2,613 matches
-
Baciu Publicat în: Ediția nr. 325 din 21 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului FEREASTRĂ PENTRU SUFLETELE NOASTRE Când soarele abia trecuse de prânz, iar noiembrie se legăna în hamacul cerului, savurând sfințenia începutului postului Crăciunului, am trecut pragul porții Mănăstirii Văleni din Sălătrucul Argeșului, nu înainte de a primi cuminecarea monahiei Eleodora Papuc, sareța acestui locaș de cult a cărui candelă stă aprinsă de peste trei veacuri. E o răcoare blândă de mijloc de toamnă, însă liniștea locului îți pătrunde prin fereastra sufletului
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fereastra_catre_sufletele_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
venită aici, în 1989 - pare o rugăciune. Ne mărturisește istoria acestui așezământ monahal, durat pe temelia de credință a unor creștini evlavioși, la mijlocul secolului al XVII-lea, lângă poalele unui deal împădurit, în luminișul poienii de pe firul argintiu al pârâului Văleni, nu departe de apa Topologului. „Prima biserică, aceea ce poartă hramul Sfânta Treime a fost construită din lemn, în înainte de 1665 de către Zosim schimonahul (Zaharia Grădișteanul). Până la războiul ruso-turc (1787-1792) a fost mănăstire de călugări. Fiind pustiită, Iosif I, episcopul
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fereastra_catre_sufletele_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
episcopul cărturar al Argeșului mută după acest război pe cei câțiva călugări care mai rămăseseră la Mănăstirea Robaia, iar aici aduce călugărițe de la diferite schituri desființate: Prosia, Slătioara, Bocănita. În 1810, Dorotei, arhimandritul Mănăstirii Argeș, al cărui metoc era Schitul Văleni, extinde planul bisericii, adăugându-i o tindă. Prin grija stareței Platonida, biserica refăcută a fost pictată (1826-1829). În anii 1860, stareța Mănăstirii a fost sora marelui om politic Ion Brătianu, care a intrat în cinul călugăresc sub numele de maica
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fereastra_catre_sufletele_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
și cărămidă, iar cei interiori din grădele de nuiele, tavanele fiind consolidate cu bârne masive de stejar. Aici, schimonahul, a organizat, începând cu 1665, o școală de grămătici cu durata de 4 ani. Învățământul fiind gratuit, iar preotul „Gheorghe ot Văleni”, originar din Transilvania, slujitor al acestui sfânt altar, se dovedea, prin a sa „Adunare de câteva istorii în stihuri”, un snesibil versificator preocupat de „deșertăciunea lumii”. Dincolo, peste alee, aproape de intrarea în complexul monahal, se află Casa Topârceanu. De ce se
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fereastra_catre_sufletele_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
Topârceanu. De ce se numește așa ne spune maica stareță: „George Topîrceanu s-a născut la 20 martie 1886, în Azilul „Elena Doamna” din București, unde mama lui, Paraschiva, lucra ca țesătoare de covoare. Această îndeletnicire a adus-o la Mănăstirea Văleni unde măicuțele de aici aveau ateliere de țesătorie. Tatăl său, Ion Topîrceanu era cojocar de meserie. George a urmat, ultimele clase primare la Șuici (satul Văleni făcând parte atunci din această comună). Mama sa lucra la Mănăstirea Văleni ca țesătoare
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fereastra_catre_sufletele_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
lui, Paraschiva, lucra ca țesătoare de covoare. Această îndeletnicire a adus-o la Mănăstirea Văleni unde măicuțele de aici aveau ateliere de țesătorie. Tatăl său, Ion Topîrceanu era cojocar de meserie. George a urmat, ultimele clase primare la Șuici (satul Văleni făcând parte atunci din această comună). Mama sa lucra la Mănăstirea Văleni ca țesătoare de covoare.” Aici, George Topîrceanu a compus primele versuri, în clasa a III-a și apoi a chemat un coleg de clasă în spatele școlii unde i-
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fereastra_catre_sufletele_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
la Mănăstirea Văleni unde măicuțele de aici aveau ateliere de țesătorie. Tatăl său, Ion Topîrceanu era cojocar de meserie. George a urmat, ultimele clase primare la Șuici (satul Văleni făcând parte atunci din această comună). Mama sa lucra la Mănăstirea Văleni ca țesătoare de covoare.” Aici, George Topîrceanu a compus primele versuri, în clasa a III-a și apoi a chemat un coleg de clasă în spatele școlii unde i-a citit câteva strofe dintr-o poezie. Aceasta se încheia cu versurile
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fereastra_catre_sufletele_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
lucrare ce suspină de sfințenie”, după zicerea monahiei Eleodora. Am notat toate acestea mai întâi cu inima, apoi cu memoria. Le-am trăit vreme de două ceasuri și am plecat mai curați cu o veșnicie. Și poate că povestea Mănăstirii Văleni ar fi fost incompletă dacă stareța Eleodora nu ne-ar fi lăsat o părticică din sufletul ei cu aromă de anafură. O părticică din sufletul ei, fereastră pentru sufletele noastre. Notă. [1]. Paraschivescu Belizarie - născut la Buzău în 1817 -, vestit
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fereastra_catre_sufletele_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
Buna Vestire din Domneștii de Jos. S-a căsătorit aici, cu Safta Sultanii - primă soție. Nu puține sunt bisericile pictate de el: „Tâmpla de la Biserica Domnească din Curtea de Argeș, bisericile din Berevoiești, Pietroșani, Nucșoara, Corbi, Flămânda din Câmpulung-Mușcel, Tigveni, Pitești, Mănăstirea Văleni, Mănăstirea Stănișoara, Mănăstirea Frăsineni, Rudeni, Stroiești, Zărnești, Rudeni, Groși ... .”, cum arată Petre Ionescu Muscel în „Revista istorică a comunei Domnești”, nr. 2-4 din 1940/1941. Referință Bibliografică: FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 325
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fereastra_catre_sufletele_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
albă, vestă neagră, din postav, cu șnur și nasturi metalici, pantaloni negri, din postav, bufanți, cizme negre. Un repertoriu foarte bogat, interpretat cu mare profesionalism, a fost oferit spectatorilor din Ulmeni și de către soliștii vocali, veniți din toată Transilvania: Angela Vălean, Aurel Tămaș, Cornelia Radocea, Maria și Dănuț Dan, Matei Pop Aurica, Marinel Petreuș, Ghiță Pârja, Grupul „Am fost și-om fi” de la Ieud, de virtuoși ai instrumentelor muzicale din grupul „Doruri transilvane.” Membrii Ansamblului „Transilvania” din Baia Mare, în cadrul căruia au
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
A fost preot militar în războiul de reîntregire, deputat (1931-1932) și membru al conducerii naționale a Partidului Naționalist Democrat (1922-1946). A fost profesor la seminariile Câmpulung-Muscel, Curtea de Argeș și Cernica-Ilfov, compozitor, publicist și redactor, animator al festivalurilor Ligii Culturale, conferențiar la Vălenii de Munte.. Printe elevii săi se află și floarea ortodoxiei românești, de la Patriarhii Iustin Moisescu și Teoctist Arăpașu, Episcopii Gherasim Cristea și Eftimie Luca, până la marii duhovnici ai neamului, Arhimandriții Sofian Boghiu, Felix Dubneac, Roman Braga, Petroniu Tănase și Justin
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/comemorare-targovistean/ [Corola-blog/BlogPost/93602_a_94894]
-
frați care mi-așteptau venirea cu mare nerăbdare. Evident, am fost îngrijita și răsfățată de către toți, eu fiind mezina familiei. Cei doisprezece ani de școală i-am urmat în localitatea de baștină, Măneciu, ce se situează în judetul Prahova, între Vălenii de Munte și Cheia. Materia preferată în toți acești ani a fost limba franceză, astfel că atunci când am ales facultatea, mi-am dorit un profil care să întrunească această condiție. Așadar, am urmat cursurile Universității de Petrol și Gaze din
SURASUL PAULEI de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_cristina_parvu_1480441715.html [Corola-blog/BlogPost/372955_a_374284]
-
tragic întreaga mea viață, impregnând fiecare din clipele existenței mele ulterioare, influențându-mi destinul, si va continua să mă tortureze pentru totdeauna. În 1967, am terminat Institutul de Arte Plastice de la Universitatea București și am devenit profesor de arte la Vălenii de Munte. Am profesat acolo următorii zece ani, timp în care mi-am continuat studiile lucrând intens. În această perioadă, am expus în mai multe expoziții la Ploiești și București, conștient fiind că nu voi putea niciodată să mă manifest
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Maestrul_si_ingerii_interviu_cu_maestrul_petru_botezatu_.html [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
lui Kalidasa, din care a început să publice în Convorbiri literare, în decembrie 1890, pentru că lucrarea să apară integral la București, în 1897, cu titlul: Sacontala. Traducere liberă după Calidasa. Savitri a fost republicata de N. Iorga în 1940, la Vălenii de Munte, cu o prefață semnată de filozoful, Virgil Bogdan. Pentru că nu avea parte de copii, bătrânul rege Asvapati din Madras s-a legat să trăiască în asceza ani de-a rândul, săvârșind de nenumărate ori jertfă focului (agnihotra), împreună cu
Mirela Teodorescu: SAVITRI – Povestire din Mahabharata. Recenzie by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-savitri-povestire-din-mahabharata/ [Corola-blog/BlogPost/339526_a_340855]
-
frați care mi-așteptau venirea cu mare nerăbdare. Evident, am fost îngrijita și răsfățata de către toți, eu fiind mezina familiei. Cei doisprezece ani de școală i-am urmat în localitatea de baștină, Măneciu, ce se situează în județul Prahova, între Vălenii de Munte și Cheia. Materia preferată în toți acești ani a fost limba franceză, astfel că atunci când am ales facultatea, mi-am dorit un profil care să întrunească această condiție. Așadar, am urmat cursurile Universității de Petrol și Gaze din
MARIA CRISTINA PÂRVU by http://confluente.ro/articole/maria_cristina_p%C3%A2rvu/canal [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
frați care mi-așteptau venirea cu mare nerăbdare. Evident, am fost îngrijita și răsfățata de către toți, eu fiind mezina familiei. Cei doisprezece ani de școală i-am urmat în localitatea de baștină, Măneciu, ce se situează în județul Prahova, între Vălenii de Munte și Cheia. Materia preferată în toți acești ani a fost limba franceză, astfel că atunci când am ales facultatea, mi-am dorit un profil care să întrunească această condiție. Așadar, am urmat cursurile Universității de Petrol și Gaze din
MARIA CRISTINA PÂRVU by http://confluente.ro/articole/maria_cristina_p%C3%A2rvu/canal [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
naștere. Pe toți, Părintele Nicolae Tanase i-a adunat în tabăra de pe văi și dintre dealuri. Povestea a început în anul 1990. După cum am mai spus, fiind tată a șase copii proprii, cu soția educatoare la o grădiniță din orașul Vălenii de Munte, Părintele Nicolae Tănase a început un adevărat razboi împotriva avortului, iar mamele pe care le convingea să-și nască pruncii îi lăsau în grija lui. În anul 1997, în tabăra din vale erau 30 de locuri. Acum, în
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_nicolae_tanase_de_la_valea_plopului_.html [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
sponsorizări în bani, alimente, materiale de construcție etc. vă rugăm să îi contactați direct. Societățile comerciale care doresc să îi sprijine prin sponsorizări pot încheia contracte de sponsorizare cu organizația Pro Vita, conform legilor în vigoare. Adresa este: Asociația “Pro-Vita” Vălenii de Munte - Valea Plopului. Adresa: B-dul Nicolae Iorga 72, localitatea Vălenii de Munte, 106400, județul Prahova tel/fax: (244) 280695 Pro Vita și Valea Plopului - localizare și căi de acces: Itinerar pentru a merge la Valea Plopului: București Nord - Ploiești
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_nicolae_tanase_de_la_valea_plopului_.html [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
îi contactați direct. Societățile comerciale care doresc să îi sprijine prin sponsorizări pot încheia contracte de sponsorizare cu organizația Pro Vita, conform legilor în vigoare. Adresa este: Asociația “Pro-Vita” Vălenii de Munte - Valea Plopului. Adresa: B-dul Nicolae Iorga 72, localitatea Vălenii de Munte, 106400, județul Prahova tel/fax: (244) 280695 Pro Vita și Valea Plopului - localizare și căi de acces: Itinerar pentru a merge la Valea Plopului: București Nord - Ploiești Sud (60 km - E60) Vălenii de Munte (30 km - 1A) Nucșoara
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_nicolae_tanase_de_la_valea_plopului_.html [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
Adresa: B-dul Nicolae Iorga 72, localitatea Vălenii de Munte, 106400, județul Prahova tel/fax: (244) 280695 Pro Vita și Valea Plopului - localizare și căi de acces: Itinerar pentru a merge la Valea Plopului: București Nord - Ploiești Sud (60 km - E60) Vălenii de Munte (30 km - 1A) Nucșoara de Jos (13 km) - la dreapta Valea Plopului și Valea Screzii (7 km) Preot Nicolae Tănase, Parohia Valea Plopului, Comuna Posești, Județul Prahova, cod 2124, România. Pagina pe internet este: www.asociatiaprovita.org . În
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_nicolae_tanase_de_la_valea_plopului_.html [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
Constantin Popoescu, Adriana Elena Raducan (Craiova), Eugen Axinte (Brașov), Dora Alina Romanescu (Mangalia), Silvia Petre Grigore (Pitești), Iustinian Zegreanu (Cluj), Elena Trifan (Ploiești), Adriana Maria Calcea Sav (Jibou), Ion Marius Tatomir (Sighetul Marmației), Noni Emil Iordache (Popești Leordeni), Elena Matei (Vălenii de Munte), Mihaela Aionesei (Târgu Secuiesc), Cristina Aurelia Plop (Onești), Mihaela Meravei (Constanta). Poezii și discuții În continuare cei prezenți la ședința cenaclului au citit versuri de-ale autorilor incluși în Antologie. În cadrul discuțiilor la masa rotundă au vorbit Pr.
LANSAREA „ANTOLOGIEI STARPRESS 2013” ŞI A CĂRŢII „ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI” LA TORONTO de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Iacob_cazacu_istrati_lansare_iacob_cazacu_istrati_1364529500.html [Corola-blog/BlogPost/345426_a_346755]
-
Adela și Alexandrina, toate Zaharia, câte 100.000 de lei; fetiței Elisabeta Argeșanu, născută în Stănești, în 1912, un venit - cât va fi în viață - de 15.000 mii de lei anual, conacul și 26 hectare pământ, venitul viei din Văleni - Muscel, iar după moartea sa, averea să rămână la Fondul cultural „Ioan Negulici”. Și multe alte danii testamentare: pentru ridicarea monumentului mamei lui, Adelaida Negulici; lui Anton și Marius Negulici, nepoatei Alexandrina Constantinescu, domnului institutor Vasile Gane, pentru a călăuzi
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
Cartea diuganilor” a adus la Bistrița, într-o cramă, specificul satului natal, de la colaci, la plăcinte cu brânză, slănină, cârnați și ceapă. Nu putea lipsi țuica. A fost prezent și preotul meu, la care mă spovedem în fiecare an, Benedict Vălean, pe care, din păcate, anul acesta l-am condus pe ultimul drum. Am avut un moment de nuntă oferit de generația de aur a folclorului nostru: Valeria Peter Predescu, Cornelia Ardelean Archiudean și Petre Petrușe. Și, cel mai important lucru
TAINA SCRISULUI (24) – SCRIU PRECUM RESPIR... de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Menut_maximinian_taina_scrisului_24_menut_maximinian_1345037540.html [Corola-blog/BlogPost/355058_a_356387]
-
elogiu adus jertfei de sine; al “Mioriței”ca act al acceptării tragicului,adică asumarea conștientă a limitei; al baladei ”Toma Alimoș ”, unde crima este justificată prin obținerea dreptății în afara legii,inclusiv al celor creștinești;la fel și în”Cântecul lui Vălean”,unde pe un fecior chipeș dar și muieratic și fără scrupule, o nevastă, îl ademenește cu bucate otrăvite, în urma cărora moare în timp ce ascultă mustrările materne,este o eroare permanetizată de-a lungul istoriei literaturii romaâne. De la Alecsandri, Călinescu, Mircea Eliade
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_tragicului_din_literatura_populara.html [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
nu detaliile lucrurilor sau evenimentelor.Acestea din urmă sunt la îndemâna omului și contribuie sau influențează viața acestuia,în mod pozitiv sau negativ.Intre aceste evenimente extreme se află viața.Acțiunile din baladele”Meșterul Manole”,”Miorița”,”Toma Alimoș”și”Cântecul lui Vălean”sunt de natureă negativă,nicidecum pozitivă întrucât încalcă morala creștină”Să nu ucizi” și”Viața este dată de la Dumnezeu și numai Dumnezeu are drepturi depline asupra ei”, fiindcă ” Cine își curmă viața sa, sau se atinge de viața altuia,lovește
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_tragicului_din_literatura_populara.html [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]