12,807 matches
-
poveste... Spune drept: ți-era frică de mine? De felul amenințător în care creșteam În adâncul tău, înlocuindu-te? De frică ai hotărât Să pui între tine și mine Povestea din calendar? paianta Stăm aici Între pereții de paiantă Si vaca din vecini Al cărui lapte îl bem În fiecare seară, Muls de mâinile crăpate și țepene Ca niște vreascuri. Stăm aici, Între prunii bătrâni Care nu mai au putere să rodească Si țărăncile prea bătrâne să mai nască țărani. Stăm
Poezii by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/6464_a_7789]
-
cîrpă Pe liniile luci. Traversele-s sub pacuri Și parcă se aude și-un început de bîrfă Cînd sufletul prin pînze de vechi mărar și-l strecuri. Și-ar fi dovada calmă o piatră: deci exiști În ochii triști ai vacii pierdute-n porumbiști...
Nu-i de glumit c-un fluture, te bagă-n balamuc… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6926_a_8251]
-
La străbunul călătorind către străbuna răpită de zmei Euridike Fără de Vârstă și fără capăt tinerețile ei... Merge să cunoască Moștenirea Legii Caută Lada de Zestre cu Tăblițele Vasileei, Doctrina bacilor și-a toți regii... Din Dava Ultima Thule, din Pădurea Vacii Sălbatice, Pe malul apelor învolburate la gheața Mării Baltice, Până pe stâncile Mării Sărate, insulele omenirii sarmatice, Până la Mikene, Troia și Frigia Prin Exilele Veacurilor ți-ai pus pe toate Piscurile-Cogaione efigia. De la Râpii Cei Pioși până la neamul Carpilor îți flutură steagul
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
stele, de nu mai rămăseseră din el dimineața decât câteva movilițe de cenușă fumegânde, iar băiatul plecase pentru totdeauna cu familia peste mări și țări, departe de tot, de partea cealaltă a pământului, într-un loc unde se pare că vacile alergau ca armăsarii, cu cozile în vânt, pe câmpii întinse, fără hotare. Păpușa avea ochii, gura, sprâncele și nasul desenate cu un creion subțire pe fața albă lucioasă, iar corpul tare de porțelan îi era acoperit cu o rochie din
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
e sufletul pulverizat în aer și ziduri neființa la fel de iluzorie ca și trupul II Acolo unde cele începute nu vor fi nicicând terminate Unde soarele iese din Gange pe scut Unde pământul se învârtește pe loc Sub cocoașa secată a vacii de foc Acolo idolii se odihnesc la soare tihnit Împart eternitatea în cupe mici de culoarea șofranului Încurcă trupuri și schimbă sufletele între ele Ziua se joacă de-a moartea cu răbdare ironică Și o iau de la capăt spre asfințit
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/7990_a_9315]
-
și ieșind din mama Gange Raiul și curățătoria aleșilor Rufele se bat de pietre și se întind la soare Pe cea mai veche bucată de pământ Râvnită și respingătoare Leproși, cerșetori, vânzători de noroc, asceți cu chipul vopsit, Balegă de vacă, iluzii de praf, palate părăsite de nisip Maimuțe ridate agățându-se de ruine sar din nimic în nimic Biciclete, ricșe, pânze înfășurate mimând corpuri gata cremate Trec prin ochiul mitralierei ruginite sprijinită de singurul gardian În poarta orașului jinduit Talăngi
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/7990_a_9315]
-
actorii construindu-și personajele în funcție de reacția partenerilor lor (metoda Mike Leigh face prozeliți!). Tot despre o călătorie este vorba și în filmul “Au sud des nuages”, realizat de Jean - Francois Amiguet: Adrien, un fermier de 70 de ani își părăsește vacile și satul din Alpi, pentru a vedea China. Un drum lung în care descoperă noi așezări și oameni, în care învață să nu mai fie singur și înțelege valoarea prieteniei și a iubirii. Un film traversat de o mare tristețe
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
afla orice boieri mari, cu bani șî nu știu ce...!” (înregistrare din 1963, Oaș, vol. III, p. 83); „faci trebur’le p-acia ce trebuie, nu știu ce, și mergem” (București, 1956, vol. III, p. 51); Uite-am uita’ gițelu să-l închiz dă la vacă, nu știu ce, și suge pînă ne-om duce noi” (ib.). În recentele corpusuri de română vorbită se observă și mai bine rolul acestui nu știu ce : în secvențe care par adesea absurde, dezlînate, agramaticale, dar care în contextul lor situațional erau înțelese fără
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
cotidiene ale balegii și nutrețului și caută să răspundă, în schimb, marilor chestiuni de geopolitică mondială. Din această perspectivă, CV -ul aceluiași Naslău Pavel cuprinde balansul ideologic absurd și dezaxat între preocuparea zootehnică și cea pacifistă: “Cum se crește o vacă - Povestea unei vieți zbuciumate ș...ț Paranteza pe care vreau s-o fac este o întrebare: «Ce-i de făcut cu armele astea atomice?»” (p. 17) Ecologistul de serviciu al satului (altfel, un veteran al substanțelor chimice, toxi-infectat cu acizii
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
și o băutură din miere fermentată în alcool, așa încît mulți din grup zăceau beți din zori și pînă a doua zi. Curînd, o ceată de indieni Cherokee s-a instalat pe celălalt versant al muntelui, împreună cu o cireadă de vaci costelive, bălțate, fără vreo rasă anume. Indienii și-au statornicit tabăra la mică depărtare de ei, apoi au tăiat niște pini înalți din care au meșterit porți și au delimitat terenul pentru sălbaticul lor joc cu mingea. Swimmer, un băiat
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
revelat în final prietenului lui Coleman nu e o decizie înțeleaptă, sfârșitul nemaiaducând nici o surpriză. Flashbackurile nu sunt motivate totdeauna, uneori irump din senin. Mai mult, actorii principali joacă roluri împotriva fizicului lor. Anthony Hopkins, negru? Nicole Kidman, mulgătoare de vaci și femeie de serviciu? Nu se potrivește descrierii din romanul lui Roth: "față osoasă inexpresivă". Oricâte tatuaje i-ar pune și oricât i-ar poci mâinile, cu greu îți vine a crede... La care se adaugă faptul că Roth e
Proaspetele delicatese by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12076_a_13401]
-
și din filozofii de bun-simț și, totodată, de doi bani: "se lansase iar în subiectul ei favorit și nu puteam s-o opresc, despre cum fusese ea trimisă de UTM la școala profesională că altfel ar fi rămas să mulgă vacile lui taică-său, despre cum o înscriseseră mai tîrziu în partid și a cîștigat și ea un salariu la oraș cu care ne ținuse, pe mine și pe fratele Matei, în absența nebunului de taică-meu, pe la alte școli." E
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
meu la cuptor Annei, scumpetea de ea. De când răposata m-a părăsit, nu prea-mi mai dă inima ghes să fac prăjituri - de altfel, ea le făcea. Anna îmi oprește deseori o parte din faimoasa ei tartă cu brânză de vaci cu stafide. În curând vine dezghețul și vremea acelor mari cozonaci cu cardamom care li se zicea prăjitură de Paște, înainte. Îmi lasă gura apă. Cuiul ăsta care iese chiar în mijloc. Nu am remarcat niciodată cât de gol era
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
nu-și poate sări peste umbră. Iar umbra mea e, cîtă e, de scriitor cu apucături burgheze.) Omul de afaceri autohton care nu e miliardar de carton trăiește un stres direct proporțional cu succesul afacerilor sale. El e considerat o vacă de muls de reprezentanții statului, de partide, de instituțiile de binefacere, de presă, de prieteni, de familie și nu în ultimul rînd de mafiotismul local care începe să-și întindă aripile. Nici omul de afaceri însă nu e un sfînt
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
celebru prînz academic, Prandiulu academicu. Dintre numeroasele sortimente ale menu-ului nu lipsesc " Vinu albicante perenniu alutense de Acidava" ("Vin alb vechi de Drăgășani") la care merge un "lumbu bubulinu intinctu in cremore cu bacce e tuberculi leguminose", adică "mușchi de vacă cu sos de smîntînă garnit cu mazăre boabe și cu cartofi", ori "Vinu nigru de Burdigalia (Sanctu Julianu)", un "Vin negru de Bordeaux" atît de potrivit la "coturnici cu pulte venatorica abstrudi in placenta foliacea" ("prepelițe gătite cu sos de
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
într-o carte de bucate: manuscris din epoca brâncovenească, Editura Fundației Culturale Române, 1997): se observă continuitatea procedeelor descriptive, chiar dacă vocabularul și-a mai schimbat între timp conotațiile stilistice: "apoi umple mațile spălate și grijite bine", "ia un maț de vacă gros și-l umple vârtos" etc. Continuitatea între textele de ieri și cele de azi (rezultată uneori și din transcrieri automate ale vechilor rețete) ridică și alte probleme: cartea de bucate poate evoca în deplină liniște - și fără note de
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
oaie În care copilul aproape dispăru simțindu-i imediat căldura. El Însă voia mai degrabă să știe ce-a fost cu țipătul de mai Înainte și care l-a trezit, așa că porni a se cățăra pe lotbele gardului despărțitor dintre vaci și oi ca să poată vedea Înăuntru, să Înțeleagă. — Oaia? - Își Întrebă părintele ce aplecat asupra uneia Încerca să o ajute a da pe lume o nouă ființă. — Da, sigur, oaia. Ai auzit foarte bine. Ea era. Striga s-o ajutăm
Blana lui UTU. In: Editura Destine Literare by Ștefan Vișan () [Corola-journal/Journalistic/75_a_284]
-
vine frontul peste ei oamenilor de toată mîna. Pagini ,tehnice", de tratat tactic, se fac, din loc în loc, a bate obrazul scriitorului dedulcit la vederi din fînărie. Acolo, războiul nu se simte. Poate zorul unei fete de-a da la vacă, fiindcă bărbații casei plecaseră pe front, poate radarul nemților, care le spunea cînd să plece cu untul la oraș să mai fi tulburat, ceva-ceva, viețile din Frăsinet. Satul de Ilfov, amenințat de relativa vecinătate cu un Ploiești ,interesant" pentru toate
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
aceleași motive nu cred că și-ar găsi aderenți în afară. Dar să vedem, oricât de sumar, despre ce e vorba, care sunt personajele, intriga, narațiunea și recuzita. Plecat la târg să cumpere ceva util pentru gospodărie (de pildă, o vacă pentru lapte), Serafim Ponoară, un țăran tânăr, de curând căsătorit, se întoarce cu un bouț (pe moldovenește), adică un vițel (pe românește), frumos, dar cam molâu, fără șanse prea mari să devină un tăuraș. Adus acasă, după proverbiala întâlnire cu
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
fost interesat și a bombănit. Copiii, micii cititori în devenire, s-au cam mirat. Dar nici măcar ei n-au fost curioși să se uite la trupurile 10 % îmbrăcate care se dădeau în spectacol, mult mai interesante li s-au părut vacile de plastic de la intrarea pe terasă. Pastișa savuroasă pe care a scris-o editorul lui Mircea Cărtărescu pentru lansarea Jurnalului II, care l-a înveselit pe autorul jurnalului, pasămite o pagină din volumul III, cu ziua de 3 iunie 2005
Cifra 13 și cărțile by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11621_a_12946]
-
spiritul epocii. Voi incerca o translatare aproximativă a primelor două versuri, - iar pe cunoscători îi rog să mă ierte: Le pré est vénéneux mais joli en automne Leș vaches y paissant Lentement s-emposoinnent... înveninat e toamnă, frumosul câmp lumesc, Dar vacile păscându-l, încet se otrăvesc...
Apollinaire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11653_a_12978]
-
viața... Halal viață! Inși primitivi, strecurați printre politicieni, printre parlamentarii încoțopeniți, care ne îndeamnă patetici să punem cu toții mâna pe ciomege, pe bâte, pe jordii, și întorcând spatele teoriilor "străine", să ne apucăm să ne mânăm bărbătește, românește, oile, caprele, vacile, spre secolul 22, - ce contează Europa, dacă om intra în ea? - treaba ei!... Mai avem, desigur, mahalaua... Dar din ea, drept să fiu, ieșiră mulți artiști, mulți oameni de seamă. Urmează, atât de înviorată în zilele noastre, canalia bucureșteană, care
Chiorâș la cultură... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11676_a_13001]
-
care una - surprise, surprise! - la editura Fundației Culturale Române, în epoca de glorie a risipirii necugetate a fondurilor... Ați început să înțelegeți dincotro bate vântul? Probabil că duo-ul s-a speriat că noua echipă de la conducerea ICR va înțărca vaca generoasă a editării de texte ce n-au altă șansă de apariție decât finanțarea totală. Dacă mobilurile brădețene sunt clare ca lacrima, pe cele ale d-lui Suceavă nu le înțeleg: n-am făcut absolut nici o referință în articolul meu
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
obiectele lui muzeale păstrate la Carnavalet pe care îl revăzui abia ieri, la 1 iulie 2002... Carnavalet, muzeul municipalității. Rue Pavé colț cu rue Francs Bourgeois, aproape de Madame Sévigné, strada... Vitraliile, la intrare, statuia lui Ludovic XIV, în curte. O vacă feudală, (firmă de băcănie) lângă multe chei vechi cu aspectul lor de unelte de lucru primitive, ori de științe încă de pe vremea când se credea că soarele se învârte în jurul pământului... înăuntru, în treacăt, Patinatori pe Sena de pe la 1906... Apoi
Instigatorul ocult by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11770_a_13095]
-
cu substante magice, să se preschimbe În lup, să se facă invizibili prin anumite ierburi si să-si vrăjească adversarii. Dacă comit fapte bune, se confesează “stăpânului” lor, datori fiind să facă penitentă. Ucid si mănâncă prunci, distrug recolte, vrăjesc vacile pentru a le lua mana. Este imaginea generală despre vrăjitorie În Evul Mediu. În majoritatea cazurilor, ele povestesc despre animale (În general lupi) trimise de diavol, pe care le călăreau ca să ajungă la Sabat. Este evident vorba despre elemente samanice
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]