vrăbiescu. Lecțiile mele la curte urmează regulat. Principesa Elisabeta învață să solfegieze cu Carlota Leria, pe atunci cea
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
dorit, socotind dorința sa fără împlinire și sortită să nu se poată bucura de Cuvântul”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a XII-a, în PSB, vol. 29, p. 285. footnote>. Dar „i se smulge vălul tristeții, prin aceea că află că adevărata bucurie de Cel dorit e să înainteze pururea în căutarea Lui și să nu înceteze niciodată din urcuș, dorința împlinită născând totdeauna altă dorire a Celui ce se află deasupra. Deci după ce i
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
că află că adevărata bucurie de Cel dorit e să înainteze pururea în căutarea Lui și să nu înceteze niciodată din urcuș, dorința împlinită născând totdeauna altă dorire a Celui ce se află deasupra. Deci după ce i s-a luat vălul deznădejdii și a văzut frumusețea nesperată și necircumscrisă a Celui dorit, ce e aflată în toată eternitatea veacurilor mereu mai mare, se întinde (τείνεται) cu un dor și mai înfocat (σφοδροτέρω πότω) și vestește Celui iubit ... simțirea inimii sale, că
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
fost rănită, prin vârful credinței, în inimă, primind în rană săgeata iubirii. Iar iubirea, după cuvântul lui Ioan, este Dumnezeu”<footnote Ibidem, p. 285-286. footnote>. Un alt înțeles al bătăilor și rănilor primite de mireasă de la îngeri și al smulgerii vălurilor ei este că află de la ei că nu poate să ajungă să cuprindă pe Cuvântul cel necuprins, căci nici ei nu pot să-L cuprindă. Aceasta pune un văl de tristețe pe suflet, însă acest văl e smuls de îngeri
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
bătăilor și rănilor primite de mireasă de la îngeri și al smulgerii vălurilor ei este că află de la ei că nu poate să ajungă să cuprindă pe Cuvântul cel necuprins, căci nici ei nu pot să-L cuprindă. Aceasta pune un văl de tristețe pe suflet, însă acest văl e smuls de îngeri, prin cunoștința ce i-o dau că însăși căutarea neîncetată a Lui și urcușul neoprit spre El este o cunoaștere a Lui și deci un motiv de bucurie. Căci
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
îngeri și al smulgerii vălurilor ei este că află de la ei că nu poate să ajungă să cuprindă pe Cuvântul cel necuprins, căci nici ei nu pot să-L cuprindă. Aceasta pune un văl de tristețe pe suflet, însă acest văl e smuls de îngeri, prin cunoștința ce i-o dau că însăși căutarea neîncetată a Lui și urcușul neoprit spre El este o cunoaștere a Lui și deci un motiv de bucurie. Căci nu ar căuta sufletul neîncetat pe Dumnezeu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]