1,108 matches
-
după 1989. Pe baza lor, scriitorul intenționa, probabil, să-și redacteze cândva, în liniște, memoriile. Existența mai multor caiete se află la originea compartimentării cărții, al cărei sumar arată astfel: Jurnalul mandarinului valah (1954-1958), Conversațiile mandarinului valah (1956), Crugul mandarinului valah (1956-1957), Cronica mandarinului valah (1956). Trebuie spus însă că această împărțire nu are, practic, cine știe ce semnificație, întrucât autorul, indiferent de caietul în care scrie, este mereu același comentator lucid și dezlănțuit, neintimidat de nici o restricție, al evenimentelor trăite de el
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
lor, scriitorul intenționa, probabil, să-și redacteze cândva, în liniște, memoriile. Existența mai multor caiete se află la originea compartimentării cărții, al cărei sumar arată astfel: Jurnalul mandarinului valah (1954-1958), Conversațiile mandarinului valah (1956), Crugul mandarinului valah (1956-1957), Cronica mandarinului valah (1956). Trebuie spus însă că această împărțire nu are, practic, cine știe ce semnificație, întrucât autorul, indiferent de caietul în care scrie, este mereu același comentator lucid și dezlănțuit, neintimidat de nici o restricție, al evenimentelor trăite de el ca protagonist sau martor
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
scrisul este o reacție la evenimente. Evenimentele pe care le-a trăit sau la care a asistat au provocat în conștiința lui ample reverberații. După cum reiese din fiecare pagină a cărții recent apărute, nimic nu-l lăsa indiferent pe "mandarinul valah". Pe Petre Pandrea îl impresionează nu numai executarea lui Lucrețiu Pătrășcanu, ci și odioasa indiferență de statui cu care tratează acest act Mihail Sadoveanu, Gala Galaction și Petru Groza: "Mihail Sadoveanu, Gala Galaction și Dr. Petru Groza au prezidat moartea
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
ale snobismului, nimic din ceea ce falsifică gândirea nu este respectat de scriitor. Până și într-un moment în care avem prea multă libertate, sau așa ni se pare, el ne învață să fim liberi. După ce inhalezi oxigenul din Memoriile mandarinului valah, îți vine greu să mai respiri aerul stătut al vieții culturale de azi. Petre Pandrea, Memoriile mandarinului valah, București, Ed. Albatros, 2000 (tabel cronologic de Ion Nistor). 602 pag.
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
care avem prea multă libertate, sau așa ni se pare, el ne învață să fim liberi. După ce inhalezi oxigenul din Memoriile mandarinului valah, îți vine greu să mai respiri aerul stătut al vieții culturale de azi. Petre Pandrea, Memoriile mandarinului valah, București, Ed. Albatros, 2000 (tabel cronologic de Ion Nistor). 602 pag.
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
a Cehiei, Poloniei și Ungariei în N.A.T.O. creează României o vecinătate pe care n-a visat-o nici în cele mai intens colorate vise. Dar, vai, această nouă granița nu se ivește prin talentele de cuceritori ale bravilor ostași valahi, adică prin anexarea teritoriilor care ne despărțeau de granițele tradiționale ale alianței militare nord-atlantice. Ea are loc, parcă pentru a ne spori frustrările, prin lăsarea deliberată și limpede argumentata a României în afara marilor jocuri internaționale. Cum s-a ajuns aici
Medalia N.A.T.O., clasa a II-a by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18034_a_19359]
-
La Chișinău, Limbă Valahă / Română suportă de multe decenii presiunea / jugul rusificării. Pe chipul Basarabiei se imprimă tot mai adânc pecetea „mancurtizării” care înseamnă în primul rând uitarea cuvântului mamei, realitate surprinsă veridic de poetul Grigore Vieru chiar în cunoscutul poem ce poartă titlul
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
nici cânta, / Cu-al tău pământ, / Cu cerul tău în față, / Tu taci atunce / Tot în limba ta. (VRF, 23). Ca înflăcărat militant împotriva înrobirii imperiale sovietice / ruse, pentru eliberarea Basarabiei din Imperiul Roșu / U.R.S.S. și pentru re-Unirea acestei valahe provincii cu Patria-Mumă, România, ori pentru recunoașterea limbii române ca limbă oficială în Republica Moldova, Grigore Vieru a îndurat eroic, mesianic, multele necazuri pricinuite de autoritățile sovieto-ruse de ocupație. Într-un interviu publicat în 28 septembrie 1989, în revista Literatura și
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
Tatiana Slama-Cazacu ... Un orășel că atâtea altele, din regiunea dealurilor valahe, ăntesat, ăn ultimii trei-patru ani, datorită snobismului și unor interese obscure ale marilor ămbogătiti, fie cu "megaviloaie", fie cu adevărate castele de beton, pe ale căror fațade se lăfăie prostul gust: pușculițe pentru fondurile acumulate nu se știe (ba se
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
ca pe o simplă partidă de plăcere care nu angajează la nimic, iar prietenia ca pe cel mai sfînt lucru din lume". Dar cu osebire savuroasă ne apare o descriere burlescă a unui alai nupțial similicanin, fixat în apa tare valahă a unui amestec de deriziune și parșivă consimțire, demn de pana lui Mateiu. Steaua balcanismului se aprinde în atmosfera unor atari rînduri, risipind asupră-le sclipirea-i echivocă: "Și atunci, unde să mai găsim sau să mai fie cu putință
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
în ordine"(147). în afară de geografie cu care am fost se pare mereu europeni și pe care scriitorul o compară deseori cu aceea a Danemarcei, autentic admirativ, probabil cel mai interesant pasaj pentru noi este cel care descrie întîlnirea cu copilul valah, Adam Marcu (întîmplătoare omonimie patronimică cu recenzentul de după 160 de ani!), cel care vrea să devină ofițer și care știe cam pe unde se află Danemarca. Cu toate artificiile reportericești, fragmentul rămîne impresionant și ar merita citat în întregime, mai
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]
-
Cozea identifică și descrie frumusețea literară a textelor Danei Dumitriu. Un singur exemplu. Analizînd ciclul romanesc consacrat lui Ion Ghica, autoarea monografiei sesizează interesul excepțional pe care îl prezintă backround-ul istoric, imagine literară a însuși spiritului Valahiei: "Valahia și lumea valahă se întrupează din imaginile false sau reale ale localnicilor și/ sau străinilor în a căror conștiință se reflectă. Foarte adevărată, palpabilă, reală, dar și ciudat de abstractă, Valahia este o insulă, un spațiu al contrastelor, "nu este nici Orientul, nici
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
privighetoarea cîntă și hai la groapa cu furnici - ci mizantropiei și ce-a făcut el în minunata zi de mai? A citit memoriile lui Petre Pandrea și reviste literare. Deși ar avea acum chef să scrie mai curînd despre mandarinul valah (ar fi atîtea de spus!), prioritatea o au revistele fiindcă obligațiile redacționale nu țin cont de chefuri. * În ATENEU nr. 3, Vasile Sporici prezintă și traduce un fragment din Ființă și cunoaștere. Eseu despre Lupasco, ultima carte a lui B.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
pare a ști decât socoteala game-urilor de la meciurile de tenis pe care urmează să le piardă spre binele țării. Până atunci, în Dupont Circle flutură, deasupra elegantului Centru cultural Petöffi, ca un fel de zâmbet ironic adresat și patrioților valahi de mucava ce se întâmplă să treacă pe acolo, doar steagul maghiar.
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
a scăpat cu zile din cumplitul accident rutier de ieri, 16 ianuarie 2009, accident întâmplat ori pus la cale, la câțiva kilometri de Chișinăul Basarabiei noastre cea de toate zăpezile...! Dă, Doamne, s-aud că Poetul de Serviciu al Națiunii Valahe a rămas în viață, c-a avut tărie să traverseze noaptea câlțoasă, gordiană, dintre 16 și 17, c-a avut putere să se smulgă din căngile Găii de Chișinău, ce mănâncă de-o vreme doar creiere, doar suflete de genii
Dacã Poetul e-o mânãtarcã de vid printre constelaţii. In: Editura Destine Literare by Ion Pachia Tatomirescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_238]
-
s-o resusciteze prietena-i roșie, Gaia-Fotograf, angajată de președintele Cioară să supravegheze drumul dinamitat pe care duc de două milenii fotonii pașilor făcuți de-a noastră Națiune Pelasgă, adică, mai pre limba-ne primenită, de-acum, zisă și Națiune Valahă, spre re-Unire, între absolutele hotare ale Daciei reînviate-n anul 258, de Făt-Frumosul-strămoș, Regalian...! Timișoara, sâmbătă, 17 ianuarie 2009, h. 1:09*. * Poetul Grigore Vieru s-a stins din viață în dimineața zilei de 18 ianuarie 2009, într un spital
Dacã Poetul e-o mânãtarcã de vid printre constelaţii. In: Editura Destine Literare by Ion Pachia Tatomirescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_238]
-
și un cîrd de femei fatale, cărora nu le diferă decît culoarea părului, sînt puși să joace o horă sinistră, pe teritoriu, bineînțeles sudic și într-un timp, bineînțeles decadent, în preajma lui decembrie 1989. Nu lipsește, cum altfel, o prințesă valahă, Mazuca Vlădoianu și vărul ei, ajuns membru FSN, Victorien Potecuță, mama Augustei, Die Goia, care vorbește țigănește, Augusta însăși, cea "cu carne dulce", "cu părul castaniu legat în coadă de cal și ochii ei frumoși ca două eleștee clipocind în
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
ei ca guvernantă, ceea ce i-a prins foarte bine, tinerei franțuzoaice i s-a părut că pășește în necunoscut, că descoperă un neam și o nație despre care nici o ființă cultivată nu auzise vreodată. Închipuiți-vă că acești oameni sînt valahi. Domnul cel bătrîn (se numește Cantacuzino) e foarte bolnav. Soția și copiii așteaptă clipa în care se vor putea întoarce în țara pe care au părăsit-o. Dar mai întîi trebuie ca tatăl suferind să fie bine îngrijit de medicul
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
doilea, din motive pe care traducătoarea Grete Tartler le numește "geografic-sentimentale". Subiectul acestuia e periplul oriental, Grecia, Turcia și drumul de întoarcere către țară, când danezul străbate stepa dobrogeană și navighează în sus pe Dunăre, cu scurte popasuri la țărmul valah. Faptul că Andersen vede - e drept, cam în grabă - "ierboasa Valahie", după ce trecuse prin Grecia și Turcia, e un interesant subiect de analiză imagologică. Ajunși în capitala ungară, călătorii secolului al XIX-lea declarau, entuziasmați de baia turcească și de
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
asupra Orientului. Acesta rămâne însă în urmă atunci cînd Andersen sosește la Constanța și se îndreaptă spre Cernavodă pentru a lua un vapor către Viena. Semnificativă schimbare de direcție pe "eternul drum către Orient": ochiul călătorului percepe opoziția dintre țărmul valah, pe care-l compară, încântat, cu peisajele daneze, si țărmul bulgăresc unde minaretele îi semnalează drept-credincioși. Chiar și așa, ceea ce vede Andersen nu e tocmai plăcut pentru orgoliul nostru: Constanța, distrusă de ruși în 1809, e un oraș încă în
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
secvențe și imaginația completează spațiile albe, în Grecia și Turcia, cu imagini clișeizate: "I-am lămurit pe greci să țină la ideea că țara lor alcătuiește un pod între Europa și Orient, că trebuie să păstreze vechile decorații orientale...". Pământul valah, mai puțin cunoscut, permite imagini mai libere, așa că Andersen poate imagina un text pentru cântecul păstorilor în Dobrogea. Hans Christian Andersen - Bazarul unui poet, Memorii de călătorie în Grecia, Orient și țările dunărene; trad. din daneză, prefață și note - Grete
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
un final fericit în loc de tragic, dacă cititorul ar fi dispus să-l schimbe. La Budapesta, Norah îi va cumpăra o rochie nouă, pantofi eleganți, o va învăța manierele alese plimbându-o pe la simandicoasele rude și prietene uimite de "acest exemplar valah". Întoarsă la Curechi și la Arad, fetița precoce va resimți diferența socială dintre est și vest. Va fi prima "trădare" a eroinei avidă de carte și civilizație. Primul ei contact cu Bucureștiul va fi unul șocant... O rușine o va
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
secretele", și-a îngăduit a-l analiza: "Pastișează, comentează și reface carnetele lui Cioran. În treacăt fie spus, dacă există o filosofie mai contraindicată stadiului actual al culturii și civilizației române este tocmai negativismul, nihilismul, obsesia "descompunerii" și a "neantului valah" din opera lui Cioran". Să fie oare acestea forme critice ale deschiderii spre Occident, ale asimilării valorilor naționale, ale libertății de conștiință, ale pluralismului acesteia? Nevoind a părea "pamfletar" sau "polemist" (precum E. Simion!), dl Adrian Marino tocmai asta este
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
de acord că "românitatea funcționează la el /Cioran/ și ca un revelator care face să apară mai pregnant negativul și golul general-umanului (p. 230), însă ipostaza faustică, definitorie, cum am văzut, pentru european, nu este tot una nihilistă? Între "neantul valah" și neantul generat de iluzia occidentală, diferența nu ni se pare de substanță, ci doar de grad sau nivel. Dar cea mai captivantă ipoteză de lectură propusă ni se pare aceea privind o "reverie a preexistenței umane, stagnantă într-un
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
imagologie) dar, pentru prima oară, ne pune la îndemînă acel basm românesc, publicat de Kunisch în cartea sa, care, recomandat lui Eminescu de Moses Gaster, a stat la temelia Luceafărului. Deodată, acum, acest studiu comparatist dintre poema eminesciana și basmul valah (Față din grădina de aur) prezentat de Kunisch iese din laboratoarele exclusive ale germaniștilor, devenind bun cultural de uz comun. Pentru că Eminescu a avut onestitatea de a dezvălui originea poemului, scriind: "În descrierea unui voiaj în țările române, germanul K
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]