88 matches
-
din epoca modernă prin sintagma răzeșie veche. Primul document ce face referire în mod explicit la Umbrăreștii-răzeși-partea din jos, este o carte domnească emanată din cancelaria voievodului Vasile Lupu, datat 28 noiembrie 1635, prin care se „face știre” unui Cristian vătav „că s-au jăluit satul Torceștii, nepoții lui Bilăiu, zicându că au ei ocină și moșie, den Brălădița (Bârlovița - I. S.) pără în apa Brăladului... pănă în hotarul Umbrăreștilor”, cerându-i-se să meargă la fața locului, să cerceteze pricina
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
animalelor trebuie să fi fost pe atunci o preocupare importantă la Torcești și Umbrărești, căci constatăm interesul pentru a avea cele de trebuință creșterii animalelor din documentul dat de Vasile Lupu, în 1635, cartea domnească prin care împuternicea pe Cristian vătavul să cerceteze pricina dintre nepoții lui Bilăiu din Torcești și vecinii lor, deoarece aceștia „merg de le cosesc fânul și le împresoară moșia cu tăria lor”, moșie situată, scrie în act, între Bârloviță și Bârlad, de fapt Cătunașii și partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de persoane umbrăreștene (ca și din alte sate) din peisajul documentar față de perioada precedentă. Întâlnim în anul 1724 pe un „Sandul, căpitanul de Umbrărești”, participant la efectuarea unei hotărnicii din satul vecin, „Bârlădenii, care sunt la ținutul Tecuciului”, pe Darie, vătav al logofătului Manolache Costachi (în acest răstimp a crescut mult numărul slugilor boierești), pe Ion Drăgoi, mazil la Torcești, înregistrat ca atare în catagrafia din 1774, dând și o mărturie în 1784. Poate vor fi existând și alte nume prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în epocă, iar logofătul și soția sa să fi contribuit la școlarizarea lui. Știutori de carte trebuie să fi avut la Umbrărești marele logofăt Manolache Costache și urmașul său la moșie, marele vornic Gavril Conachi. Avem în vedere pe acel vătav Darie, pe care îl folosește ca slujbaș și „logofeteasa Manolăcheoaie”, sau pe vătafii Lupu sin Manole (descendenți Corpăcești), Gheorghiță Bute, Ioniță Trușan, Vasile Tonul, Grigoraș Butunoi, nume pe care le întâlnim în sămile Conăchești din a doua jumătate a secolului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Iurașcu, fără a mai vorbi de legătura cu Iurașcu pîrcălab de Hotin, care a fost pur și simplu uitat. Noul său arbore genealogic, pus la finele aceluiași volum, pornește de la Iurașcu din Peletuci, din ținutul Bacăului, care în 1647 era vătav. De la fiul acestuia, Nicolae Iurașcu, autorul pornește un ram, pe care îl pune și pe Vasile Iurașcu, cu o soră, Zamfira. De data aceasta, lui Vasile Iurașcu i se dă alt tată, pe Ion Iurașcu, iar de bunic, pe un
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1683-1685), apoi a fost avansat biv logofăt (1685), apoi a fost pîrcălab (1687), apoi vtorimedelnicer (1695), și în sfîrșit, vtorilogofot (1696-1706)30. Acestui Stratul Iurașcu i se dă ca fiu pe logofătul Neculai Ursu Iurașcu (1708), copil de casă apoi vătav de stolnicie (1716-1721), vel căpitan de Covurlui (1722-1725) și biv vel căpitan (1725-1743)31. Dar se vede bine că la întocmirea acestei genealogii, nu corectitudinea documentară l-a condus pe autor, ci intenția de a căuta legăturile neamului Iurașcu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
spuse la 7 mai 1666 (7174) de Elisafta stareța: „Scriem și mărturisim cu acest zapis al nostru cum noi,... am vîndut un loc de prisacă deasupra Iezerenilor, în Rediu, și loc pen pregiurul prisăcii în toate părțile,... dumisale lui Gligorașco vătavul părintelui mitropolitului Ghedeon... și cu acei bani am făcut o vie sfintei mănăstiri, în sat la mănăstire”. Asta e prima oară când aud de o mănăstire care spune: „am făcut o vie”. Uite ce scrie „Palaghia Crăciuneasa din târgul din
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vodă”. Vodă nu cumpăra așa te miri ce și oriunde, ci în Dealul Cetățuii și măcar o falce de vie. Și cum spuneai, dălcăușii domnești erau ieșiți la „vânătoare”, fiindcă tot la 27 martie 1666 (7174) cumpără de la Ionașco „Căpățână vătavul și Chera femeia” lui „doă fălci... care vii sîntu în Cetățuie”. Până aici cumpărătorii trimiși de vodă și-au făcut doar mâna, vere. Asta se vede din cele opt zapise întocmite în aceeași zi: 28 martie 1666 (7174). Prima vie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fac păcate... Dar mai bine să asistăm la o cumpărare de vii. De pildă, cea făcută de Dumitrache Chiriță Paleologul, mare postelnic, care a cumpărat un sat și “trei fălci de vie din tîrgul Iași, din dealul Copău” de la “Lupul vătav de tălmaci”. Pentru aceasta depun mărturie la 5 ianuarie 1611(7119) mari boieri: doi logofeți, un hatman, doi vistiernici, un mare armaș și un comis. Viile puteau fi zălogite cum a făcut de pildă Manolachi, mare vameș, care se împrumută
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Ștefan-vodă dintr-un vârvu de munte ce iaste lângă mănăstire. Și unde au agiunsu săgiata, acolo au făcut prestolul, în oltariu. Și iaste mult locu de unde au tras până la mănăstire. Pus-au și pre trii boernași de au tras, pre vătavul de copii din casă și pre doi copii de casă. Decii unde au căzut săgiata vătavului de copii au făcut poarta, iar unde au căzut săgiata unui copil din casă au făcut clopotnița. Iar un copil din casă zicu să
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
au făcut prestolul, în oltariu. Și iaste mult locu de unde au tras până la mănăstire. Pus-au și pre trii boernași de au tras, pre vătavul de copii din casă și pre doi copii de casă. Decii unde au căzut săgiata vătavului de copii au făcut poarta, iar unde au căzut săgiata unui copil din casă au făcut clopotnița. Iar un copil din casă zicu să fie întrecut pe Ștefan-vodă și să-i fie căzut săgiata într-un delușel ce se chiamă
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
230 birnici, dar și alte categorii fiscale: 2 preoți, un diacon, 2 dascăli, 11 bătrâni și nevolnici, văduve, 14 slugi și 2 evrei orândari (arendași, n.ns.), iar cea din 1838, 276 birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 19 bătrâni, 37 văduve, 21 căpătăieri, o slugă și 4 evrei orândari 13. Și în anii care au urmat numărul de lăcuitori a crescut, fiind în anul 1852 de peste trei ori mai mare față de anul 1803, ajungând la
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
Și în anii care au urmat numărul de lăcuitori a crescut, fiind în anul 1852 de peste trei ori mai mare față de anul 1803, ajungând la 370 de nume, din care 285 erau birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 33 bătrâni și nevolnici, precum și 43 văduve 14.Constatăm că și în această perioadă s au stabilit în Belcești oameni proveniți din afara granițelor țării, după cum lasă să se înțeleagă numele unor birnici, precum: Toader Bejan, Toader Mazuru, Toader
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
13 văduve și un evreu orândar. În următoarele decenii, însă, populația a scăzut continuu, catagrafia din 1838 consemna 38 birnici, un preot, 2 dascăli, 3 văduve și un evreu orândar, iar cea din 1852, doar 31 birnici, un preot, un vătav al moșiei, 2 bătrâni și 6 văduve. Nici afluența străinilor spre Ulmi nu a fost mare, tăblița din anul 1851 menționând 4 căpătăieri, din care 2 proveneau din ținutul Cârligăturii și câte unul din Ruginoasa și Coșula (ținutul Botoșani), însă
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
pildă în țara noastră.” - Precum îmi aduc eu aminte, mărite Spirit, Duca Vodă a dat poruncă către mănăstirea Hlincea și hlinceni încă pre când mănăstirea Cetățuia abia își ridica zidurile, adică la 24 aug. 1670 (7178): „Scriem domniia mea la vătavul și la toți sătenii de Hlincea;...c-am socotit domniia mea pentru cei doisprâdzece oameni ce sântu polușnici de ascultă de svânta mănăstire Hlincea, toți să fie pre sama mănăstiri Hlincei și să asculte de egumenul acei svinte mănăstiri, iar
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
7174), când Elisafta, stareța, și soborul mănăstirii Socola spun: „Scriem și mărturisim cu acest zapis al nostru, cum noi...am vândut un loc de prisacă deasupra Iezerenilor, în Rediu, și loc pen pregiurul prisăcii în toate părțile...dumisale lui Gligorașco vătavul părinelui mitropolitului Ghedeon...Si cu acești bani am făcut o vie svintei mănăstiri, în sat, la mănăstire, care iaste de față.” - Se vede treaba că măicuțele se gospodăreau cu mulă chibzuială. - Iată însă, mărite Spirit, că necazurile călugărițelor de la Socola
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Hrior, plugar 6. Grigoraș, ciobotar slugă 298 298 7. Doroftei Lupan, pușcaș 8. Ioniță, fiul lui Lupan, pușcaș 9. Grigoraș, păscar 10. Ilie Sofroneiu, păscar 11. Ion, ungurean, argat Slugi, argați, păstori ai dumisale Spătarului Mihalachi Costachi 1. Ștefan Pârâu, vătav 2. Costandin Botezat,logofăt 3. Costachi Buleandră, slugă 4. Georghi, sârbu, slugă 5. Ioniță, muntean, slugă 6. Ștefan Bujoran, slugă 7. Sandul, ungurean, slugă 8. Gavril Grosu, slugă 9. Neculaiu Boșcă, slugă 10. Ilie Popa, slugă 11. Ștefan Loizu, slugă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
martie 1620 și Alexandru Iliaș (16201621;1631-1633) din 15 iunie 1621 care pomenesc moșia Frenciugi . Pe la 1633 sunt atestați Bejan, Vasile sin Rusoae, Ionașco, Constantin și Mihăilă din Frenciuci . În zapisul de vânzare din 15 aprilie 1641, prin care Necula vătavul vinde părțile sale din Drăgușeni lui Cerchez, sunt consemnați printre martori Văscan și Simion din Frenciuci . Popa Simion din Mogoșăști și Vasile Poiană de Frenciuci sunt martori la tranzacția din 26 septembrie 1642 prin care Vărvara, fiica lui Văscană din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ianuarie 1768, satul Frenciugi . La 20 martie 1768 episcopul Ioanichie acordă danie moșia Frenciugi și a treia parte din jumătate de sat Căzănești clucerului Alexandru Râșcanu și soției sale Casandra . În timpul războiului ruso-otoman dintre 1768 și 1774, s-a cerut vătavului Nani din Frenciugi niște răgoz, iar acesta din urmă i-a răspuns . Domnul Grigore Alexandru Ghica (18 martie 1764-25 ianuarie 1767; 28 septembrie 1774-1 octombrie 1777) dă carte domnească la 16 august 1777 biv vel banului Sandul Miclescul și biv
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de țipă, apoi îi arată o bâtă zdravănă după ușă. "Mă, și eu am fost așa, mă... Dar eu sunt în stare să călugăresc o sută de haiduci ..." " Apoi și eu am fost hoț, zice Răcoare, da aista a fost vătav de hoți..." Starețul mai povestește despre isprăvile lui. Când umblam pe moșie și mă mâniam pe cal, apoi îl apucam de gât, îl turnam la pământ și-l băteam la pântece cu harapnicu' pân-ce nu mai putea..." " Am pus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să știi de multe dureri și asprimi... Hm!, face Ilie pe gânduri; apoi ese afară și se întâlnește cu călugări: "Vai de mine! zice el. Ce-am fost eu în vremea mea! Eu am fost hoț, da-aista a fost vătav peste hoți!" Altă dată Starețul îl întreabă: "Ei, ce te mai gândești, moșule?" Apoi la ce să mă gândesc și eu? Tot îmi spune unul și altul că ai mulți bani. Tot îm vine să cat tovarăși și să te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
II Pe moșie este o gară. Șeful are o nevastă ca vameșița de la Cornul-Luncii. De la moșie până la gară cinci minute cu calul. O petrecere seara la gară, după pornirea trenului, o stație pe linie secundară, cum ar fi Basarabi. III Vătavul, nevasta vătavului. Primarele, notarul, învățătorii și preotul. IV Cele dintăiu deziluzii cu privire la oameni. 8 Iulie 906 1. Calicul Chichiuță despre care demult vreau să scriu, și care a fost una din spaimele copilăriei mele. 2. Nuvele cu subiect din trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
moșie este o gară. Șeful are o nevastă ca vameșița de la Cornul-Luncii. De la moșie până la gară cinci minute cu calul. O petrecere seara la gară, după pornirea trenului, o stație pe linie secundară, cum ar fi Basarabi. III Vătavul, nevasta vătavului. Primarele, notarul, învățătorii și preotul. IV Cele dintăiu deziluzii cu privire la oameni. 8 Iulie 906 1. Calicul Chichiuță despre care demult vreau să scriu, și care a fost una din spaimele copilăriei mele. 2. Nuvele cu subiect din trecut. Descrierea unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dar e rea de muscă, după cum zice poporul, și în umilința și în iubirea ei cătră bărbatu-său, mărunt și slab, i s-aprinde în ochi dorința de a fi și a altuia. Acolo, la câmp, locuința boerească e departe. Vătavul stă într-o moară veche de vânt. Acolo fac gospodăria pe vară, într-o singurătate grozavă. Acolo, calul, vaca, doi purcei și câteva găini... Oho ho. Buna vremea logofete Cum ți-i habaru, băete, Foarte bine, măi stăpâne, C-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
foarte multe ori ne-a oprit prin Fălticeni, hai să ne cinstească cu un pahar de vin sau rachiu. Eu m-am dus la crâșmă la Costachi Gherasim unde era un scrânciob cu 8 scaune și foarte înalt. Acolo era vătav la scrânciob Vasile Călugărescu. M-a luat în crâșmă, mi-a dat câteva pahare de vin și mi-a dat și 2 ruble de argint de câte 5 lei și mi-a spus: "Eu am să te dau în scrânciob
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]