344 matches
-
pe negustorii greci din Mesembria de-a plăti vama imediat la intrarea mărfurilor prin granițe și le permise a o răspunde înlăuntrul țării și anume la Tecuci și la Bârlad; apoi le mai învoi ca să nu fie obligați a-și vămui altundeva decât numai în orașul Micul Galați toate mărfurile moldovenești, ungurești, rusești și boheme pe care ei le-ar cumpăra spre a le esporta. {EminescuOpXIV 189} Bogdan-Dragoș voievod. În anul 1359 se puse în fruntea românilor așezați în comitatul Maramureșului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o „margine a cărnii împrejur înflorită” ori în ochiul fecundat de lacrimă: „Ochiul rugatul de var/ sub nufăr orbește cândva/ inorog de petale/ lacrima”. Pretutindeni e o lume filtrată, ca la Blaga, în care stările și imaginile ating eul doar vămuite de șoapte, stropi, semințe, frunze, „așchii de sânge”, pleoape ș.a. Ceea ce conferă soliditate acestei lumi de senzații întretăiate de cugetare este poetizarea sistematică, încrengarea în plase metaforice, de unde și o oarecare monotonie. Ipostaza iubirii e de aflat în Jugastru sfiala
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
de colo-colo, ținându-se cu mânile de tâmple și olicăindu-se. Nu plânge jupâne, zise Sandu. Întreabă-mă de ce-am venit. Am venit să-mi dai vamă douăzeci de mii de lei. —Aoleo! aoleo! dar ce-am făcut să mă vămuiești? N-ai făcut decât una: că ai vămuit și tu pe oamenii din baltă, dar i-ai vămuit cu nedreptate. Scoate și dă cât am cerut. —Aoleo, nene Sandule, n-am. — Atuncea să dai treizeci de mii. Vai de zilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și olicăindu-se. Nu plânge jupâne, zise Sandu. Întreabă-mă de ce-am venit. Am venit să-mi dai vamă douăzeci de mii de lei. —Aoleo! aoleo! dar ce-am făcut să mă vămuiești? N-ai făcut decât una: că ai vămuit și tu pe oamenii din baltă, dar i-ai vămuit cu nedreptate. Scoate și dă cât am cerut. —Aoleo, nene Sandule, n-am. — Atuncea să dai treizeci de mii. Vai de zilele mele! de unde să scot atâția bani? Anaforu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ce-am venit. Am venit să-mi dai vamă douăzeci de mii de lei. —Aoleo! aoleo! dar ce-am făcut să mă vămuiești? N-ai făcut decât una: că ai vămuit și tu pe oamenii din baltă, dar i-ai vămuit cu nedreptate. Scoate și dă cât am cerut. —Aoleo, nene Sandule, n-am. — Atuncea să dai treizeci de mii. Vai de zilele mele! de unde să scot atâția bani? Anaforu și ciovrântia ta de cațaon! Dă patruzeci de mii. Hagi Iani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nouă de bucătari, ascuțindu-și cuțitele. În vremea ospețelor stăteau șirag în jurul cortului celui mare nouăzeci și nouă de baclavagii. De la cel dintăi ceas al zilei, nouăzeci și nouă de bărbieri așteptau scularea marelui stăpân al lumii. Oștile împânzeau satele, vămuind oile și grânele. Navrapii ajungeau cu harmasarii lor până în zările cele mai depărtate, împungând cerul cu sulițe, ca să ieie spaimă neamurile. Astfel stăpânul cel înfricoșat al lumii a ajuns la porțile Amasiei și slujitorii împărăției au întins cortul cel mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
a înfuriat-o, înfricoșînd-o. Ca să-și disimuleze descumpănirea, îndată ce m-a cunoscut, dînsa exclamă cu satisfacție: „Bine că a venit un profesor să am și eu cu cine mă consola.” Credea că spusese „consulta”. * Era sezonul nucilor verzi și, după ce vămuiau în pauză pe elevi, dăscălițele își cronțăiau cu deliciu prada. Într-atât se dedaseră acestui viciu încît, dacă se întîmpla ca directoarea să lipsească, uitau să mai intre la clasă. Zilnic, în cancelarie se așternea pe podea un covor de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
goi și coadă solzoasă de pește , dulapuri din lemn masiv, lada de zestre a mamei adusă - cu multe generații În urmă - ca marfă de contrabandă din țara nu tocmai prietenă pe ai cărei negustori sași oamenii lui vodă Țepeș Îi vămuiau la sânge chiar și la modul propriu (lada ajunsese În părțile noastre nu pe bani - pe care sărăntocii de aici nu i-au avut niciodată -, ci căzuse dintr-un rădvan ce gonea nebunește pe un drum din Codrul ăl Mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sa carieră politică postbelică. O carieră spectaculoasă, în primii ani. Poziția sa ierarhică era, comparativ, neglijabilă acum. Importantă doar prin contacte obscure, vechi și noi, cu REȚEAUA... Deci el supraveghea atunci porțiile acelea de înfometare. Și avea grijă să le vămuiască. Să poată el și alți câțiva supraviețui... Scosese mâinile de sub cearșaf. Le întinsese, paralel, ca o relaxare. Mâini mici, palide, puerile. Insomnia unei nopți bolnave, implorând leacul. Privirea verde, adâncindu-se, flămândă, tot mai întunecată, implorând leacul. Cearșaful se încreți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
prin hambare și prin buzunare, prin ocol și chiar pe sub țol - Îi dai nas lui Ivan?, ți se suie pe... pe unde simte că e hazaikă... Și, după ce se-ntâmplă să-l bați pe dușmanul nostru, Turcul, pe mine mă vămuiești? De la mine, aliat, prieten iei pradă de război? Mie-mi iei jumătate de țară, nerușinatule, porcule de câine...? - Simțită... interpelare. Ce răspunde Ivan? - Ivan? «Tătucă, frățioare, prieten scump, alinare a sufletului meu zbuciumat și viscolit - dar cum rostești tu asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pe alți haiduci în haine arnăuțești, pe cari îi glorifică tîmpenia populară, i-au uitat toți, afară de editorul Herz și de romanțierul N.D. Popescu. În schimb, pe bulevarde și străzi de capitală, o mînă de oameni pradă copiii, oprește camioanele, vămuiește ideile”. O voință de profanare a valorilor colective „sacre” străbate aceste pagini deziluzionate, a căror violență e direct proporțională cu dezgustul în fața compromiterii idealurilor înalte, unificatoare. Partea literară a „Revistei revistelor” are în prim-plan un text al poetului Barbu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
compusă și Scrisoarea către Zulnia, poem complex și profund. Este istoria unei pasiuni scrisă de un Tristan care-a pierdui pe holda lui. Regele Marc este un tiran implacabil („aruncată de un tiran... În vron loc cu depărtare”). Acela care vămuiește sufletele? Iscusința lui Conachi e să țină poemul Într-un timp nedeterminat: un prezent al pasiunii. În el intră toate nuanțele temporare. Faptele s-au petrecut, se petrec Încă, ibovnica slăvită se află nu se știe unde, dar nu despre
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
irealizabil: să ajungă în București, lîngă mama sa. S-o poată îngriji. Ar fi dat orice pentru asta! A jucat pe mai multe scene din țară Constanța, Petroșani, Bacău, Bîrlad. Avea un dușman de moarte regizorul C.D. care l-a... vămuit de multe ori, pretextînd că-l aduce-n Capitală. Deși era mai în vîrstă, ne-am împrietenit. Am încercat să-l ajut, dar n-aveam cum: avea un aer perdant, care nu dă bine în București... și o lipsă de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
speranță. Destinul lui Iisus : cu fariseii putea să ajungă pe tron, cu apostolii pe cruce. Când îți trăiești mai intens clipa, și destinul ți se pare mai darnic. Suntem coautori ai tapiseriei vieții noastre. Destinul - această gaură neagră care ne vămuiește energiile. Potcoava poate fi norocoasă când ajunge la tine fără copită. E un sentiment tonic să știi că destinul tău și cel al omenirii poartă aceeași semnătură. Destinul intervine, de regulă, pe post de pilot automat. Până în clipa fatală, destinul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
zmeele copilăriei. Viața - un week - end între două eternități. Timpul are totuși tact. Ucide întâi dragostea, apoi surogatul de viață care a mai rămas. Trecutul ne amenință permanent cu exemple. În liniștea bisericilor, bătrânii își rememorează nebuniile tinereții. Timpul ne vămuiește mai întâi dorințele. Timpul nu părăginește decât cărțile cu malformații congenitale. Timpul este mai aspru cu arta decât a fost Ulise cu pețitorii Penelopei. Timpul se teme de piramide, iar destinul de Oedip. Prezentul este vertebra dintre bunici și nepoți
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
fizică și tulburarea nervoasă și că n-aveam de gând să devin niciodată navetist - o decizie pe care bănuiesc și tata o luase pentru mine, deși din cu totul alte motive. Îmi dau seama acum că „Războiul cel Mare“ Îl vămuise de două ori cu cruzime - nu numai În anii cumpliți petrecuți În tranșee, ci și ca efect social. Îl obișnuise cu gustul vieții de ofițer și gentleman, mai cu seamă În perioada de după război, când se afla cu armata de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
să-l întrebi. Toți erau legați de mafia basarabeană sau ucraineană, își încercaseră norocul și puștile cu jafuri mici, de raion, iar acum trecuseră granița și operau la noi, pe șosele și-n gări. Doar naivii mai întrebau ce fură. Vămuiau drumurile înspre și dinspre Moldova, țineau în mână jumătate din Dobrogea și toată Câmpia Ialomiței, până la Râmnicu Sărat. Jefuiau fără discernământ, orice le-atrăgea atenția: mașini, camioane, convoaie. Lucrau repede, scurt, în grupuri de câte șase; doi se interesau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
imboldul i-a fost dat de vechimea și statornicia locuitorilor, de poziția geografică și trecutul istoric al satului, rămas în documentele celor dintâi domni ai Moldovei ca „satul de la vamă” , de la vama pusă la vărsarea Moldoviței în Moldova, unde se vămuiau mărfurile care plecau sau veneau din Ardealul românesc și din Ungaria. Cu modestele noastre puteri, ne-am apucat ca să nu rămână lucrul nelucrat și ceea ce se vede, vrem să zicem că ține locul la ceea ce ar fi ieșit de sub pana
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
se cunosc unele lucruri, altele sunt învăluite în mister. Născut în anul 1873 s-a refugiat în Oltenița, fiind nevoit să fugă din Rusia, urmărit de Ohrana (poliția țaristă). În municipiul dunărean, care atunci era un mic orășel unde se vămuia sarea care pleca spre spațiul balcanic și central - european, Vasili Ivanovici s-a stabilit în anul 1895. Pentru a-și ascunde adevăratul nume, care nu era românesc, a adoptat o nouă identitate, devenind Vasile Penu, un țăran sărac din comuna
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
de Aurel Brumă. Ea ne solicită inițiatică forță mentală de a sta ,,mână în mână sub strașina durerii..."65 și de a contempla ,,..flacăra propriilor gânduri topind cositorul..." 66. Un alt simbol profesionist descris în roman este mașina, ,,un șlep vămuit de roți, sictir metalic cu damfuri muzeale... (o altă memorabilă descriere literară a lui Aurel Brumă)"67. Ea nu o duce pe Iza dincolo de hotarele vieții, în ținuturile tenebroase ale morții, unde destinul își dezvăluie înțelesurile, ci aici, mai aproape de
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
la alin. (1), mărfurile pot fi scoase temporar din antrepozitul vamal. ... Articolul 109 Autoritatea vamală poate permite că mărfurile aflate într-un antrepozit vamal să fie transferate în alt antrepozit vamal. Articolul 110 Pentru mărfurile scoase din antrepozitul vamal și vămuite la import, cheltuielile de antrepozitare, inclusiv cele de conservare, nu se adaugă la valoarea în vama. Secțiunea a IV-a Perfecționarea activă Articolul 111 (1) Regimul de perfecționare activă constă în supunerea, pe teritoriul României, la una sau mai multe
CODUL VAMAL din 24 iulie 1997 - (*actualizat*) ( LEGEA nr. 141/1997 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117838_a_119167]
-
de transport în altul, documentele referitoare la o astfel de operațiune se pun la dispoziția autorității vamale. Secțiunea a II-a Reexportul mărfurilor străine de pe teritoriul României Articolul 135 (1) Mărfurile străine aflate pe teritoriul României, care nu au fost vămuite, pot fi reexportate. ... (2) Reexportul constă în scoaterea din țară, prin depunerea declarației vamale de reexport, în vederea vămuirii, cu excepția cazului în care măsurile de politică comercială interzic operațiunea. ... (3) În cazuri temeinic justificate, mărfurile străine nevămuite pot fi abandonate, cu
CODUL VAMAL din 24 iulie 1997 - (*actualizat*) ( LEGEA nr. 141/1997 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117838_a_119167]
-
de import al României se utilizează la întocmirea declarației vamale în detaliu și la alte regimuri sau destinații vamale decât importul. Capitolul 7 Exportul mărfurilor Articolul 115 (1) Mijloacele de transport acoperite și coletele conținând mărfuri pentru export, care se vămuiesc în interiorul țării, se sigilează de autoritatea vamală imediat după efectuarea controlului. (2) Mărfurile destinate exportului, controlate și vămuite în interiorul țării, nu se supun controlului vamal la frontiera, unde se verifică numai numărul, seria și integritatea sigiliilor aplicate, pe baza documentului
REGULAMENT din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119340_a_120669]
-
vamale decât importul. Capitolul 7 Exportul mărfurilor Articolul 115 (1) Mijloacele de transport acoperite și coletele conținând mărfuri pentru export, care se vămuiesc în interiorul țării, se sigilează de autoritatea vamală imediat după efectuarea controlului. (2) Mărfurile destinate exportului, controlate și vămuite în interiorul țării, nu se supun controlului vamal la frontiera, unde se verifică numai numărul, seria și integritatea sigiliilor aplicate, pe baza documentului vamal de export. ... Articolul 116 (1) Mijloacele de transport și coletele destinate exportului, vămuite în interiorul țării, sosite la
REGULAMENT din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119340_a_120669]
-
destinate exportului, controlate și vămuite în interiorul țării, nu se supun controlului vamal la frontiera, unde se verifică numai numărul, seria și integritatea sigiliilor aplicate, pe baza documentului vamal de export. ... Articolul 116 (1) Mijloacele de transport și coletele destinate exportului, vămuite în interiorul țării, sosite la frontiera fără sigilii, cu sigilii violate, neaplicate corect sau cu sigilii care nu corespund celor menționate în documente, precum și mijloacele de transport și coletele care nu mai îndeplinesc condițiile de sigilare se controlează de autoritatea vamală
REGULAMENT din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119340_a_120669]