370 matches
-
locul de muncă. În acest caz, resursele valorizate pozitiv ale schimbului sunt banii, respectiv atingerea unor praguri de performanță (o muncă realizată în anumiți parametri de calitate și cantitate). Pe de altă parte, atât M, cât și i controlează resurse valorizate negativ. M îl poate sancționa pe i (de exemplu, retrogradare, penalizare salarială, concediere etc.) în cazul în care acesta nu își îndeplinește sarcinile în mod adecvat, iar i îl poate sancționa pe M (de exemplu, sabotaj, grevă, demisie, bârfă etc.
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
tuturor formelor de schimb social, fiind compusă din mai multe dimensiuni. Astfel, în schimburile negociate, unica dimensiune a reciprocității este cea a magnitudinii valorii. În acest caz, singura incertitudine cu care se confruntă actorii este legată de cantitatea de resurse valorizate pe care o pot extrage în urma negocierilor purtate cu partenerii de schimb. În rețelele de schimb reciproc, reciprocitatea are o dublă dimensiune, implicând prin aceasta și două surse de incertitudine. Magnitudinii valorii (dacă partenerii de schimb îmi vor întoarce cantități
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
dintre forțele apolinice și forțele dionisiace."144 Sensul discursului mitic este dat nu de schemă sau arhetip, ci de mitem, concept nou, introdus de către Gilbert Durand. "Mitul apare ca o povestire (discurs mitic) ce pune în scenă personaje, decoruri, obiecte valorizate simbolic, segmentabilă în secvențe sau unități semantice mai mici (miteme), în care se investește în mod obligatoriu o credință (contrar fabulei sau basmului) numită pregnanță simbolică."145 (s. a.). Pentru C. G. Jung, inconștientul trebuie înțeles ca un concept de factură
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
deficienți”, dar care, în ciuda etichetelor atașate, reușesc să se desprindă de stigmatul impus (din păcate, adeseori!) de societate și să se afirme prin creații personale și personalizate, egale, de nenumărate ori (dar, din nefericire, nu întotdeauna „luate în seamă”, ori valorizate!), cu cele ale copiilor „normali”. Curba (celebră!) a lui Gauss ne învață că supradotații (academic și/sau artistic) și sub-dotații (adică „handicapații”, termenul cel mai comun folosit, cei despre care Platon sugera să fie aruncați, încă de la naștere, în prăpastie
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sociale se recrutează dintre cei mediocri, iar după o scurtă perioadă de glorie instituționalizată prin titluri, premii, includeri în programe școlare, etc., dispar în uitare. Sau, ca supoziție de data asta, adevăratele personalități creatoare nici nu pot fi percepute/înțelese/valorizate cât trăiesc, rămânând în sarcina posterității să le „descopere” și să le catalogheze ca dotate la momentul oportun. Adevărata originalitate în domeniul creativității, cu cât este mai valoroasă, cu atât pare să fie mai greu accesibilă contemporanilor. Statutul cu totul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
plin de privațiuni, dar care oferă satisfacția integrării, a cufundării în șuvoiul dominant, împărtășit de cei mai mulți. Acest acord cu ambianța socială, caracterizat prin absența conflictelor, conferă confort psihic, o stare de echilibru, o dorință de realizare personală. A aparține grupului valorizat social înseamnă a dobândi o identitate socială pozitivă. A aparține unui grup etichetat negativ semnifică pierderea stimei de sine. Avem un exemplu - subiecții pe care i-au intervievat Smaranda Vultur și colaboratorii săi, foști deportați în Bărăgan, chiar la o
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anii ’50 la noi. Aceeași presiune pentru asumarea unei noi conștiințe, pentru angajarea în lupta cu dușmani și inamici, pentru integrarea în noile norme și accederea în grupul celor care au ales linia justă. A accede într-un grup bine valorizat presupune o operație de schimbare cognitivă și o alta de schimbare socială (Tajfel, 1978). Prima strategie identitară constă în acceptarea unui alt sistem de referințe, a unui alt mod de a gândi lumea, relațiile, ierarhiile sociale. Un travaliu cognitiv de
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
iniția mișcări de schimbare sau creștere. El poate îmbina schimbarea cognitivă, vizibilă la nivelul discursului, cu schimbarea socială, prin acțiune (Baugnet, 1998). Cu cât noua identitate este mai recentă, cu atât e mai vizibil efortul individului de a fi acceptat, valorizat, promovat. Dacă ne referim la domeniul nostru de studiu, unii își mai amintesc: termenii utilizați în epocă pentru noii aderenți, mulți neautentici, erau vopsiți sau înroșiți. Cu cât aderența lor era mai forțată, mai neobișnuită, cu atât zelul lor era
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
partid), ca aparat înarmat cu competență ideologică și acțională, și „intelectuali” (termen peiorativ, semnificând extracția burgheză, apartenența la ideologiile noncomuniste). Cadrele aveau misiunea de a „milita” pentru politica partidului în orice sector de activitate, de a implementa „conștiința socialistă”, comportamentele valorizate fiind cel paternalist și cel autoritar. Cadrele de partid girau „propaganda” de partid, conduceau „învățământul ideologic” sau „de partid”, supravegheau activitatea specialiștilor, organizau ședințele de „critică și autocritică”, dirijau manifestările festive (mitinguri) și dovedeau „vigilență revoluționară” (Gheorghiu, 1992). Cadrele de
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au fost considerate mijloace bune pentru a ajunge la scop: ștergerea trecutului adevărat și construirea altuia convenabil. Încercările de reînviere a trecutului devin un act de opoziție. Motiv pentru care transportatorii de memorie autentică pot fi identificați ca inamici. Modelele valorizate anterior sunt astfel înlocuite (Neculau, 1999). Acești opozanți, reali sau presupuși, au devenit în scurt timp marginalizați, apoi izolați și excluși din sistemul social. Persecuțiile care au avut loc și asupra membrilor familiei sau rudelor unui deținut politic erau, la
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în mod liber”. Noul context impune consolidarea unor culturi organizaționale colaborative, în care: - munca împreună este o sursă de învățare; - problemele trebuie rezolvate, și nu găsiți vinovați pentru apariția lor; - vocile „marginale” sau chiar „disidente” din organizație sunt ascultate și valorizate; - învățarea este împărtășită cu ceilalți. Teoria școlii ca organizație care învață, chiar dacă este inspirată și adaptată fără îndoială din domeniul corporatist, a constituit motorul multor reforme educaționale în ultimii ani. Se urmărește configurarea unui nou mod de lucru în școală
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pentru a reflecta asupra temelor de învățare, pentru a face conexiuni și a-și crea astfel propria arhitectură a învățării. • Serviciile pentru ceilalți și compasiunea. Acest principiu promovează o idee considerată extrem de valoroasă și benefică în sistemul de învățământ american, valorizată ca atare și la nivel social. Este vorba despre activitățile de tip voluntariat, în slujba acelor membri ai comunității care au nevoie de sprijin. Solidaritatea umană și întrajutorarea sunt valori și atitudini esențiale, a căror fragilitate la nivelul culturii sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
vieții) și a devenit un vector fundamental al existenței umane în contextul noii societăți și economii bazate pe cunoaștere. Societatea învățării este tot ce ar fi putut educația să-și dorească mai mult, adică să fie cheia existenței, acceptată și valorizată ca atare. Numai că învățarea poate deveni astfel doar dacă se situează într-o dezvoltare holistă, constructivistă și integrată. Recomandările de politică educațională își propun să fie repere pentru inițierea unor abordări punctuale, metodologii și proiecte de dezvoltare care să
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
partid), ca aparat înarmat cu competență ideologică și acțională și “intelectuali” (termen peiorativ, semnificând extracția burgheză, apartenența la ideologiile noncomuniste). Cadrele aveau misiunea de a “milita” pentru politica partidului în orice sector de activitate, de a implementa “conștiința socialistă”, comportamentele valorizate fiind cel paternalist și autoritar. Cadrele de partid girau “propaganda” de partid, conduceau “învățământul ideologic” sau “de partid”, supravegheau activitatea specialiștilor, organizau ședințele de “critică și autocritică”, dirijau manifestările festive (mitinguri) și dovedeau “vigilență revoluționară” (Gheorghiu, 1992). Cadrele de partid
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
trebuie să dobândească o cunoaștere și abilități necesare pentru a-și îndeplini sarcina; • definirea rolului: noul venit trebuie să-și clarifice rolul pe care-l ocupă în organizație; • aculturația: el trebuie să înțeleagă cultura organizațională, să identifice comportamentele și atitudinile valorizate; • în fine, trebuie să se integreze în grupuri de lucru. Pentru Morrison, o activitate de căutare de informații nu poate decât să favorizeze socializarea sub diferitele ei forme. Căutarea de informații tehnice va permite o mai bună stăpânire a sarcinii
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
VIE Acest model este multiplicativ: motivația va fi nulă dacă unul dintre factori are o valoare egală cu 0. Individul este motivat dacă se simte capabil să ajungă la un rezultat și dacă performanțele profesionale îi permit să obțină recompense valorizate. Modelul a suscitat numeroase cercetări și continuă să orienteze și în prezent investigațiile. El pune câteva probleme la nivelul măsurării tuturor variabilelor care-l constituie. Utilizarea lui este complicată. Are totuși meritul de a acorda un loc important diferențelor individuale
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
revistă a literaturii de specialitate conduce la constatarea că "implicarea în muncă" dă naștere unor definiții foarte diverse. Saleh și Hosel (1978) identifică patru semnificații diferite: • măsura în care munca este centrală pentru individ, permițându-i să-și satisfacă nevoile valorizate (Dubin, 1956); • măsura în care o participare activă permite realizarea de sine (Gurin, Veroff, Field, 1960); • măsura în care performanțele în muncă afectează stima de sine a indivizilor (Lodhal și Kejner, 1965; French și Kahn, 1962); • consistența între performanțe și
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
pierdere a locului de muncă îi face să investească în obiectivele prioritare pe care și le fixează în celelalte domenii ale vieții. Asta nu-i împiedice să încerce să găsească din nou un loc de muncă, deoarece subsistemul profesional rămâne valorizat. Al treilea grup este alcătuit din subiecți care răspund la pierderea locului de muncă prin retragerea din viața profesională. Această retragere este însoțită și de o lipsire de sens a celorlalte domenii ale vieții. Era apoi interesantă relaționarea acestui mod
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
unor grupuri sociale vulnerabile) și la cele specifice în particular; 2. în vederea respectării drepturilor sociale definite și constituite la nivel politic. Pe de altă parte, ele își propun creșterea bunăstării societății, prin promovarea și susținerea consumului anumitor bunuri și servicii valorizate social (precum serviciile educaționale, de sănătate, cele adresate familiei și copilului). Pe scurt, obiectivele p. s., adică obiectivele sociale, vizează protecția socială a diferitelor categorii sociale, bunăstarea individuală și colectivă. Deși protecția socială este cel mai evident rezultat al p.s.
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sunt adresate tuturor indivizilor dintr-o societate (precum educația obligatorie, alocația pentru copii), în timp ce beneficiile și serviciile categoriale se adresează unor categorii de indivizi, considerate vulnerabile (de exemplu, mame singure, persoane cu dizabilități, tineri sub 25 de ani, studenți) sau valorizate social (de exemplu, copiii, familiile cu copii). Prin urmare, criteriul de eligibilitate are la bază apartenența la o anumită categorie, indiferent de caracteristicile particulare ale indivizilor (de exemplu, cu venituri ridicate sau scăzute). Beneficiile, serviciile sau subvențiile sunt acordate, în
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
binelui public. O preocupare constantă a revizorului a fost aceea pentru pregătirea și perfecționarea corpului didactic. Am amintit deja despre modul scrupulos în care organizase conferințele învățătorilor rurali. A fost nu numai acribie, ci și competență, simț practic deosebit de bine valorizat, cu acest prilej. Constatând mari lipsuri, „atât în privința metodei cât și a cunoștințelor”, faptul că singurele lor cunoștințe „consistă în genere în vorbe moarte, a căror realitate vie n-o pricep”, revizorul organizează altfel decât până atunci această acțiune de
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
umanitate există și posibilitatea aceea. Asta este alteritatea radicală: lucrurile despre care spui: „Ăsta nu sunt eu!” și În momentul În care spui asta ți-ai pus deja problema lui cum e să fii astfel. Nicolae Turcan: Aceasta este alteritatea valorizată etic negativ? Cornel Vâlcu: Inițial, da! La contactul cu alteritatea, toate speranțele tale că tu ești OK și celălalt greșește intră În joc. Nicolae Turcan: În măsura În care există posibilitatea unei Întâlniri viitoare cu o asemenea alteritate sau, eventual, a unei reîntâlniri
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de agenții organizaționali, atunci superiorii direcți nu sunt singurii agenți organizaționali care pot contribui la SOP. Acțiunile departamentului de resurse umane au un impact direct asupra stării de bine a angajaților și contribuie la măsura în care angajații se simt valorizați și sprijiniți de organizație. Ipoteza 2: Este suportul perceput din partea departamentului de resurse umane un predictor al suportului organizațional perceput? Conform teoriei suportului social, SPS ar trebui să diminueze internția de a părăsi organizația crescând SOP. Suportul organizațional perceput ce
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
constantă pentru asigurarea stării lor de bine și pentru satisfacerea nevoilor socioemoționale sau de autorealizare, generalizează la nivelul organizației aceste atitudini pozitive, care se asociază cu intenții reduse de a o părăsi. În caz contrar, atunci când angajații nu se simt valorizați că persoane de șefi orienți excesiv pe productivitate de exemplu, pe sarcina și mai puțin pe oameni sau cand persoanele din departamentul de resurse umane sunt intagibile, iau decizii tratând masele și fără să cunoască dorințele, aspirațiile oamenilor sau conduc
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
lui, un mediu care, o dată trecut în stadiul industrial grație rotativei, modela opinia publică. Astăzi, scriitorul tradițional produce opere care țin de o tehnologie veche (chiar dacă sunt, de fapt, produse prin tehnologiile moderne), glisează puțin câte puțin spre meșteșug, puternic valorizat, spre deosebire de produsele culturii de masă. Prestigiul său crește, însă puterea lui de intervenție scade. Cum centrul dispozitivului mediatic s-a deplasat dinspre tipar spre televiziune, apoi spre Internet, nu mai sunt operele literare cele care "dau tonul", care arată în
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]