2,062 matches
-
ănaltă formă lirica un elevat esopism al rostirii poetice, refuzând orice dogmă oficială. Obscuritatea să oraculara din care fiecare ăntelege ce poate și ce vrea a forțat orizontul literar al vremii. Elitele și cititorii de rand s-au solidarizat an valorizarea semnificațiilor acestui volum dificil care ănfrunta tiparele timpului prin obturarea programatica a ăntelesurilor imediate, scăpând acuzațiilor "pe text" ale ideologilor, făcându-le imposibile interpretările sociologizante. De altfel, nici până astăzi critică nu s-a pus de acord asupra "filozofiei" poetului
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
publică anunțată. Împreună cu invitații Ciprian Șiulea, Vintilă Mihăescu și Carol Căpită, persoanele prezente, studenți și oameni solidari discută deschis problemele reale ale sistemului universitar: alocarea de doar 2% din PIB pentru educație, act ce reprezintă un atac la adresa întregii societății, valorizarea educației prin producerea de capital, lipsa finanțărilor pentru cercetare localizată, tratamentul lipsit de demnitate al studenților de către aparatul birocratic, și multe altele. Pentru că este un act incomod, conducerea Universității nu a permis ca această dezbatere să aibe loc. Au fost
Proteste, joi seara, la Facultatea de Istorie din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/24405_a_25730]
-
al Județului Alba și promovarea lui în zona mediteraneană, informează Alba 24.ro. Autor: Adrian Stroescu Demersul are la bază relațiile tradiționale de prietenie dintre România și Italia, precum și existența unei comunități de italieni din județul Alba. Pentru promovarea și valorizarea patrimoniului comun, a relațiilor socio-culturale româno-italiene, a fost constituit Centrul Cultural Italian. Această instituție a desfășurat și desfășoară acțiuni educative, acțiuni cultural-artistice, informative și promoționale. Traducerea Ghidului Turistic al județului Alba în limba italiană a fost o idee ce aparține
Ghidul turistic al judeţului Alba va fi tradus în italiană () [Corola-journal/Journalistic/24691_a_26016]
-
de argumente arată cum apariția libertății este o raritate istorică întâmplătoare, adesea un echivoc cultural, că teoriile progresului ei necesar sunt contrafactuale, că nici construcțiile noastre culturale, nici datele noastre biologice sau comportamentale nu ne trimit în mod necesar spre valorizarea libertății, ba chiar că gradele ei subtile de înțelegere sunt rareori tematizate. Și, mai ales, că obișnuințele omului contemporan (media, internet, consumism) sunt profund contrare libertății, datorită efectului lor comun de infantilizare în masă. La pagina 186 exercițiile distanței prețioase
Ca un bănuț în buzunarul rupt by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2385_a_3710]
-
ci un consolidator, spirit mai curând didactic decât artistic, erudit și circumspect. O singură dată s-a lansat într-o aventură intelectuală, și anume în teza de doctorat susținută cu Karl Gross la Tübingen în 1922, având ca temă „problema valorizării” în estetica lui Schiller, când a dovedit temeritatea de a afirma că importanța contribu- ției poetului german constă într-un aspect al operei nerelevat de nimeni înainte. Karl Gross, cunoscut pentru severitatea lui, i-a trecut cu vederea cutezanța, ceea ce
50 de ani de la moartea lui Tudor Vianu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2403_a_3728]
-
vor grăbi să caute a intra în posesia adevărului lor lăuntric." Iar faptul că și-a ales ca temă germanii bănățeni nu e un oportunism dictat de discursul proeuropean, care sprijină ideea de interculturalitate, ci e "redescoperirea unei tradiții și valorizarea ei, în dauna unei morale a luptei oarbe pentru supremație și dominarea celuilalt. E vorba de un nou cod în termenii căruia e gândită relația cu celălalt, fondat pe o cultură a diferenței, învățată și bine exersată, pe care memoria
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
prefață, excluzînd traduceri, republicări, precum și o serie de lucrări aflate în manuscris). Fără a-și asuma premisele unei abordări exhaustive a conceptelor operei eliadești, Rennie reconstituie configurația elementelor taxonomice esențiale - illud tempus, homo religiosus, hierofanie, coincidentia oppositorum, arhetip ș.a. Urmărind valorizările timpului arhaic și modern în diversele sale opere, autorul consideră concepția despre timp ca fiind la baza întregii viziuni eliadești. Totodată, subliniază că tipul de umanism ilustrat de Eliade este mai degrabă al unui precursor al postmodernismului, decît al unui
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
religioase". Doar 58 la sută din intervievați respectă sărbătorile religioase, ceea ce confirmă precaritatea ideii de încredere absolută în Biserică . Cum numai 13 la sută țin postul Paștelui, ca în multe alte cazuri se mizează pe o formă fără fond, prin valorizarea pozitivă a unei situații față de care comportamentul cetățeanului pare a fi mai degrabă neutru. Tare mi-e teamă, însă, că lucrurile stau cu totul altfel atunci când se răspunde la întrebarea legată de potențialii vecini. Xenofobia românească și disprețul față de cei
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
dans La Navigation de la barque de Maelduin, texte irlandais du XIIe siècle), prezența insularității în imaginarul românesc, mai ales în reprezentări mitice ținînd de simbolistica arcei (lui Noe) și a bisericii (lui Manole), de insulele fericiților din textele apocrife și valorizarea în acest sens a Insulei Șerpilor, de miturile cosmogonice românești și construcția tradițională a satului ca insulă ordonată (Andrei Oișteanu - Utopografia insulei în imaginarul colectiv românesc). "Dorința de insulă" ca loc al perfecțiunii a alimentat mitul orașului interzis din Africa
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
cum s-ar fi părut. Lectura sincronică a poeticității postbelice e, după Marin Mincu, conformă cu postulatele postmodernității. Poate cu unele postulate ale postmodernității, pentru că ultimele decenii în teorie nu aduc în nici un caz certitudini, legi. Mai departe, prin "permanenta valorizare a sincroniei" autorul înțelege un anumit tip de receptare care utilizează "vectorii evaluativi ai prezentului", ceea ce nu e nici pe departe, așa cum lasă să se înțeleagă, singura receptare îndreptățită. Este, iarăși, una dintre ele, față de care destui teoreticieni de prestigiu
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
duh apare ca o detentă naturală a muncii aplicate, răbdătoare. Preocuparea de căpetenie a exegetului e cumpănirea "defectelor" și "calităților", astfel încît rezultanta să fie cît mai "obiectivă" (personalitatea criticului configurîndu-se din picanteriile discursului individualizat, mai mult decît din actul valorizării ca atare, care doar rareori e cu totul surprinzător, intrînd în conflict cu "orizontul de așteptare" al cititorului avizat). Prin finețea scriiturii transpare finețea judecății critice, strădania de-a ocoli verdictele excesive. Astfel volumului Litere în tranziție al lui Florin
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
pentru lucrarea lui Andrei Bodiu. Ce-i desparte pe cei doi? Oțoiu este teoretician. Bodiu tinde spre critica de ierarhizare. Primul comentează fără să facă judecăți de valoare, zeci de prozatori. Nu propune o ierarhie. Bodiu nu folosește criterii de valorizare, însă alege dintr-un cîmp poetic de altfel foarte generos. Acesta este doar primul volum, dar găsim doar șase nume: Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Mariana Marin, Ion Mureșan, Alexandru Mușina, Liviu Ioan Stoiciu. Să sperăm că lista nu se va
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
Eminescu. Știm însă bine, de destulă vreme încoace, că despre "opera" și "personalitatea" unui scriitor, mare sau mic, nu se poate spune, în principiu, nimic definitiv. Ambele sînt �povești fără sfîrșit", variind ad infinitum modulațiile inevitabil subiective ale interpretării și valorizării, pe o gamă în care și timpul și locul își fac neîncetat simțită prezența. Încă de la începutul secolului XX, Mihail Dragomirescu a avut intuiția, exprimată în maniera sa pedantă și indigestă, că semnificația unei opere ar fi... infinitatea lecturilor acesteia
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
rostogolit la poalele Feleacului i se datorează în mare măsură. Când a simțit că e de scos un avantaj serios speculând naționalist nemulțumirea față de catastrofala administrație "algoritmică" a făcut-o cu brio. Marea majoritate a acțiunilor sale se bazează pe valorizarea deșucheată a unor simboluri. S-a ajuns, astfel, la incredibila situație încât multă lume îi contestă sănătatea mintală, dar nimeni patriotismul! În ce mă privește, nu cred nici pe departe că Funar e nebun. Asta e partea plină a paharului
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
după ce ne-am bălăcit în cultul echității socialiste; și în al doilea rând fiindcă societatea în care cercetătorul câștigă cât gunoierul iar doctorul cât muncitorul cu calificare mediocră nu convinge pe nimeni de oportunitatea remunerărilor diferențiate, ci dimpotrivă. în fața unei valorizări oficiale frapant incorecte, fiecare om reacționează imaginând o ierarhie proprie, cea "corectă", în care el însuși se situează pe o poziție înaltă. Cum în realitate e un marginal, se simte frustrat și ofensat; * Pentru că copiii noștri râvnesc la lucruri la
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
Dan Lungu Numeroase mărturii ale intelectualilor sau oamenilor simpli asupra perioadei instalării comunismului în România descriu situația în termenii instaurării unei "alte lumi", total diferită de cea în care trăiseră pînă atunci, indiferent de valorizarea noii societăți. Tema schimbării radicale este, altminteri, consacrată și de propaganda oficială, bineînțeles în accepțiune convenabilă. Măsurile regimului popular în privința proprietății, administrației, învățămîntului ș.a.m.d. transformă deopotrivă realitatea politico-economică și cadrele vieții cotidiene; structura obiectivă, exterioară și, în cele
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
contactelor umane, a răspîndirii mijloacelor de comunicare în masă, a globalizării) e contrabalansată de sporirea diferențelor stilistice în interiorul limbii literare. Lucrurile nu sînt chiar simple și procesele nu sînt obligatoriu unidirecționate: o dovedește atît contra-tendința actuală de păstrare și de valorizare a diferențelor regionale, cît și pericolul uniformizării stilistice. în a doua jumătate a secolului al XX-lea, impunerea artificială a limbajului birocratic caracteristic discursului politic totalitar în toate zonele vieții publice, presiunea cenzurii și a controlului de tip polițienesc au
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
ca generație, este că suntem o generație obligată. Una dintre obligațiile care ne revin este o obligație de memorie. Oricât am încerca să ne definim originalitatea prin ruptura totală față de generația anterioară, se poate explica în fel și chip că valorizarea cotidianului a pornit din și încă mai ține de această paradigmă a navigației-locuire, care a modelat imaginarul ultimelor decenii de comunism. Multă vreme nu am înțeles de ce se spunea că, după relativa deschidere din anii șaizeci, literatura română s-a
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
de la începutul anilor șaptezeci ajungând la Arcă și până la primul volum al Istoriei critice. E posibil să mă înșel, dar, după părerea mea, numai în acest context conceptul ar putea fi definit în toată complexitatea lui, ca principiu activ de valorizare estetică, dar și ca secvență dintr-un proces mai amplu de recodificare a lumii. Aici e latura militantă a "temelor mici", în faptul că, prin intermediul lor, literatura cartografia, de una singură, niște puncte oarbe, zone de realitate pentru care celelalte
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
ce-o îndeplinesc, de agent al esențelor. Dar reciclarea înglobează și un impuls purificator. Modestia, simplitatea "omului concret" alcătuiește un soi de grad zero nu doar al percepției obiectelor, al relatării scriptice corespondente acestei percepții primare, nesofisticate, ci și al valorizării lor morale. Lirismul de acest tip reconstitutiv e totodată unul critic. Bacovia ne-a dovedit în magnifica-i paradigmă că "omul concret" nu e nici un ins primitiv, nici unul abulic, ci o conștiință acută, care-și umple golul existențial cu materia
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
and Postmodernism, Theories of Literature in XX Century și, cel mai recent, Knowledge and Commitment: a Problem Oriented Approach to Literary Studies. Interviul de față se axează pe o problemă care revine obsedant în discursurile critice ale Modernității și Postmodernității: valorizarea plurivalentă și chiar contradictorie a conceptului de "estetic". Letiția Guran: Domnule profesor Fokkema atît în conferința ținută la Universitatea Georgia cît și în studiul Semiotica Postmodernismului literar spuneați că Postmodernismul este o mișcare muribundă în America și în Europa de Vest. Cum
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
e cazul) critică. Nu voi discuta aici acest fenomen destul de interesant, ci unul mult mai restrîns pe care Trafic de frontieră îl reprezintă din plin: acela de a amesteca teoria literară și critica, două "meserii" distincte. Subînțelege demersul "teoretic" o valorizare de tip critic? O întrebare care bîntuie esteticile de la sfîrșitul secolului XIX, începutul secolului XX. Putem face teorie, avînd drept material o carte proastă sau insuficient consacrată? Evident că nu. Teoria are în vizor alte lucruri decît evaluarea unei cărți
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
la o perifraza greoaie, pentru a crea ex novo termenul antumo: Mă non guarisco dalla ferita del secolo, dalla ferita del mondo,/ da questi distici fragili./ Antumi?/Postumi? („Una poesia molto semplice”). Preocupați de curgerea firească a monologului și de valorizarea timbrului, cei doi traducători au evitat tentanta echivalare a cuvintelor atunci cînd ea ar fi periclitat, daca nu chiar distrus, efectul: Și strigatul îmi atârnă din gură / moale că limba unui spânzurat // E îl grido viene fuori dalla bocca /pendulo
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
exigențele. Pe de-o parte, în ceea ce privește selecția autorilor discutați (care e, de la un punct încolo, foarte strictă); pe de altă parte în ce privește „arhitectura” logică a medalioanelor (care, departe de a fi expozitive, pun în pagină adevărate demonstrații cu efect de valorizare). Nu cred că e vorba de o „deformație profesională” (moștenită de cercetătorul Răzvan Voncu de la cronicarul omonim), ci de o fericită opțiune intelectuală. O asemenea Istorie... n-ar fi putut face abstracție de un minimal criteriu de departajare. În lipsa acestuia
Știință inefabilă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2784_a_4109]
-
șansele de integrare în comunitate. Toți au căzut de acord ca prin munca și efortul lor, fiecare să facă cunoscută voința și puterea de a fi mai buni, de a-i ajuta pe cei care au nevoie de sprijin, prin valorizarea vieții de zi cu zi. Asociația „A.B.C.D.” și-a propus să contribuie la schimbarea unei abordări greșite prin sprijinul necondiționat acordat copiilor cu nevoi speciale (permanente sau temporare), prin oferirea de suport material, psihologic și moral familiilor acestor copii
UN ZÂMBET PRIETENESC COPIILOR CU DIZABILITĂŢI – ASOCIAŢIA „A.B.C.D.” DIN BUCUREŞTI [Corola-blog/BlogPost/94139_a_95431]