466 matches
-
prin șederile estivale de la Văratec, împreună cu Valeria Sadoveanu, părintele Bartolomeu Anania și pictorul Horia Bernea, și ei îndrăgostiți de acest spațiu de tihnă și reculegere, pentru ca în finalul vieții să intre în cinul monahal și să se stabilească la același Văratec, lăcaș bătut de „vântul cel rău” de iarnă și de aerul fierbinte care seceră florile din lunci, vara, după spusa lui Hogaș, la câteva verste doar de Humulești, leagănul copilăriei celui mai mare, mai spectaculos și mai popular povestitor român
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
numai opera ci și vârsta v-ar îndreptăți să urcați treptele Academiei Române 2 - ceea ce-i doresc eu literaturii române la ceasul acesta de singurătate. Cu reputate mulțumiri, al domniei voastre Valeriu Anania [Domnului Marin Preda, Directorul Editurii Cartea Românească - București.] * Văratec, 14 ianuarie 1988 Iubite Părinte Nicolae, Una din puținele bucurii pe care mi le-a adus acest început de an este generoasa Sfinției Voastre scrisorică, pentru care țin să vă mulțumesc din tot sufletul. La rândul meu vă fac aceleași
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
Banatului 4 v-am citit cele câteva superbe pagini despre vocația monahală, deschisă prin cele trei temeiuri științifice. Adăugându-le un al patrulea - dubla structură a luminii - le-am folosit în deschiderea predicii mele din 15 august - hramul 5 Mănăstirii Văratec - asupra Maicii Domnului - modelul suprem al vieții monahale - în sensul că ceea ce pare negația unui adevăr consacrat - și acceptat de simțul comun - e, de fapt, confirmarea lui și, mai mult, o altă ipostază a aceluiași adevăr. Nu e vorba, doamne
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
teologii de ghetou. Eu, pleonastic vorbind, am încercat ceva, dar nu sunt foarte convins de o asemenea calificare. Cred, însă, că Sfinția Voastră aveți tot ce trebuie. Cu frățească îmbrățișare în Hristos Domnul, Arhim[andrit] B[artolomeu] V[aleriu] Anania * Văratec, 22 mai 1988 Iubite Părinte Nicolae, Adevărat, a înviat Domnul! Mesajul Sfinției Voastre a sosit după plecarea mea din Văratec, îndată după Paști, și l-am aflat acum, când am revenit mai mult în treacăt, îndeosebi pentru a lua parte
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
că Sfinția Voastră aveți tot ce trebuie. Cu frățească îmbrățișare în Hristos Domnul, Arhim[andrit] B[artolomeu] V[aleriu] Anania * Văratec, 22 mai 1988 Iubite Părinte Nicolae, Adevărat, a înviat Domnul! Mesajul Sfinției Voastre a sosit după plecarea mea din Văratec, îndată după Paști, și l-am aflat acum, când am revenit mai mult în treacăt, îndeosebi pentru a lua parte la magnificul hram al Mănăstirii Neamț, precum și pentru o întâlnire cu elevii Seminarului Teologic. Mă consolează gândul că niciodată nu
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
4. Nicolae Steinhardt - Viața monahală în Mitropolia Banatului, 36, nr. 6, iunie 1986, p. 70-74. 5. Se celebrează, în fiecare an, sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului sub îndrumarea spirituală a Prea Cuvioasei Maici Iosefina Giosanu, stareța de peste un deceniu a Mănăstirii Văratec. 6. Biblia sau Sfânta Scriptură, ediție jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, arhiepiscopul Clujului, sprijinit pe numeroase alte osteneli. București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2001
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
răgazul să vă scriu impresiile de lectură despre Lirica lui Lucian Blaga. Cu simpatia și prețuirea de totdeauna, primiți, vă rog, prietenia mea cordială. Const. Ciopraga * Iași, 2 sept[embrie] 1973 Iubite domnule Micu, Ieri m-am întors de la Mănăstirea Văratec și am avut plăcuta surpriză ca la Iași să găsesc, alături de corespondența sosită între timp, Contemporanul cu cronica la Hortensia Papadat-Bengescu9. Am fost mișcat de frumoasele aprecieri pe care le formulați în legătură cu cartea respectivă. Este o analiză foarte serioasă, aceasta
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
de tulburătoare. Maica Iosefina Giosanu (n. 5 mai 1963, Stănița, județul Neamț) e o intelectuală autentică, posesoarea unei culturi impresionante și, în același timp, o cercetătoare instruită și erudită, care s-a impus prin două cărți esențiale privitoare la Mănăstirea Văratec - Stavrofora Nazaria Niță. Un model de stareță a vremurilor tulburi. In memoriam (2008) și Duhovnicie și filantropie la Mănăstirea Văratec. Tradiție, continuitate și înnoire (2013), precum și printr-o sumă semnificativă de articole, studii și cercetări de istorie religioasă locală. Cărțile
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
și, în același timp, o cercetătoare instruită și erudită, care s-a impus prin două cărți esențiale privitoare la Mănăstirea Văratec - Stavrofora Nazaria Niță. Un model de stareță a vremurilor tulburi. In memoriam (2008) și Duhovnicie și filantropie la Mănăstirea Văratec. Tradiție, continuitate și înnoire (2013), precum și printr-o sumă semnificativă de articole, studii și cercetări de istorie religioasă locală. Cărțile acestea și contribuțiile sale publicistice nu au apărut din goluri sau dintr-un impresionism accesibil oricui, ci din investigații profunde
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
sau dintr-un impresionism accesibil oricui, ci din investigații profunde, din lecturi atente și, desigur, din meditații permanente asupra rostului nostru pe pământ. Înzestrată cu o foarte bogată și asimilată cultură teologică, istorică și literară, maica Iosefina Giosanu, stareța Mănăstirii Văratec din anul 2001, propune în toate demersurile sfinției sale redefinirea și rescrierea sensurilor majore ale unei comunități monastice, atât de însemnată ca aceea de Văratec. Glosările acestea mi-au fost sugerate de lectura unei emoționante epistole pe care mi-a trimis
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
cu o foarte bogată și asimilată cultură teologică, istorică și literară, maica Iosefina Giosanu, stareța Mănăstirii Văratec din anul 2001, propune în toate demersurile sfinției sale redefinirea și rescrierea sensurilor majore ale unei comunități monastice, atât de însemnată ca aceea de Văratec. Glosările acestea mi-au fost sugerate de lectura unei emoționante epistole pe care mi-a trimis-o profesorul și filosoful Vasile Morar (n. 1946), care a susținut și coordonat unele dintre proiectele maicii Iosefina Giosanu. Impresionat de viața monahală și
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
au fost sugerate de lectura unei emoționante epistole pe care mi-a trimis-o profesorul și filosoful Vasile Morar (n. 1946), care a susținut și coordonat unele dintre proiectele maicii Iosefina Giosanu. Impresionat de viața monahală și culturală a Mănăstirii Văratec, de ordinea, disciplina și orânduiala din această lavră a ortodoxismului, filosoful Vasile Morar stabilește câteva conexiuni și disocieri ce se cuvin a fi cunoscute și reținute. [București, 25 septembrie 2013] Stimate domnule profesor Scurtu, Ne cunoaștem demult timp, iar faptul
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
prin această observație, la ceea ce mă interesează în momentul de față să vă împărtășesc: tema spațiilor tradiționale impregnate religios. În ultima noastră discuție purtată telefonic mi-ați spus că vă bucurați pentru ca destinul a fost darnic cu dumneavoastră: „am cunoscut Văratecul de mic”. După aceea ați continuat pomenindu-i pe cei care s-au perindat pe acolo, iluștri scriitori, istorici, filosofi, istorici ai literaturii, psihologi, oameni politici. Inevitabil, apăreau acorduri sau dezacorduri față de opiniile sau descrierile locului. Dumneavoastră aveți avantajul că
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
vă port o caldă invidie. N-am o experiență de acest fel. Și, mai ales, n-am fost acolo, atunci. Am fost însă, într-un fel norocos pentru că primul meu coleg de cameră din timpul facultății, Ioan Mihăilescu, era din Văratec, cea atât de apropiată, din multe puncte de vedere, de Agapia. Eram fascinat de povestirile sale și, astfel, prin el am avut acces la ceea ce dumneavoastră numiți, în chip potrivit, „farmecul inconfundabil al Văratecului”. „Farmec” este un cuvânt pe care
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
timpul facultății, Ioan Mihăilescu, era din Văratec, cea atât de apropiată, din multe puncte de vedere, de Agapia. Eram fascinat de povestirile sale și, astfel, prin el am avut acces la ceea ce dumneavoastră numiți, în chip potrivit, „farmecul inconfundabil al Văratecului”. „Farmec” este un cuvânt pe care-l găsesc și eu ca fiind potrivit, poate pentru că el surprinde ceva din starea pe care colegul meu, cu patos, o exprimă printr-un frumos amestec de naturalețe și încântare. Știu că atunci m-
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
că mult mai pregnantă a devenit această întâlnire, dintre conceptul metaforă propus de Lucian Blaga și senzația că există asemenea spații privilegiate, atunci când l-am cunoscut pe ilustrul jurist de drept internațional, Tudor Popescu, care avea un adevărat cult pentru Văratec. Nutresc un regret încărcat și de amărăciunea culpabilității că nu i-am răspuns acestui om cu aceeași deschidere generoasă pe care el a manifestat-o față de mine în anii ’70, spre sfârșitul acestora, când Profesorul de etică al meu și
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
să asist, pur și simplu la discuțiile lor de vechi și încercați prieteni. Eram necopt pentru a-i înțelege și nici nu puteam pricepe cum se împacă pasiunea pentru drept internațional cu fascinația pentru trăitul dânsului în fiecare vară la Văratec. Nu știam multe atunci, după cum nici acum nu sunt mai bine instalat în lumea cunoștințelor profunde, semnificative, autentice. Acum știu, de pildă, ceea ce atunci am aflat dar n-am înțeles cât de important este, anume că, în tulburii și brutalii
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
ignoranți sau nu, ar fi putut să-și ducă la rău sfârșit impulsul lor agresiv: față de orice era considerat „vechi”, „obscurantist”, „bigot” și, alte asemenea etichete-ciocan. Or, ce a făcut Tudor Popescu pentru a salva lavrele monahale precum cele de la Văratec și Agapia? Nu s-a mulțumit doar să lucreze cu mintea sa dreaptă și competență întocmind Hotărâri de Guvern și îmblânzind zbiri ideologici plin de zel și nerăbdători să nu mai vadă în fața ochilor „negrul mănăstirilor”, ci, știind ce reprezintă
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
plin de zel și nerăbdători să nu mai vadă în fața ochilor „negrul mănăstirilor”, ci, știind ce reprezintă exemplul curajos, a decis, și s-a ținut de cuvânt, să locuiască, două trei luni de vară, timp de 60 de ani, la Văratec. A intuit exact că există o lașitate a celor însetați de ruine și distrugere de dragul distrugerii. A intuit și a știut, deopotrivă, că aceștia sunt atenți la cei care au putere, iar dacă puterea nu se manifestă distructiv înseamnă „că
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
este adevărat, pot proba, domnule profesor Scurtu, prin faptul că ultimele însemnări intitulate de soția Vera și fiul Nicolae, în 2007, Notițe biografice, strict personale și de suflet, apărute într-un tiraj infim, au fost redactate, deloc întâmplător, tocmai la Văratec. Nu pot să nu reproduc chiar prima frază a cărții în care Vera Popescu mărturisește: „în ambianța de vrajă a mănăstirii, în tihna ceasului de noapte, când până și clopotele din turnul bisericii tac, iar toaca-și odihnește lemnul la
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
își rezolva nedumeririle, își scria lucrările”. O asemenea mărturie-document am pus-o imediat în legătură cu o alta la fel de emoționantă a celei care este stareța Iosefina Giosanu - sufletul duhovnicesc și, în egală măsură - înțelepciunea practică, de câțiva ani buni, ai actualei Mănăstiri Văratec. Când am avut bucuria s-o cunosc, acum câțiva ani, printr-un prieten străvechi, el însuși mai mult decât atașat de loc, de măicuțe, și am întrebat de profesorul Tudor Popescu, nu mică mi-a fost surpriza s-o văd
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
iubirii de semeni, ale generozității și misericordiei ci și virtutea, atât de rară și de importantă, a simplității. Cu simplitate binefăcătorul s-a integrat în ceea ce a salvat. Cam aceste lucruri le știam, în mare vorbind, domnule profesor Scurtu, despre Văratec până s-o cunosc și, prețuiesc pe stareța Iosefina Giosanu. În modul cel mai firesc cu putință, în zilele atât de egale între ele de la Văratec, o egalitate impusă de regularitatea programului monahal, dată însă și de ascultarea slujbei în
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
a salvat. Cam aceste lucruri le știam, în mare vorbind, domnule profesor Scurtu, despre Văratec până s-o cunosc și, prețuiesc pe stareța Iosefina Giosanu. În modul cel mai firesc cu putință, în zilele atât de egale între ele de la Văratec, o egalitate impusă de regularitatea programului monahal, dată însă și de ascultarea slujbei în întreaga incintă, stareța Iosefina Giosanu ne-a arătat lui Petre Roman și mie, într-o bună zi, lucrarea intitulată Duhovnicie și filantropie la Mănăstirea Văratec. Tradiție
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
de la Văratec, o egalitate impusă de regularitatea programului monahal, dată însă și de ascultarea slujbei în întreaga incintă, stareța Iosefina Giosanu ne-a arătat lui Petre Roman și mie, într-o bună zi, lucrarea intitulată Duhovnicie și filantropie la Mănăstirea Văratec. Tradiție, continuitate și înnoire. Era o teza de licență redactată după toate canoanele cercetării științifice. Nici o frază nu era rod al impresionismului nestrunit de cerința obiectivității. Așa că am citit pe nerăsuflate un text pe care prietenul pomenit mai înainte avusese
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
are conștiința clară a misiunii sale: „Ideea de bază ce se desprinde din investigația mea istorică este aceea a împletirii duhovniciei cu filantropia într-o simfonie vocațională, care este singura în măsură să explice ascensiunea uimitoare a așezământului monastic de la Văratec de la stadiul de modestă sihăstrie adunată în jurul unei simple bisericuțe de lemn, până la dimensiunile de adevărată lavră monahală constituită în jurul celor trei biserici mari cu obștile respective, însumând aproape cinci sute de viețuitoare”. În partea a doua a cărții autoarea
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]