354 matches
-
Românesc în secolele XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale ș i specifice, Autograf MJM, Craiova, 2009) În general se poate considera că cu excepția situațiilor din plășile Dumbrava și se pare Baia, recolta de struguri a fost bună iar producția de aproape 400000 vedre (o vadră = 10 ocă) întrecea cu 50000 vedre nevoile de consum. Reveneau în medie cam 150 ocă vin de familie 721, aceasta în condițiile în care productivitatea medie a unui pogon de vie era de cca. 400 ocă. Dar acestea
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
secolele XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale ș i specifice, Autograf MJM, Craiova, 2009) În general se poate considera că cu excepția situațiilor din plășile Dumbrava și se pare Baia, recolta de struguri a fost bună iar producția de aproape 400000 vedre (o vadră = 10 ocă) întrecea cu 50000 vedre nevoile de consum. Reveneau în medie cam 150 ocă vin de familie 721, aceasta în condițiile în care productivitatea medie a unui pogon de vie era de cca. 400 ocă. Dar acestea sunt cifrele
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
i specifice, Autograf MJM, Craiova, 2009) În general se poate considera că cu excepția situațiilor din plășile Dumbrava și se pare Baia, recolta de struguri a fost bună iar producția de aproape 400000 vedre (o vadră = 10 ocă) întrecea cu 50000 vedre nevoile de consum. Reveneau în medie cam 150 ocă vin de familie 721, aceasta în condițiile în care productivitatea medie a unui pogon de vie era de cca. 400 ocă. Dar acestea sunt cifrele medii. În realitate, după cum se poate
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
fructe fiind aproape în totalitate tributară condițiilor climaterice. Această situație era recunoscută oficial și de subocârmuitorii de plăși. Între aceștia cel al plășii Dumbrava raporta în octombrie 1832 că în anii roditori în satele plășii se puteau obține până la 15880 vedre vin, în anii de mijloc 5940 vedre, iar în cei dificili 3790 vedre 723. În asemenea condiții, prețurile de vânzare ale vinului variază de la o plasă la alta. Ele oscilează, după cum rezultă și din tabelele de ma sisu, între 3
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
climaterice. Această situație era recunoscută oficial și de subocârmuitorii de plăși. Între aceștia cel al plășii Dumbrava raporta în octombrie 1832 că în anii roditori în satele plășii se puteau obține până la 15880 vedre vin, în anii de mijloc 5940 vedre, iar în cei dificili 3790 vedre 723. În asemenea condiții, prețurile de vânzare ale vinului variază de la o plasă la alta. Ele oscilează, după cum rezultă și din tabelele de ma sisu, între 3 și 12 parale oca. Acestea sunt de
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
și de subocârmuitorii de plăși. Între aceștia cel al plășii Dumbrava raporta în octombrie 1832 că în anii roditori în satele plășii se puteau obține până la 15880 vedre vin, în anii de mijloc 5940 vedre, iar în cei dificili 3790 vedre 723. În asemenea condiții, prețurile de vânzare ale vinului variază de la o plasă la alta. Ele oscilează, după cum rezultă și din tabelele de ma sisu, între 3 și 12 parale oca. Acestea sunt de fapt prețuri de vânzare cu ridicata
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
întinderea suprafețelor ocupate cu pomi fructiferi în județ, trebuie să examinăm de asemenea și documentele care se referă la cantitățile de rachiu obținută din fructe. Astfel un document din anul 1833 aflăm că în întreg județul se produceau peste 200000 vedre rachiu din care erau necesare pentru consum numai 150000. Cele mai mari producții se obțineau în plasa Baia din zona de munte (100000 ocă) precum și în plășile Motru (30000 vedre), Ocolul (22311 vedre) și Câmpul (19370 vedre). Cele mai mari
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
1833 aflăm că în întreg județul se produceau peste 200000 vedre rachiu din care erau necesare pentru consum numai 150000. Cele mai mari producții se obțineau în plasa Baia din zona de munte (100000 ocă) precum și în plășile Motru (30000 vedre), Ocolul (22311 vedre) și Câmpul (19370 vedre). Cele mai mari cantități intrate în comerț proveneau din plasa Baia (30000 vedre)727. Prețul mediu era de 3 lei vadra. Aceste cifre ne prilejuiesc constatarea, formulată de altfel și mai sus, că
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
în întreg județul se produceau peste 200000 vedre rachiu din care erau necesare pentru consum numai 150000. Cele mai mari producții se obțineau în plasa Baia din zona de munte (100000 ocă) precum și în plășile Motru (30000 vedre), Ocolul (22311 vedre) și Câmpul (19370 vedre). Cele mai mari cantități intrate în comerț proveneau din plasa Baia (30000 vedre)727. Prețul mediu era de 3 lei vadra. Aceste cifre ne prilejuiesc constatarea, formulată de altfel și mai sus, că cele mai întinse
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
produceau peste 200000 vedre rachiu din care erau necesare pentru consum numai 150000. Cele mai mari producții se obțineau în plasa Baia din zona de munte (100000 ocă) precum și în plășile Motru (30000 vedre), Ocolul (22311 vedre) și Câmpul (19370 vedre). Cele mai mari cantități intrate în comerț proveneau din plasa Baia (30000 vedre)727. Prețul mediu era de 3 lei vadra. Aceste cifre ne prilejuiesc constatarea, formulată de altfel și mai sus, că cele mai întinse suprafețe ocupate cu pomi
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
Cele mai mari producții se obțineau în plasa Baia din zona de munte (100000 ocă) precum și în plășile Motru (30000 vedre), Ocolul (22311 vedre) și Câmpul (19370 vedre). Cele mai mari cantități intrate în comerț proveneau din plasa Baia (30000 vedre)727. Prețul mediu era de 3 lei vadra. Aceste cifre ne prilejuiesc constatarea, formulată de altfel și mai sus, că cele mai întinse suprafețe ocupate cu pomi fructiferi erau situate în zonele nordică și centrală a județului și confirmă ipoteza
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
Baia din zona de munte (100000 ocă) precum și în plășile Motru (30000 vedre), Ocolul (22311 vedre) și Câmpul (19370 vedre). Cele mai mari cantități intrate în comerț proveneau din plasa Baia (30000 vedre)727. Prețul mediu era de 3 lei vadra. Aceste cifre ne prilejuiesc constatarea, formulată de altfel și mai sus, că cele mai întinse suprafețe ocupate cu pomi fructiferi erau situate în zonele nordică și centrală a județului și confirmă ipoteza noastră că acestea depășeau cu mult pe cele
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
La Fântâna lui Uțoiu -Ai auzit, fă, ce a pățit Costandin al Veti lui Ion aseară? o întreabă Elisaveta lui Giuran pe vecina de peste drum, Ioana lui Cârna, cu care se întâlni la ciutura din capul uliții, unde veniseră cu vedrele la apă. -N-am auzit, fă, Doamne iartă-mă, nimic. Da ce’a pățit? Lasă, că-ți scot eu apă și dumitale, îi răspunde Ioana în timp ce-i vărsa în vadră o găleată de apă. -N-auzi, fă, că a pierdut vacile și
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1422638544.html [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
care se întâlni la ciutura din capul uliții, unde veniseră cu vedrele la apă. -N-am auzit, fă, Doamne iartă-mă, nimic. Da ce’a pățit? Lasă, că-ți scot eu apă și dumitale, îi răspunde Ioana în timp ce-i vărsa în vadră o găleată de apă. -N-auzi, fă, că a pierdut vacile și a plecat să le caute pe la Via Irizii. Tot căutându-le, l-a prins noaptea.” -Vacile, măcar le-a găsit, păcatele mele? o întrerupse curioasă, Ioana lui Cârna. -Le-a
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1422638544.html [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
poate abține Ioana să n-o întrerupă pe Elisaveta. -Ei și dumneata, acum! Cred că i s-a părut mai aproape pe’ci. Acum lasă-mă, să-ți povestesc. Când ajunsă la fântână se întâlni cu o femeie cu o vadră cu apă-n cap. El crezu că e Țața Mărița, fă, a lui Lisandru Șchiopu, ăla de a fost înfiat de Uțoiu înainte de a muri. Se văzu nevoită Elisaveta să-i explice Ioanei care o privea nedumerită. - Aha, acum știu
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1422638544.html [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
ziua zăcu. Abia pe la amiaz’ mâncă și el o țâră de lapte. Își încheie Elisaveta povestirea, pe care o auzise și ea de la Mărioara lui Chioru când se întâlniseră în fundul grădinii, care la rândul ei o auzise de la .... Își luară vedrele de apă în cap și plecară grăbite, fiecare spre casa ei, nu înainte de aș face semnul crucii, amintindu-și probabil fiecare de treburile rămase neterminate acasă. Firtat Ilie Referință Bibliografică: La Fântâna lui Uțoiu / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1422638544.html [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
unele unități din sectorul cărnii, al laptelui și cel piscicol din Lituania [notificată cu numărul C(2005) 3441] (Text cu relevanță pentru SEE) (2005/657/CE) COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, având în vedre Actul de Aderare a Republicii Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Sloveniei și Slovaciei, în special anexa IX capitolul 5 secțiunea B subsecțiunea I punctul 1 litera (d), întrucât: (1) Lituania a beneficiat de perioade de tranziție pentru
32005D0657-ro () [Corola-website/Law/293773_a_295102]
-
mixt (brut sau net). Venitul național brut (la prețuri de piață) este egal cu PIB minus veniturile primare de plătit de unitățile rezidente către unități nerezidente plus veniturile primare de primit de la restul lumii de către unitățile rezidente. Din punct de vedre conceptual, venitul național brut (la prețuri de piață) este identic cu produsul național brut (PNB) (la prețuri de piață) așa cum a fost utilizat până acum în general în contabilitatea națională. Cu toate acestea, PNB a fost calculat diferit în SEC
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
încă înainte de seară, să aibă timp să treacă pe la copiii din vecini. Dar, între timp, o chemă bunica acasă s-o ajute la adunatul găinilor și la hrănirea lor cu grăunțe, să le dea apă. Mai adusese și vreo două vedre de apă proaspătă de la izvorul care era chiar ceva mai jos de casă, sub o salcie mare și pletoasă. Ieși să vadă cum s-au uscat rochița și pampoanele. Când colo - vezi întâmplare - au dispărut pampoanele! O surpriză mai mare
POVESTE CU VEVERIŢE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1413087375.html [Corola-blog/BlogPost/383716_a_385045]
-
Ana lu’ Marcu a făcut bani frumoși în urma muncii la război. Acum se mulțumește cu pensia de urmaș. Întunericul de pe gang și din pod dădea un aer sinistru jocului spre bucuria copiilor. Pe gang Ana lu’ Marcu mai avea patru vedre, o troacă, un lighean și câteva vase de lut. Grădina casei era mare. Pomii o încercuiau. La intrarea în grădină se afla un grajdi și un șopru. Ana lu’ Marcu iubea mult animalele. Avea mai multe vaci, toate cu vițel
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1433571729.html [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
Totul este în mâinile lui Iisus Hristos. A sosit ceasul să ne apropiem de El și de aproapele nostru. Altfel totul este inutil. Și mult prea banal. Mult prea nesemnificativ și insignifiant... Despre iertare, îngăduință și iertare din punct de vedre psihologic, social și comunitar În altă ordine de idei, dorim să remarcăm și să subliniem faptul că nimeni nu este scutit de rănile provocate de frustrări, de deziluzii, dezamăgiri, supărări, de tot felul de preocupări, de răni datorate iubirii, de
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_iubire_si_iertare_.html [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
L-a prins în casă, în camera mare. Se uitau la meci. România - Cehoslovacia în grupe. România a dat repede gol și, bucuroși, s-au oprit din scandal. Semn bun. România a câștigat. Euforici, în trei ore au băut o vadră cu vin și astfel fata a rămas cu Titu... Titu făcuse destulă pușcărie. Și-acum era închis. Se îmbăta, devenea furios, și fura din casele oamenilor. Pleca la pârnaie pentru 2-3 ani. Când se întorcea, îi făcea Zânei un copil
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1476178366.html [Corola-blog/BlogPost/379418_a_380747]
-
tine ți-am desenat chipul, la geamul ce dădea spre curtea mea ai aprins o lumânare, un câine lătra, iar apa înghețase în căușul fântânii, poarta de la grădină scârțâia bătută de vând, în timp ce coboram în beci pentru a scoate o vadră de vin ți-am auzit vocea, mirosea a ceară de lumânare iar șura era goală dezbrăcată de boi și vaci, am dat la o parte păienjenii de la ușa beciului care a început să se tânguie scârțâietor la deschidere, pustiu, și
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1483703298.html [Corola-blog/BlogPost/368845_a_370174]
-
este valoroasă, oferind informații utile, privind lărgirea cunoașterii portului popular din această parte a Olteniei, mai ales la mijlocul secolului XX. În ceea ce privește reprezentarea satelor din zubzona Plaiul Cloșani, și mai îngustul areal Satul de sub munte, cel mai bine din punct de vedre al artefactelor păstrate în colecțiile muzeului, pe baza cărora azi se mai pot formula unele nuanțări în ceea ce privește specificul cămășii femeiești fără poale, cu denumirea locală ciupag, se regăsește satul Balta. Avem în vedere, în prezentul studiu întreprins de noi pentru
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_balta_in_colecti_varvara_magdalena_maneanu_1368597063.html [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
Publicat în: Ediția nr. 2268 din 17 martie 2017 Toate Articolele Autorului Aniversăm azi un mare Căntăreț din Strana Maicii noastre Românii. Alecu Russo, poet, prozator și eseist, autor dramatic cu piese jucate la Teatrul Național Iaș, Bătălia ambișioasă , Jignicerul Vadră, ca o satiră la ieftine melodrame . Amplul poem în proză, Cântarea României, scris în franceză, conține 65 de versete, a fost nesemnat dar tradus de Bălcescu și publicat în România viitoare. Mai târziu, A.B cu această semnătură, poemul apare
ALCU RUSSO SAU A MAICII ROMÂNII CÂNTARE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1489725521.html [Corola-blog/BlogPost/340575_a_341904]