60 matches
-
și strategiile actorilor. Partea a doua RELAȚIA INDIVID-ORGANIZAȚIE Capitolul 4 Sensul muncii În societățile occidentale, munca a constituit treptat o valoare forte. Marile curente de gândire (creștinismul, marxismul, liberalismul) care au dominat sau domină aceste societăți au concepții apropiate și valorizatoare despre muncă (Meda, 1955): • ea dă specificitatea omului și permite definirea acestuia; • permite integrarea socială: îl pune pe individ în relație cu alții și dezvoltă sentimentul de apartenență la societate. Constituie una dintre formele majore ale legăturii sociale (Meda, 1995
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
a mâinilor, pauzele care te făceau să bănuiești grija pentru cuvântul rostit, ținuta catedratică într-o conversație de cenaclu intim îmi erau complet necunoscute până la întâlnirea cu profesorul și criticul Vladimir Streinu.” 1 Tenta evocatoare a textului nu exclude judecata valorizatoare: „Critica lui Vladimir Streinu are autoritatea aeriană și distincția criticii lui Emile Faguet. Stilul său colorat, agreabil, nu se resimte de efortul pentru expresia compusă uneori cu ajutorul cuvintelor care fac evidentă dorința sa de a îmbogăți limbajul prin introducerea plină
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
și să deschidă calea unor noi experiențe; cutezanța în adoptarea de noi scopuri neobișnuite, îndepărtate și asumarea riscurilor pentru îndeplinirea acestora; perseverența în realizarea produselor, proiectelor, precum și disponibilitatea de revizuire continuă a proiectelor pentru optimizarea lor; simțul valorii și atitudinea valorizatoare. Concretizând aceste caracteristici de personalitate pe copilul creativ din domeniul esteticului avem următoarele trăsături: sensibilitate spirituală - capacitatea de a deosebi însușirile esențiale de cele neesențiale ale unor forme; acuitate vizuală capacitatea de a percepe impresiile și senzațiile estetice cele mai
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
auto-referențială calitatea. Privirea profanului ar trebui să se mărginească la a surprinde general-valabilul din ceva ce nu este el însuși act al conștiinței (gânditorul român refuzând pentru acesta posibilitatea atribuirii de calificative axiologice de tip teoretic). Întâietatea dorinței ca act valorizator fundamental o impune. Iar această distingere tranșantă întemeiază o altă determinare cu tentă reductivă, cea care încadrează unei dihotomii absolutizate nota deosebitoare a naturii teoretice: "ne simțim mai avuți și mai vaști prin cuprinderea adevărului... manifestăm acea dezinteresare practică în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
diferite de inteligență (specifice fiecare tipului de preocupare căruia i se dedică). Se omite în argumentarea vianescă a acestui model de valori teoretice însăși poarta concretă de acces către starea privilegiată a descoperitorului în știință. Se uită că o vizare valorizatoare a actelor și reprezentărilor este posibilă în demersul judicativ al forului interior reflexiv, iar a fi conștient de sine înseamnă a fi conștient și de acea dezinteresare practică însăși. Ulterior, se evită considerarea pragmatismului inerent pe care, spre exemplu, îl
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
dintre obiecte, chipurile și reacțiile umane, conversațiile, evenimentele etc. O dată “prinse” în imagine toate acestea devin enunțuri. Procesul de ecranizare reprezintă un șir de acte și transformări ce corespund următorului sistem de categorii teoretice : a. alegerea operei literare; b. atitudinile valorizatoare cultural estetice față de textele literare alese; c. transmutarea cinesemiotică a textului literar; d. nouă structură a operei filmice; e. reconfigurarea narațiunii; f. afirmarea unei noi viziuni auctoriale asupra lumii; g. remodelarea stilistica. Dacă avem în vedere că fenomenul de ecranizare
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
odihnă, recreere, educație, cultură. Trecerea de la paternalism la extrema individualismului exacerbat transformă responsabilitatea civică a oamenilor în viața de zi cu zi. Pentru a suscita adeziunea colectivă, participarea, implicarea, autoritățile locale trebuie să aibă o bună imagine publică, reprezentări favorabile, valorizatoare. Adeziunea, participarea, implicarea depind de calitatea raporturilor între locuitori și autorități, între locuitori și instituții. Aceste "autorități" sunt realmente autorități, sau dețin, pur și simplu, puterea temporar? Sunt simple prestatoare de servicii, sau (se) investesc enorm pentru asigurarea coerenței acțiunilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
studiată a mâinilor, pauzele care te făceau să bănuiești grija pentru cuvântul rostit, ținuta catedratică într-o conversație de cenaclu intim îmi erau complet necunoscute până la întâlnirea cu profesorul și criticul Vladimir Streinu." Tenta evocatoare a textului nu exclude judecata valorizatoare: "Critica lui Vladimir Streinu are autoritatea aeriană și distincția criticii lui Emile Faguet. Stilul său colorat, agreabil, nu se resimte de efortul pentru expresia compusă uneori cu ajutorul cuvintelor care fac evidentă dorința sa de a îmbogăți limbajul prin introducerea plină
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
numește perspectiva "individualism biocentric" și o consideră non-antropocentrică și mai cuprinzătoare decât perspectiva inițială a susținătorilor drepturilor animalelor. Varner 131 deosebește între antropocentrismul evaluativ și antropocentrismul axiologic, acceptându-l pe cel de-al doilea. Antropocentrismul evaluativ definește omul ca ființă valorizatoare și elimină orice altă entitate din sfera moralității. Antropocentrismul axiologic, așa cum am precizat mai sus, acceptă că toate ființele vii au interese biologice și că unele clase de interese omenești sunt mai importante decât interesele ființelor non-umane. Definirea sferei moralității
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
grupul de prieteni și școala sunt cele trei zone care alcătuiesc lumea adolescentului. Pentru obținerea performanțelor înalte, familia trebuie să în trețină o atmosferă suportivă, relații apropiate, prietenești, să se implice în viața școlară a adolescentului, să manifeste atitudini pozitive, valorizatoare. Adolescența este stadiul ontogenetic în care individul dotat realizează cel mai mult diferențele de potențial dintre sine și majo ritatea celorlalți. Persistă încă ideea că dotații își fac greu prieteni, sau sunt izolați, dar aceasta depinde și de trăsăturile de
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]