122 matches
-
Minagval cuprindea două furnale de 1.000 de metri cubi, Secția de Aglomerare, Bateriile 1 și 2 de cocsificare, CET-uri, hale imense și munți de oțel. Platforma de la SC Minagval a fost vândută în anul 2000 unui lichidator - Forever Vălișoara, companie înființată cu trei zile înainte de licitație, cu o ofertă de 1,3 milioane dolari. Acesta a vândut platforma la fier vechi. De asemenea platforma a fost jefuită ani la rând de hoții de fier vechi. În anul 2001, în jurul
Sidermet () [Corola-website/Science/321086_a_322415]
-
comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Munții Trascăului și include rezervațiile naturale: Cheile Ampoiței, Cheile Caprei, Cheile Gălzii, Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Cheile Întregalde, Cheile Vălișoarei, Cheile Mănăstirii, Cheile Pravului, Cheile Tecșeștilor, Cheile Plaiului, Cheile Siloșului, Cheile Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Poiana cu
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
depozite de grohotișuri la bază, turnuri, masive ("Colții Trascăului, Cireșu, Dosul Blidarului, Geamănu, Piatra Grohotișului, Pleașa Râmețului, Secu"), creste ("Ardoscheia, Fața Pietrii, Fața Râmețului, Piatra Craivii, Prisaca, Galda-Colții Caprii"), ciuperci, poduri, cheiuri ("Ampoiței, Caprei, Gălzii, Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Întregalde, Vălișoarei, Cheile Mănăstirii, Pravului, Tecșeștilor, Plaiului, Siloșului, Râmețului, Runcului, Pociovaliștei, Găldiței, Turcului"), defilee ("Hășdatelor, Turenilor, Pietroasei, Răchitișului"), doline, lapiezuri, uvale, platouri ("Ciumerna, Piatra Cetii"), depresiuni ("Poiana Galdei, Poiana Aiudului, Trascău"); Fenomene endocarstice: peșteri ("Gaura lui Stroe, Liliecilor, Poiana Ascunsă, La Tău
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
râurile Ampoița, Bucerdea, Trâmpoiele, râul Galați, Valea Mică, Vâltori, Valea Feneșului. Celelalte bazine hidrografice aparțin râurilor: Galda (cu afluenții: Găldița, Mlaca, Cricău, Tibru, Valea Ceteii), Gârbova, Aiud, curs de apă cunoscut de localnici sub denumirile de "Aiudul de Sus" și "Vălișoara" (cu afluenții: râul Izvoarele, Inzel, Rachiș și Măgina) și Geoagiu (cunoscut în amonte ca Valea Mănăstirii). Pe suprafața teritorială a sitului se află două lacuri importante: "Tăul Mare" (17 ha) și Ighielul (20 ha). Lacul Ighiel (suprapus ariei protejate Iezerul
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
partea superioară a abruptului calcaros(începe în dreptul crucii de pe marginea șoselei) iar limita estică culmile domoale ce urc spre capatul nordic și sudic al cheilor până în Vârful Rachiș (779 m). Zona tampon se extinde în vest până îin Vârful Bogza Vălișoarei (827 m), incluzând pajiștile secundare pană în Pârâul Velii spre sud și pădurile din clasa I de protecție spre nord. Limita estică se desfașoară ca o fâșie continuă, cu lățimi variabile, cuprinse intre 250 m în partea de nord-est și
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
zone de aterizare largi, zborul fiind favorabil în zilele însorite. Se mai poate decola și de la baza stâncii dacă condițiile de zbor sunt favorabile practicându-se un zbor ascendent. Alte zone pentru zborul cu parapanta sunt versantul drept al Cheilor Vălișoarei (Dealul Bogza), cu aterizare în interiorul cheilor, sau Colțul Data cu posibilități în funcție de condițiile meteo. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
Biserica de lemn din satul Dealu Mare, comuna Vălișoara, județul Hunedoara, a fost construită în secolul XVIII. Are hramul „Buna Vestire”. Nu figurează pe lista nouă a monumentelor istorice. Biserica de lemn de la Dealu Mare, care poartă hramul „Buna Vestire“, este construită pe unul din dealurile din locul numit
Biserica de lemn din Dealu Mare () [Corola-website/Science/320983_a_322312]
-
a Ministerului Transporturilor. Aprobarea de către Parlamentul României a O.U.G. 120/18.11.2003 s-a făcut prin Legea numărul 32 din 5 martie 2004. Ceremonia oficială de inaugurare a lucrărilor pentru Autostrada Transilvania a avut loc în vecinătatea satului Vălișoara, comuna Săvădisla, județul Cluj, în data de 16 iunie 2004, în prezența premierului Adrian Năstase (PSD) și a lui Béla Markó (UDMR). În anul 2004 lucrările preponderente au fost cele de proiectare și organizare de șantier. Din cauza unor nereguli contractuale
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
construcție este piatra de calcar și într-un foarte mic procent cărămida. În acest sat au fost exploatate de întreprinderea Salina Ocna Mureș până în anul 2000 calcare jurasice, utilizate ca materie primă în industria chimică. Nu departe se află "Cheile Vălișoarei" ("Cheile Aiudului"), rezervație naturală.
Poiana Aiudului, Alba () [Corola-website/Science/300265_a_301594]
-
casa natală a lui Sámuel Brassai, fosta mănăstire franciscană (sec. XVIII-XIX) și ansamblul bisericii romano-catolice (1727). În afară de „Piatra Secuiului” și de masivul Ardașcheia care încadrează localitatea la est, respectiv la vest, alte obiective naturale se găsesc în imediata apropiere: Cheile Vălișoarei (numite si „Cheile Aiudului”; străbătute de DJ107M pe o porțiune de circa 2 km, datorită pereților impunători care uneori sunt responsabili de o diferență de nivel de peste 150 m, Cheile Vălișoarei sunt poarta de intrare dinspre sud în depresiunea Trascăului
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
alte obiective naturale se găsesc în imediata apropiere: Cheile Vălișoarei (numite si „Cheile Aiudului”; străbătute de DJ107M pe o porțiune de circa 2 km, datorită pereților impunători care uneori sunt responsabili de o diferență de nivel de peste 150 m, Cheile Vălișoarei sunt poarta de intrare dinspre sud în depresiunea Trascăului; Cheile Vălișoarei cuprind 27 de peșteri, dintre care cea mai lungă are 134 m); Cheile Plaiului (o rezervație naturală geologică de interes național, situată pe cursul superior al Pârâului Izvoarele, în
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
si „Cheile Aiudului”; străbătute de DJ107M pe o porțiune de circa 2 km, datorită pereților impunători care uneori sunt responsabili de o diferență de nivel de peste 150 m, Cheile Vălișoarei sunt poarta de intrare dinspre sud în depresiunea Trascăului; Cheile Vălișoarei cuprind 27 de peșteri, dintre care cea mai lungă are 134 m); Cheile Plaiului (o rezervație naturală geologică de interes național, situată pe cursul superior al Pârâului Izvoarele, în sudul depresiunii Trascăului; defileul are 1,2 km lungime); Cheile Siloșului
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
de unități de cazare înregistrate erau cotate cu cel puțin două margarete, iar 18 unități erau membre ale "Asociației Naționale de Turism rural ecologic și cultural" (ANTREC Filiala Alba). Posibilități de cazare suplimentare sunt oferite de camping-ul din Cheile Vălișoarei. Ținând cont de numărul de intrări de la Muzeul Etnografic din localitate, în anul 2008 Rimetea a fost vizitată de peste 14.000 de turiști. Rimetea este infrățită cu mai multe localități din Ungaria: Sectorul V din Budapesta, Tápiógyörgye, Csömör, Gáborján, Üllés
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
multor persoane. Modul de vorbire, intonație, forma, graiului local din sat se aseamănă foarte mult cu cel din satele așezate pe văile dealurilor munților Metaliferi cu delimitare aproximativă astfel: -la vest valea Almaș; -la nord vârfurile Păroasa, Malului, Ciușului, pasul Vălișoara: -la est valea Vălișoara-Fornădia: -la sud valea Mureșului, dar fără localitățile de pe lunca Mureșului Zam, Ilia, Bretea Mureșană, Brănișca unde influențele bănățene, pădurenești, orășănești sunt mai mari. Sunetele cu pronunție diferită (ori mai diferită) față de limba literară, graiul bănățean, ardelean
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
teritoriul României. • (Agadici) • (Băile Herculane) • (Bănia) • (Berliște) • (Berzovia) • (Bolvașnița) • (Borlova) • (Caransebeș) • (Cărbunari) • (Comorâște) • (Dalboșeț) • (Domașnea) • (Duleu) • (Fârliug) • (Fizeș) • (Forotic) • (Gârbovăț) • (Gârliște) • (Gherteniș) • (Giurgiova) • (Gornea) • (Grădinari) • (Greoni) • (Iam) • (Iaz) • (Iertof) • (Ilidia) • (Jupa) • (Mehadia) • (Moldova Nouă) • (Pătaș) • (Prilipeț) • (Ramna) • (Șopotu Vechi) • (Șoșdea) • (Vălișoara) • (Vărădia) • (Vrăniuț) • (Zăgujeni) • (Zăsloane) • (Hodoni) • (Sânnicolau Mare) • (Timișoara) • (Arad) • (Berinda) • (Chișineu-Criș) • (Felnac) • (Sântana) • (Șimand) • (Zădăreni) • (Cociuba Mare) • (Ghenetea) • (Girișu de Criș) • (Haieu) • (Livadă de Bihor) • (Mișcă) • (Oradea) • (Râpă) • (Sânnicolau Român) • (2 Mai) • (23 August) • (Adamclisi) • (Agigea) • (Albești) • (Băltăgești) • (Băneasa) • (Bugeac
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
inclusiv moară), Lenauheim, S.C. „Râma Internațional“, Vama Cenad, Beba Veche (p), Fermă Pintea, Gelu (p). MIERCURI: Timișoara (str. Ranetti nr. 56, Al. Odobescu (p), Pictor Th. Aman, Rarău, Al. Donici, Anvers, Homorod, Grigore Ureche, Cercetări Silvice Pădurea Verde), Ghiroda (str. Vălișoara, Herculane, Sinaia), Giarmata (case (p), FNC, IAS, Abator, UM, IAS Mecanică, „ETY TIM“, „Agrogiarm“, Devant), Poeni, Cheglevici (p), Gelu (p), Foeni (p). JOI: Timișoara (str. Râului nr. 4 sc. A, nr. 5 sc. B, Hebe nr. 44 sc. B. Pictor
Agenda2004-35-04-util pentru dvs () [Corola-journal/Journalistic/282827_a_284156]
-
Poeni, Cheglevici (p), Gelu (p), Foeni (p). JOI: Timișoara (str. Râului nr. 4 sc. A, nr. 5 sc. B, Hebe nr. 44 sc. B. Pictor Th. Aman, Rarău, Al. Donici, Homorod, Anvers, Grigore Ureche, S.C. „Horticultura“ Aleea CFR), Ghiroda (str. Vălișoara, Herculane, Sinaia), Giarmata (case (p), FNC, IAS Mecanică, UM), Honorici, Românești, Fărășești, Homojdia, Pietroasa, Crivina, Poeni, Comloșu Mare, Comloșu Mic, Lungă, Cheglevici (p), Gherman, „Comtim“ Pădureni (p). VINERI: Timișoara (str. Mureș nr. 15 sc. A, nr. 10 sc. A și
Agenda2004-35-04-util pentru dvs () [Corola-journal/Journalistic/282827_a_284156]
-
Ungureanu, notar; prenumele la naștere: Corneliu-Tiberiu. Urmează Liceul „Traian Doda” din Caransebeș (1956-1960) și Facultatea de Filologie, secția română-germană, a Universității din Timișoara (1960- 1965). Obține doctoratul cu o teză despre V. Voiculescu (1984). După absolvire va fi profesor la Vălișoara (1965-1966) și Zăgujeni (1966-1968), județul Caraș-Severin, referent literar la Teatrul de Stat din Timișoara (1968-1970). Debutează la „Scrisul bănățean” în 1961, iar editorial în 1975, cu volumul La umbra cărților în floare, conținând o parte a foiletoanelor publicate în„Scrisul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
sparte, pereți ce stau să cadă, bălării până la ferestrele goale, garduri căzute. Unde or fi oamenii locului? Arareori, vedem câte o bătrână la marginea drumului, privind cu nedumerire către șirul de mașini ce stică liniștea locului. După ce trecem peste pasul Vălișoara, coborâm spre valea Crișului Alb și ajungem în orășelul Brad, cunoscut ca fiind un oraș minier, în care majoritatea locuitorilor lucrau înainte de 1989 în minele de aur și argint. Am fi dorit să vizităm Muzeul Aurului, singurul din țara noastră
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
din partea mamei și din partea tatei (Ghiță Florea și, respectiv, Toloacă Vasile) participanți cu arma în mână la primul război mondial, să fie împropietăriți cu câte cinci hectare de pământ în Bogdana. Pământul vostru era pe partea stângă cum intrai pe vălișoara aia a Bogdanei - cu fața la soare - iar cel al nostru pe dreapta. Tot întâmplarea, probabil, a făcut ca bunicii mei să primească loturile de pământ alăturate. Așa s-or fi cunoscut maică-mea cu taică-miu și s-au luat. Vorba
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Gărzilor Naționale locale, le călăuzesc pașii pentru exprimarea fermă a voinței de unitate națională. Gh. Neamțu, Iuliu Vuia, dr. Alex. Morariu, profesorul Grecu etc. au luat parte la adunările naționale din Rudăria, CÎrpa, Buchin, Obreja, Iaz, Ruieni, Borlova, VÎrciorova, Rugi, Vălișoara etc., au un rol important În organizarea țăranilor români și rezolvarea unor probleme financiare, de aprovizionare, administrative din viața comunelor, În păstrarea ordinii și liniștii publice. Preocuparea de a evita, mai ales la sate, răbufnirea nemulțumirilor acumulate de veacuri și
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
nr. 4, scările C, D), Lugoj (Zona Micro I (p), strada Gheorghe Doja), Deta (stradă Mihai Viteazul), Birda (p), Beregsău Mare (p), Sânmihaiu Român (p), Sânnicolau Mare (străzile 13 Decembrie, Crișan, Mihai Eminescu, George Coșbuc), Gelu (p), Ghiroda Nouă (străzile Vălișoara, Obreja, Amado, Mogoșoaia), Ianova (p). JOI: Timișoara (stradă Charles Darwin nr. 4, scările C, D), Lugoj (Zona Micro I (p), străzile Gheorghe Doja, Crișan, Hezerișului, Romulus, Remus), Deta (stradă Mihai Viteazul), Ciacova (p), Sânmihaiu Român (p), Beregsău Mare (p), Jimbolia
Agenda2006-07-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284763_a_286092]
-
p). JOI: Timișoara (stradă Charles Darwin nr. 4, scările C, D), Lugoj (Zona Micro I (p), străzile Gheorghe Doja, Crișan, Hezerișului, Romulus, Remus), Deta (stradă Mihai Viteazul), Ciacova (p), Sânmihaiu Român (p), Beregsău Mare (p), Jimbolia (p), Ghiroda Nouă (străzile Vălișoara, Obreja, Amado, Mogoșoaia), Ianova (p), Sânnicolau Mare (străzile Crișan, Mihai Eminescu, George Coșbuc), Gelu (p). VINERI: Timișoara (fără întreruperi programate), Lugoj (Zona Micro I (p), străzile Crinilor, Liliacului, Nufărului, Cernabora), Ciacova (p), Ghiroda Nouă (stradă Bobâlna - Autoservice), Ianova (p). Citiri
Agenda2006-07-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284763_a_286092]
-
Colonia Radio, Soveja, Jókai Mór, Gen. Magheru, Jules Verne, Demetrescu, Cantului, Turda, Ștrandului, Glinka, Calea Dorobanților, Alpiniștilor, Orăștie, Palmierilor, Rozelor, Zimnicea, Cometei, Romul Ladea, Moldovei, Aleea Ghirodei, Garofiței, Cerbului), Dumbrăvița - străzile Szabo Arpad, Gh. Doja, Petőfi; Ghiroda Nouă - străzile Luncani, Vălișoara, Flacăra, Țiteica, Aleea Ghirodei, Fuior, Spartachiadei, Caprei, Lemnarilor, Cocostârcului, Cărăbuș, Mătrăgunei, Lăptarilor, Bobâlna, Țepeș Vodă, Pelican; Sânnicolau Mare - Piața 30 Decembrie, str. 16 Decembrie; Foeni - Vama, Compresoare, U.M. , Vama Cruceni, Șarlota, Moșnița Veche - forajele 13 și 14, SP Moravița, Gottlob
Agenda2004-23-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282515_a_283844]
-
str. Hebe, str. Prislop, str. Budai Deleanu, str. Banatul, str. Alexandrescu, Piața Eliberării, str. I. Slavici. Sâmbătă, 9 aprilie, perimetrele: Popa Șapcă, Bd. Revoluției, str. A. Mocioni, Spl. Ind. Lânii, Spl. Peneș Curcanul, Spl. Grivița, str. Uzinei, str. Rozelor, str. Vălișoara, cartier Ghiroda Nouă, Aleea Ghirodei, Canal Behela, C. Dorobanților, Aleea Pădurea Verde, rambleu C.F.R. - până la Popa Șapcă; str. I. Slavici, Piața Eliberării, str. Andreescu, str. Budai Deleanu, Bd. 16 Decembrie 1989, Spl. T. Vladimirescu, Spl. Sofocle, zona de blocuri din
Agenda2005-12-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283506_a_284835]