88 matches
-
mănăstire, de la Svetii Gheorghie de la Hlincea”. -Din nou un egumen cumpărător... Sper ca sfinția ta să nu se supăre dacă am să amintesc din nou de Irimiia, vătavul de vieri. --Ia să auzim de unde până unde se ține de noi vătavul? --Asta o s-o aflăm din zapisul de la 7 iulie 1692 (7200) al Mariei Toderețoaia și a fiului ei Neculai, care vând “dumisale Agafii Vasilie săracului un loc de casă” care “iaste în Târgul Făinii, între Gligorașco staroste și-ntre Irimie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Asta o s-o aflăm din zapisul de la 7 iulie 1692 (7200) al Mariei Toderețoaia și a fiului ei Neculai, care vând “dumisale Agafii Vasilie săracului un loc de casă” care “iaste în Târgul Făinii, între Gligorașco staroste și-ntre Irimie vătavul... Și acest zapis s-au făcut denainte a mulți oameni buni și bătrâni. Și eu, preutul Misai, am scris zapisul să fie de mare credință ș-am și iscălit”. --Cred că îți mai aduci aminte de un loc din Târgul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
precum... am vândut dumilorsali o casă cu loc cu tot la Ulița Făinii, pe ulița ce se pogoară la Podul de Piatră” (peste pârâul Cacaina n.n). --Află tu că în acele vremuri fiecare breaslă avea un staroste sau un vătav, cum se întâmpla la călărașii de Țarigrad. Dovada o avem în zapisul făcut la 30 iulie 1740 (7248) de “Mihalache biv (fost n.n) vătav de călărași” care împreună cu nevasta și fiicele sale vând “o casă cu loc cu tot
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
n.n). --Află tu că în acele vremuri fiecare breaslă avea un staroste sau un vătav, cum se întâmpla la călărașii de Țarigrad. Dovada o avem în zapisul făcut la 30 iulie 1740 (7248) de “Mihalache biv (fost n.n) vătav de călărași” care împreună cu nevasta și fiicele sale vând “o casă cu loc cu tot,... care casă este făcută între Ulița Măjilor și Chirvăsărie, lângă Târgul Făinii”. --Cui au vândut casa? --“Dumisale giupânului Manole biv vel (fost mare n.n
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
poronca dumilorsale boierilor celor mari, am mersu la un locu di casă, a lui Ioniță căpitanul și a soțului său, Mărecuței, fata Mîrzii,...care locu iaste lîngă mănăstire Dancul...pe Ulița Strîmbă, și l-au vândut dumisale lui Vasili Ghinețu vătavul dumisale hatman Cantacuzonu. Și după poroncă, am și hotărîtu acestu locu di casă, strîngînd și megieși și răzeși de prin pregiur”. Și cine a mai fost de față la această hotărnicire? „Și au mai fostu la hotărîtu Ioanichie egumenul di
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de casă, după cum scrie în zapis: „Adecă eu, Maria Dimoaie, și cu fiica me Anghelușe,...mărturisim cu acestu zapis...am vîndut un loc de casă care loc este pre Ulița Tărbujenească, între Drose starostele de blănari și-ntre Răzmiriță biv vătav...am vîndut lui Andreiu blănariul”. Nu știu cum se face, dar mă tot întâlnesc cu fețe bisericești. Asta ar trebui să-mi facă plăcere, dar, vezi tu, mă întâlnesc cu unii care au cam călcat în străchini. Cel despre care este vorba
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
la 4 iulie 1687 (7195), când vornicul Gheorghe Beblea, ușierul Dumitrașcu și alții au cercetat dacă cei ce țin dughene cu chirie de la „Chriiac vieriul în tîrgul Făinii” au plătit-o după înțelegere în mîna lui „Irimii ce-au fostu vătav de vieri”. Printre plătitori se află: „Vasilii bărbieriul”, „Gheorghii siimanul brăhariul” și „Iusuf turcul”. Dacă tot ai pomenit de Gheorghie siimanul brahariul, hai până la el, să ne răcorim cu o bragă. De multă vreme înghit în sec, părinte. Așa că o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
-i, dar hai mai bine să lămurim lucrurile până la capăt. Să vedem cine-i acest „Iani cămărașul”? Pentru asta trebuie să asculți ce scrie într-o însemnare din 7166 (1658): „Iaste și zapisul cel vechi pentru casa aceasta de la Dumitrașco vătavul de peici, fratele lui Iacov cizmariul, pe cum c-au lăsat pe Iane Hadîmbul să ție casele cu pace, numai să nu piară frate-să Iacov”. Asta ar cam însemna că Iacov cizmarul să fi fost osândit la moarte, iar fratele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vie cu 40 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 231, p. 202 footnote>; Antonie Blănarul din Iași vinde o falce și jumătate de vie cu livadă cu 50 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 232, p. 203 footnote>; Ionașco Căpățână vătav vinde două fălci de vie cu 70 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 233, p. 203 footnote>; preotul Neculai de la biserica Sfântul Gheorghe vinde două fălci și 10 prăjini de vie bătrână și o vie tânără cu 80 de lei
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Și atât timp cât ne vom afla în această scurtă viață, aceasta (moșia) să fie în stăpnirea noastră”. ― După cum am văzut, părinte, unii făceau danii mănăstirilor din Iași știut fiind faptul că acestea erau închinate locurilor sfinte. Iaca și un oarecare “Ștefan vătavul” face o diată la 19 noiembrie 1725 prin care lasă mănăstirii Danco două sate: “Chișărăii și Roșienii ce sânt pe Jijie în ținutul Ieșilor, și vad de moară în Jijie”... După atâta umblet, ne întâlnim cu marea familie a Sturzeștilor
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
spuse la 7 mai 1666 (7174) de Elisafta stareța: „Scriem și mărturisim cu acest zapis al nostru cum noi,... am vîndut un loc de prisacă deasupra Iezerenilor, în Rediu, și loc pen pregiurul prisăcii în toate părțile,... dumisale lui Gligorașco vătavul părintelui mitropolitului Ghedeon... și cu acei bani am făcut o vie sfintei mănăstiri, în sat la mănăstire”. Asta e prima oară când aud de o mănăstire care spune: „am făcut o vie”. Uite ce scrie „Palaghia Crăciuneasa din târgul din
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vodă”. Vodă nu cumpăra așa te miri ce și oriunde, ci în Dealul Cetățuii și măcar o falce de vie. Și cum spuneai, dălcăușii domnești erau ieșiți la „vânătoare”, fiindcă tot la 27 martie 1666 (7174) cumpără de la Ionașco „Căpățână vătavul și Chera femeia” lui „doă fălci... care vii sîntu în Cetățuie”. Până aici cumpărătorii trimiși de vodă și-au făcut doar mâna, vere. Asta se vede din cele opt zapise întocmite în aceeași zi: 28 martie 1666 (7174). Prima vie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fac păcate... Dar mai bine să asistăm la o cumpărare de vii. De pildă, cea făcută de Dumitrache Chiriță Paleologul, mare postelnic, care a cumpărat un sat și “trei fălci de vie din tîrgul Iași, din dealul Copău” de la “Lupul vătav de tălmaci”. Pentru aceasta depun mărturie la 5 ianuarie 1611(7119) mari boieri: doi logofeți, un hatman, doi vistiernici, un mare armaș și un comis. Viile puteau fi zălogite cum a făcut de pildă Manolachi, mare vameș, care se împrumută
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
un diacon, 2 dascăli, 11 bătrâni și nevolnici, 23 văduve, 14 slugi și 2 evrei orândari ( arendași, n.ns.)<footnote Ibidem, d. 571/1832, f.12v-20r. footnote>, iar cea din 1838, 276 birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 19 bătrâni, 37 văduve, 21 căpătăieri, o slugă și 4 evrei orândari<footnote Ibidem, d /1838, f. 108v-127r. footnote>. Și în anii care au urmatnumărul de lăcuitori a crescut, fiind în anul 1852 de peste trei ori mai mare
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
footnote>. Și în anii care au urmatnumărul de lăcuitori a crescut, fiind în anul 1852 de peste trei ori mai mare față de anul 1803, ajungând la 370 de nume, din care 285 erau birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 33 bătrâni și nevolnici, precum și 43 văduve<footnote Ibidem, Tr. 1768, op. 2018, d. 976/1852, f.15v-25v. footnote>. Constatăm că și în această perioadă s-au stabilit în Belcești oameni proveniți din afara granițelor țării, după cum lasă să
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
următoarele decenii, însă, populația a scăzut continuu, catagrafia din 1838 consemna 38 birnici, un preot, 2 dascăli, 3 văduve și un evreu orândar<footnote Ibidem, d /1838, f.132v-134r. footnote>, iar cea din 1852, doar 31 birnici, un preot, un vătav al moșiei, 2 bătrâni și 6 văduve<footnote Ibidem, Tr.1768, op. 2018,d.976,f.60v-61r. footnote>. Nici afluența străinilor spre Ulmi nu a fost mare, tăblița din anul 1851 menționând 4 căpătăieri, din care 2 proveneau din ținutul
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
statul moldovenesc nu s-a interesat de transporturi și deci nici de harabagilâc, decât în momentul când acesta putea fi exploatat prin cunoscuta practică a arendării. Harabagiii au fost organizați în orașe pe vătăjii, bresle și plăteau o taxă (havaiet) vătavului lor. Vătavul, la rândul lui, cumpărase această funcție, după sistemul nostru feudal, de la stat. Într-un contract din 1 februarie 1809, încheiat între Agie și noul vătav de harabagii din Iași, se prevedea că toate carele și căruțele „ce umblă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au fost organizați în orașe pe vătăjii, bresle și plăteau o taxă (havaiet) vătavului lor. Vătavul, la rândul lui, cumpărase această funcție, după sistemul nostru feudal, de la stat. Într-un contract din 1 februarie 1809, încheiat între Agie și noul vătav de harabagii din Iași, se prevedea că toate carele și căruțele „ce umblă cu chirie” sunt datoare să se „strângă” la vătăjia de harabagii a orașului. Harabagiii nu pot să se tocmească pentru transporturi decât în prezența vătavului, care-și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și noul vătav de harabagii din Iași, se prevedea că toate carele și căruțele „ce umblă cu chirie” sunt datoare să se „strângă” la vătăjia de harabagii a orașului. Harabagiii nu pot să se tocmească pentru transporturi decât în prezența vătavului, care-și încasează pe loc havaietul. Vătavul prezintă raport zilnic Agiei de numărul carelor închiriate. Ori de câte ori Divanul ar fi avut nevoie de care pentru „trebuințe obștești”, vătavul era dator să i le pună la dispoziție „fără sminteală”. Arenda anuală a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se prevedea că toate carele și căruțele „ce umblă cu chirie” sunt datoare să se „strângă” la vătăjia de harabagii a orașului. Harabagiii nu pot să se tocmească pentru transporturi decât în prezența vătavului, care-și încasează pe loc havaietul. Vătavul prezintă raport zilnic Agiei de numărul carelor închiriate. Ori de câte ori Divanul ar fi avut nevoie de care pentru „trebuințe obștești”, vătavul era dator să i le pună la dispoziție „fără sminteală”. Arenda anuală a vătavului era de 5.000 lei. Cât
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a orașului. Harabagiii nu pot să se tocmească pentru transporturi decât în prezența vătavului, care-și încasează pe loc havaietul. Vătavul prezintă raport zilnic Agiei de numărul carelor închiriate. Ori de câte ori Divanul ar fi avut nevoie de care pentru „trebuințe obștești”, vătavul era dator să i le pună la dispoziție „fără sminteală”. Arenda anuală a vătavului era de 5.000 lei. Cât de necesar a fost acest serviciu de transport pentru economia Moldovei rezultă din faptul că deși harabagii au fost puși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care-și încasează pe loc havaietul. Vătavul prezintă raport zilnic Agiei de numărul carelor închiriate. Ori de câte ori Divanul ar fi avut nevoie de care pentru „trebuințe obștești”, vătavul era dator să i le pună la dispoziție „fără sminteală”. Arenda anuală a vătavului era de 5.000 lei. Cât de necesar a fost acest serviciu de transport pentru economia Moldovei rezultă din faptul că deși harabagii au fost puși, în timp de război, la dispoziția Divanului, venitul vătăjiei nu s-a micșorat, dimpotrivă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în 1812. În anul 1815 se produc unele schimbări și se fac unele precizări în regulamentul de funcționare a vătajiilor: vătăjia de harabagii este subordonată nazâriei podurilor, se înființează vătăjii în toate capitalele de ținut, havaietul pe care-l încasează vătavul de harabagii de la cărăuși este din 10 lei unul. Havaietul se ia „numai atunci când se încarcă marfa de pe la târguri”, iar „aiurea nu se ia”. Marfa putea fi tranportată „oriunde aiurea, sau măcar și peste hotar”. Harabagiii nu mai au nici o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Havaietul se ia „numai atunci când se încarcă marfa de pe la târguri”, iar „aiurea nu se ia”. Marfa putea fi tranportată „oriunde aiurea, sau măcar și peste hotar”. Harabagiii nu mai au nici o obligație de transport față de stat. La 1 ianuarie 1818, vătavul de harabagii a fost subordonat hatmanului de menziluri, care avea în sarcina sa conducerea serviciului poștal, „precum și asemenea și a madelii arabagiești cu nepăgubire chirigiilor și nezăticnire neguțitorilor drumeți, ca să aibă toată liniștea și îndestulare”. Era firesc ca serviciul de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Botoșani, unor biserici, iar altele unor instituții ca, de pildă, vătăjiile din Galați și Focșani, care erau date casei doctorilor din cele două orașe. Metoda de arendare a venitului provenit din harabagilâc a fost cauza multor abuzuri ale statului față de vătav și ale vătavului față de harabagii. Harabagiii, la rândul lor, se răzbunau pe cărăușii țărani, impunându-le taxe, deși aceștia din urmă nu erau obligați să se înscrie în vătăjiile de harabagii. Oarecare ordine în această privință avea s-o aducă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]