KorAP: Find »[drukola/base=vadră & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...14 >

349 matches

Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419

întinderea suprafețelor ocupate cu pomi fructiferi în județ, trebuie să examinăm de asemenea și documentele care se referă la cantitățile de rachiu obținută din fructe. Astfel un document din anul 1833 aflăm că în întreg județul se produceau peste 200000 vedre rachiu din care erau necesare pentru consum numai 150000. Cele mai mari producții se obțineau în plasa Baia din zona de munte (100000 ocă) precum și în plășile Motru (30000 vedre), Ocolul (22311 vedre) și Câmpul (19370 vedre). Cele mai mari

MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
1833 aflăm că în întreg județul se produceau peste 200000 vedre rachiu din care erau necesare pentru consum numai 150000. Cele mai mari producții se obțineau în plasa Baia din zona de munte (100000 ocă) precum și în plășile Motru (30000 vedre), Ocolul (22311 vedre) și Câmpul (19370 vedre). Cele mai mari cantități intrate în comerț proveneau din plasa Baia (30000 vedre)727. Prețul mediu era de 3 lei vadra. Aceste cifre ne prilejuiesc constatarea, formulată de altfel și mai sus, că

MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
în întreg județul se produceau peste 200000 vedre rachiu din care erau necesare pentru consum numai 150000. Cele mai mari producții se obțineau în plasa Baia din zona de munte (100000 ocă) precum și în plășile Motru (30000 vedre), Ocolul (22311 vedre) și Câmpul (19370 vedre). Cele mai mari cantități intrate în comerț proveneau din plasa Baia (30000 vedre)727. Prețul mediu era de 3 lei vadra. Aceste cifre ne prilejuiesc constatarea, formulată de altfel și mai sus, că cele mai întinse

MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
produceau peste 200000 vedre rachiu din care erau necesare pentru consum numai 150000. Cele mai mari producții se obțineau în plasa Baia din zona de munte (100000 ocă) precum și în plășile Motru (30000 vedre), Ocolul (22311 vedre) și Câmpul (19370 vedre). Cele mai mari cantități intrate în comerț proveneau din plasa Baia (30000 vedre)727. Prețul mediu era de 3 lei vadra. Aceste cifre ne prilejuiesc constatarea, formulată de altfel și mai sus, că cele mai întinse suprafețe ocupate cu pomi

MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
Cele mai mari producții se obțineau în plasa Baia din zona de munte (100000 ocă) precum și în plășile Motru (30000 vedre), Ocolul (22311 vedre) și Câmpul (19370 vedre). Cele mai mari cantități intrate în comerț proveneau din plasa Baia (30000 vedre)727. Prețul mediu era de 3 lei vadra. Aceste cifre ne prilejuiesc constatarea, formulată de altfel și mai sus, că cele mai întinse suprafețe ocupate cu pomi fructiferi erau situate în zonele nordică și centrală a județului și confirmă ipoteza

MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
Baia din zona de munte (100000 ocă) precum și în plășile Motru (30000 vedre), Ocolul (22311 vedre) și Câmpul (19370 vedre). Cele mai mari cantități intrate în comerț proveneau din plasa Baia (30000 vedre)727. Prețul mediu era de 3 lei vadra. Aceste cifre ne prilejuiesc constatarea, formulată de altfel și mai sus, că cele mai întinse suprafețe ocupate cu pomi fructiferi erau situate în zonele nordică și centrală a județului și confirmă ipoteza noastră că acestea depășeau cu mult pe cele

MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410

cresc mai mult veniturile provenite din otaștină 676. Aici și înainte și după Regulament se lua otaștina și de la prunele și viile de casă, adică acelea sădite în grădinile de lângă casă677. În general otaștina se plătea în bani (2 lei vadra de vin)678 însă există cazuri când se da și în natură 679. Veniturile mari obținute de proprietari și arendași de pe urma viilor și livezilor cu pruni, îndemnau la sporirea continuă a pretențiilor. Unii proprietari insistau ca clăcașii să plătească otaștină

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
opuneau aducerii de către țărani a vinului sau rachiului produs pe alte moșii în satele aflate pe moșiile lor. Este edificatoare în acest sens plângerea din anul 1834 a arendașului moșiei Maglavit care arăta că țăranii aduseseră în sat cca. 15000 vedre vin pe care-l vânduseră sub ascuns celor ce nu aveau 695. El cerea să se procedeze ca și pe alte moșii unde se făcea învoială pentru asemenea operațiuni 696. La fel era situația de pe moșia Galicea precum și la Cetate

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
siliți să plătească mai mult decât cei ce aveau vin vechi 699. Astfel, la Tâmna și Valea Perilor proprietarii îi silesc, în anul 1844 pe țărani, să plătească 1 leu pentru fiecare vită sau să dea din vin din cinci vedre una sau câte 20 de parale de prun ori din rachiu din 6 vedre una700. În zona de sud se impuneau învoielile și mai grele 701, acestea și datorită faptului că aici productivitatea era mai mare. În pofida acestor învoieli, interesul

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
Tâmna și Valea Perilor proprietarii îi silesc, în anul 1844 pe țărani, să plătească 1 leu pentru fiecare vită sau să dea din vin din cinci vedre una sau câte 20 de parale de prun ori din rachiu din 6 vedre una700. În zona de sud se impuneau învoielile și mai grele 701, acestea și datorită faptului că aici productivitatea era mai mare. În pofida acestor învoieli, interesul pentru vicitultură și pomicultură se mențin. Așa se explică numărul mare de conflicte pe

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
vest a Olteniei în prima jumătate a secolului XIX o bună parte a acestora erau plantate pe moșii străine proprietarii lor neavând drept de proprietate decât asupra plantației respective, trebuind însă să plătească stăpânului moșiei otaștina tradițională 715 (din 20 vedre una) precum și o sumă fixă la început 716. Treptat, în perioada regulamentară, dacă otaștina rămâne în general neschimbată, pentru viile plantate înainte de regulament, stăpânii moșiilor pe care se aflau aceștia recurg la diferite procedee pentru a-i sili pe proprietarii

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
încheie învoieli și să dea bani sau dișme. La Tâmna și Valea perilor, se menționează într-un document din anul 1844, proprietarii îi siliseră pe clăcași să plătească un leu de fiecare viță sau să dea din vin din 5 vedre una precum și câte 20 parale de prun sau rachiu din 6 vedre una718. Aceiași situație o întâlnim și în zona de câmp unde cu câțiva ani mai înainte (în 1838) postelnicul Gheorghe Vlaston din Cujmir se învoia să sădească vie

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
perilor, se menționează într-un document din anul 1844, proprietarii îi siliseră pe clăcași să plătească un leu de fiecare viță sau să dea din vin din 5 vedre una precum și câte 20 parale de prun sau rachiu din 6 vedre una718. Aceiași situație o întâlnim și în zona de câmp unde cu câțiva ani mai înainte (în 1838) postelnicul Gheorghe Vlaston din Cujmir se învoia să sădească vie pe moșiile Drincea și Oprișoru obligându-se să dea otaștine din 10

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
una718. Aceiași situație o întâlnim și în zona de câmp unde cu câțiva ani mai înainte (în 1838) postelnicul Gheorghe Vlaston din Cujmir se învoia să sădească vie pe moșiile Drincea și Oprișoru obligându-se să dea otaștine din 10 vedre una și să lucreze 7 zile de clacă pe moșia proprietarului său să o plătească în bani. Se stipula de asemeni ca vinul sau rachiul obținut să poată fi vândut decât cele dinainte de 1831, obligații determinate și de faptul că

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
677 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 2786/1832, doc. cit. 678 .Ibidem, f. 155, 168. 679 .Dintr-o jalbă din anul 1834 a stolnicului Barebu Viișoreanu, aflăm că moșnenii din satul Cloșani erau datori să-I dea printre altele și 17 vedre rachiu, otaștina pe anii 1832-1833. (Ibidem, Tribunalul jud. Mehedinți, dosar 135(4845)/1834, f. 1). 680 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 27(7306)/1834, f. 17.213 681. Ibidem, dosar 18(2209)1834, f. 95. 682 .Ibidem, dosar 3/2292/1834

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
istorie mehedințeni la cunoașterea istoriei locale”, Drobeta Turnu Severin, 1974, p. 24; Idem, Aspecte ale procesului de sistematizare rurală în Mehedințiul sec. al XIX-lea, în “Mehedințiul literar-artistic”, 1981, p. 128-138. 711 .Se ia ca bază producția de 400000 de vedre de vin a anului 1833 (Arh. St. Drobeta Turnu Severin, Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 430). 712 .Acestea pot fi apreciate în anii buni la 40 vedre de pogon (Ibidem, fond Pretura plășii Bâcleș, dosar 5326/1832, f.

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
p. 128-138. 711 .Se ia ca bază producția de 400000 de vedre de vin a anului 1833 (Arh. St. Drobeta Turnu Severin, Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 430). 712 .Acestea pot fi apreciate în anii buni la 40 vedre de pogon (Ibidem, fond Pretura plășii Bâcleș, dosar 5326/1832, f. 4-5).219 713 .Suprafața stabilită prin calcul se apropie de cea reală dacă ținem seama și de suma dată pentru anul 1859-1860 de Ion Ionescu de la brad (13403 pogoane

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 379, 391, 398, 402, 411, 416, 430, 432, și fond Pretura plășii Bâcleș dosar 5326/1832, f. 4-5. 715 .Ibidem, Pretura plășii Bâcleș, dosar 3418/1831, f. 47-48. Erau cazuri când nici măcar otaștina de o vadră din 20 nu se plătea. Astfel Catinca Căneasca arăta că via sa de la Orevița era scutită de orice obligație față de Mitropolie (proprrietarul moșiei) conform unei înțelegeri vechi de 70 de ani. Arh. St. Drobeta Turnu Severein, fond Tribunalul județului Mehedinți

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
Tribunalul județului Mehedinți, dosar 2811/1831, f. 20.220 712. Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, Editura Academiei, 1969, p. 141, 100. 717. În general pentru acestea, se percepea otaștină la 10 vedre una precum și bani pentru permisiunea de a sădi via (Ibidem). 718 .Arh. St. Drobeta Turnu Severin, Colecția de documente, III/ 27.221 719 .Ibidem, fond Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 379, 391, 398, 402, 411, 416, 432. 720

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
Corola-blog/BlogPost/352442_a_353771

părinții din mănăstirea Scopelos, ne-au istorisit despre avva Ioan și acestea: Că la douăzeci și patru de mile de mănăstire este un port numit Lepti Acra. În acest port un propietar de corăbii construise o corabie de treizeci de mii de vedre 110 și voia să o coboare în mare. Și a muncit timp de două săptămâni cu mulți lucrători  spunea că avea câte trei sute de lucrători pe zi  dar n-a putut să târască corabia în mare și nici să o

LIVADA DUHOVNICEASCA (27) de ION UNTARU în ediţia nr. 1017 din 13 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352442_a_353771]
Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196

este valoroasă, oferind informații utile, privind lărgirea cunoașterii portului popular din această parte a Olteniei, mai ales la mijlocul secolului XX. În ceea ce privește reprezentarea satelor din zubzona Plaiul Cloșani, și mai îngustul areal Satul de sub munte, cel mai bine din punct de vedre al artefactelor păstrate în colecțiile muzeului, pe baza cărora azi se mai pot formula unele nuanțări în ceea ce privește specificul cămășii femeiești fără poale, cu denumirea locală ciupag, se regăsește satul Balta. Avem în vedere, în prezentul studiu întreprins de noi pentru

CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566

cineva, un suflet viu înainte. Nu i-a ieșit nimeni în cale și-i e sete acum, limba i se lipise parcă de cerul gurii. S-ar fi oprit la fântâna lui Ilu a Ghiloaiei, dar cine-i va scoate vadra cu apă? Nisia, sora ei din casa cealaltă îi aducea în fiecare dimineață un sfert de vadră din fântâna ei. De câtăva vreme mâna ei dreaptă era paralizată iar piciorul drept abia și-l trăgea după ea. S-a rugat

BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
limba i se lipise parcă de cerul gurii. S-ar fi oprit la fântâna lui Ilu a Ghiloaiei, dar cine-i va scoate vadra cu apă? Nisia, sora ei din casa cealaltă îi aducea în fiecare dimineață un sfert de vadră din fântâna ei. De câtăva vreme mâna ei dreaptă era paralizată iar piciorul drept abia și-l trăgea după ea. S-a rugat de Nisia aseară să-i pieptene părul și să-i spele spatele că de-o muri astară

BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
Corola-blog/BlogPost/368845_a_370174

tine ți-am desenat chipul, la geamul ce dădea spre curtea mea ai aprins o lumânare, un câine lătra, iar apa înghețase în căușul fântânii, poarta de la grădină scârțâia bătută de vând, în timp ce coboram în beci pentru a scoate o vadră de vin ți-am auzit vocea, mirosea a ceară de lumânare iar șura era goală dezbrăcată de boi și vaci, am dat la o parte păienjenii de la ușa beciului care a început să se tânguie scârțâietor la deschidere, pustiu, și

ÎNTOARCERE ÎN TIMP de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368845_a_370174]
Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774

îmbrăcate în cămașă lungă, cu cusătură pe umăr, mânecă trei sferturi, drumul, copacii și casele. Prin tehnica ordonării planurilor, a prezenței anumitor imagini, precum femeia care scoate apă, în timp ce alta se îndreaptă către sat, purtând pe umeri cobilița cu două vedre, autorul creează o puternică sugestie a complexității și a permanenței vieții. Utilitatea și dragostea pentru frumos sunt îngemănate și în expozițiile de decor ambiental aparținând unor specialiști din județele Vâlcea, Mureș, Prahova, Suceava. Milescu Cornel, Școala de Artă Populară Râmnicu

TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]