435 matches
-
decât își îmbrățișează Emma Bovary amanții. Poți păcătui nu numai cu trupul, ci și cu gândul. (Creștinismul legiferează și imaginarul păcatului.) Dar, pentru personajele lui Mircea Horia Simionescu, gândul, adică posibilul, e chiar trupul romanului. Jocul cu ficțiunea cea mai vaporoasă e sinonim perfect al jocului cu cea mai ternă realitate. Orice ficțiune e tangibilă și accesibilă, după cum orice realitate e iluzorie. Ficțiunea romanescă e undă imaterială și corpuscul infinitezimal, ca lumina. Sună prea poetic, dacă n-ar fi prea științific
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
locuri, cartierele nou construite, dau fostei cetăți feudale aerul unui oraș modern și activ. Lumina băimăreană în care se răsfață adierea caldă a Adriaticei, suflând peste Banat, spre nord, atrasă de curenți reci din văile umbroase ale Tisei, peisajul dulce, vaporos în care crește castanul Italiei, au creat aici o harnică școală de pictură și grafică, pe lângă străvechea artă regională a sculpturii în lemn. Dacă vizitați orașul iarna, nu pierdeți ocazia de a privi operele pictorilor profesioniști sau amatori din Baia Mare
Baia Mare, 1961 (din carnetul de reporter) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9634_a_10959]
-
sintetice și de excelentul director comercial de la firma BCD Tanger era și o femeie pasională, plină de nuri și cunoscătoare În arta seducției și a erotismului pentru că, după două trei ore s-a Întors din baia somptuoasă cu un hălățel vaporos de sub care Ștefan s-a putut bucura de un corp care lucea de uleiuri și parfumuri dumnezeiești ce-ți luau mințile cu mare ușurință. Alunecoasă și diafană, de o tandrețe care alterna cu acea pasiune feroce când femeile se află
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
lăsa să se vadă o fustiță perfect mulată pe un corp cu minunate proporții În care rotunjimile și curbele erau la locul lor și Împreună confereau un tot de care s-ar fi bucurat și cerul. De sub bluza din mătase vaporoasă și de culoare lila ieșeau două brațe delicate, Înobilate cu degete fine a căror manichiură era impecabilă. Prin decolteul generos, dar nu exagerat, ochii băiatului zăreau și erau atrași de porțiunile mirifice a celor doi sâni a căror mărime băiatul
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
balon normal, nu dintr-ăla în formă de iepuraș, ursuleț, căprioară. Sau în formă de căprioară nu sunt? Un balon rotund ca un titlu de carte sau ca un clișeu al comentatorilor de sport. Avea așa, ceva diafan, o fustă vaporoasă roz. Nu transpirase mai deloc. Baba, în schimb, da. Nu degeaba se îmbrăcase ea cu pulovărul ăla de lână. Tipa avea ceva antipatic. Pe cuvânt. Era tunsă scurt și de-aia mă enerva. Sau ăsta e doar un pretext. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
obișnuite, un fel de tărâm fantastic pentru noi, ceva dintr-o altă lume, la care nu visa nimeni să ajungă vreodată. Într-o zi, Ana Maria se balansa Într-un leagăn scârțâitor, singură ca niciodată, fluturându-și rochița de clorofilă vaporoasă și mușcând impasibilă dintr-o felie de pâine unsă cu dulceață. Emilian o privea În secret de după un gard de nuiele, furișat printre urzicile Înalte din preajmă. Era atât de pierdut, de absorbit, că nu a simțit gașca de băieți
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
margini era acolo!?... Tresări cu un surâs reținut și, ridicându-și mâna fremătător, Își deschise pleoapele. Se cutremură dezamăgit când constată cu stupoare că atingerea aceea delicată se datora vântului de primăvară, care adia ușor, mângâindu-i fața cu faldurile vaporoase ale draperiei. Îngenunche la picioarele scaunului și, chircit, vomită din nou, cu sălbăticie, În repetate rânduri, o pastă groasă, vineție, amestecată cu așchii mari de os. Apoi, rămase așa mult timp. Un timp care nu mai era al lui... Azi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pierdusem urma, dar amintirea ochilor Săi magici, a strălucirii lor ucigătoare nu înceta să mă chinuiască. Cum puteam s-O uit, când era atât de strâns legată de existența mea? Nu, nu-i voi revela niciodată numele: siluetă eterată, subțire, vaporoasă, cu doi ochi imenși, mirați, strălucitori, în profunzimile cărora viața mea ardea și se topea încet și dureros, Ea nu mai are legături cu lumea asta josnică și feroce. Nu, nu trebuie să-I pângăresc numele cu lucruri pământești. După ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
negre. Or, în această noapte, ceea ce n-ar fi trebuit să se întâmple s-a întâmplat. Hoinăream, inconștient. În orele de singurătate și în minutele a căror durată nu mi-o amintesc prea bine, ca ivită din negură, fața Sa vaporoasă îmi apărea cu mai multă insistență ca oricând, fața Ei maladivă, asemănătoare miniaturilor care ornează pielea truselor de scris. Cred că se scursese o bună parte din noapte când m-am întors. Ceața se îndesise atât de tare, că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Ființa mea tindea spre universul ușor și insensibil al regnului vegetal - o lume calmă, dar plină de forme, de culori mirifice. Gândurile își pierdură coeziunea, topindu-se printre aceste contururi și culori. Pluteam printre unde ce mă acopereau de mângâieri vaporoase. Îmi auzeam inima bătând, percepeam pulsațiile arterelor. Totul căpătase o semnificație profundă și îmi crea o imensă plăcere. Aspiram din tot sufletul să mă abandonez somnului uitării. Și dacă această uitare ar fi devenit nesfârșită, dacă ochii mei, închizându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
fața fardate. Într-un cuvânt, intră în cameră trasă la patru ace. Se ghicea că era satisfăcută de genul de viață pe care o ducea. Automat, duse la gură degetul arătător de la mâna stângă. Se afla oare aici fetița grațioasă, vaporoasă, îmbrăcată într-o rochie neagră, uzată, cu care mă jucam de-a v-ați ascunselea pe malul Surenului? Fetița asta cu aerul dezinvolt, copilăros, fulgurant, ale cărei glezne senzuale se vedeau de sub pulpana veșmântului ei? Până acum n-o privisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
ceea ce mie cel puțin, îmi trezea tot interesul. La apariția ei, cu alte cuvinte, toată biblioteca se umplea de un parfum proaspăt, de liliac, care făcea ca imaginile să fie mai jucăușe, mai vii, dar în același timp, și mai vaporoase. De multe ori Iozefina era ca o părere.” 2. Vineri, 7 Noiembrie ’80. O toamnă deosebit de grea. Grea mai ales de amintiri. Ploi mocănești. Libertatea e de fapt posibilitatea unora de a dispune de alții. Duminica pe câmp la culesul
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de meserie, zice-se, învățătoare, care de fapt era însuși supervizorul piesei. Blondă și ea, precum Iozefina (dar un blond mai spălăcit imitând pe alocuri fuiorul), corp de felină, puțin mai mică de statură, drăguță, cu ochi de un albastru vaporos și prilej de gelozie pentru soția directorului, deoarece era tot la acesta în birou, de parcă acolo i se tăiase ombilicul. Cu toată frumusețea noii bibliotecare, adică a fetei care apărea veșnic cu hărți de transpirație la subsiori, și cu toate
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
povestirea pe care a Început-o. Își amintește deodată, de o scenă din copilărie, puternic Întipărită În memorie: mama strălucind de tinerețe și frumusețe, suplă, cu părul strâns la ceafă Într-un coc micuț, cochet, Îmbrăcată Într-o rochie bleu, vaporoasă, Învârtindu-se În fața unei oglinzi și cântând ceva foarte vesel. El, copilul, foarte mic, de trei-patru ani, așezat pe un fotoliu și privind-o fascinat. O fereastră deschizându-se brusc din cauza vântului și mama Închizând-o speriată. Apoi, tatăl intrând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Apoi, tatăl intrând În cameră și scoțând dintr-un coș de rafie, un iepuraș viu pe care i-l Întinde copilului, care se sperie și Începe să plângă. Mama luând În brațe copilul și alintându-l cu duioșie, iar rochia vaporoasă răspândind un parfum de violete. Apoi iepurașul speriat, ascunzându-se În spatele pianului și mama certându-l pe tată cu o voce pe care copilul nu a mai auzit-o până atunci. Tatăl ieșind din cameră și trântind cu putere ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
aprinsă În mijlocul ei și ouăle roșii pe care copilul le ciocnește unul de altul, râzând și bucurându-se, sub privirile indulgente ale celor doi părinți, iepurașul alb, pufos, tremurând speriat În brațele copilului, mama pătându-și cu sos rochia bleu, vaporoasă și, tot seara, târziu, mama citindu-i dintr-o carte de povești... Amintire legată de o Îndepărtată zi de Paști, care-l Îndurerează prin limpezimea ei, prin faptul că prezența celor doi părinți este atât de vie.. De câte ori vine Paștele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
să arate ca o pereche de cătușe. Crama Albastră era aproape goală. Rigoberto plecase; cei doi cu care Anton se certase, de asemenea. În colț Molly continua să-și Întrețină partenerul, care Își rătăci o mână bronzată sub bluza ei vaporoasă. Helmut goli scrumierele Într-o găleată, Gertie și Ludmila adunau paharele de bere. Era timpul să plec. Scuze că te deranjez, amice... Fără nici o tragere de inimă, l-am Împins mai Încolo pe Anton. Scoase un geamăt cu iz de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
o nebunie, spuse Marci. Îmi place la nebunie. Mă simt très C.Z.Guest. Avea pe ea o rochie foarte cambrată pe corp, din dantelă de un galben pal, care se termina În partea de jos cu o imensă trenă vaporoasă, care i se unduia la picioare. Se uita cu mare atenție la imaginea ei reflectată În oglinda aurită de deasupra șemineului, În timp ce eu prindeam cu ace tivul. —Arăt foarte... Palm Beach, dar În sensul bun. Își coborî apoi vocea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
teatrului sau îmi iau o sticlă acasă. Da, dar nu vedeți femei noi și-așa de frumoase arată Mihai cu privirea spre liftul care și-a deschis ușile parcă anume s-o prezinte pe femeia care a coborît, o blondă vaporoasă, ca dintr-un film american, cu o față albă, curată, o gură conturată de un ruj sidefat, cu buza de jos puțin răsfrîntă, de forma unei petale; cizme negre, o blană gri, tunsă scurt, cu bordură și guler pufos, strînsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
care le stocau în pivnițe, în peșteri și-n gropi săpate pe întuneric în spatele blocurilor, păreau noțiuni abstracte. Duduia plătea chiria în rude de salam, câte șase pe lună, pe care le scotea temătoare pe poarta fabricii, vârâte sub bluze vaporoase și transpirate, din vâscoză. Vara, când nu făcea focul, bunicul meu păstra salamul în sobă. În ziua în care am împlinit nouă ani, în apartamentul 40 din blocul D 13 s-au înregistrat trei fenomene naturale tulburătoare. Mai întâi, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Ginger Rogers, și am pus-o lîngă Frumoasele mele. Din cînd În cînd, se Întîmpla ca ultimul film, Înainte de apoteoza de la miezul nopții, să fie unul cu Ginger Rogers. Ginger, cea Împodobită cu bijuterii și aparent imponderabilă, Într-o rochie vaporoasă și prinzînd delicat din zbor mîna Întinsă a lui Astaire, suspendată Într-un arabesque penché, dispărea brusc, Învăluită Într-un nor de noapte, asemeni lui Euridice. Iar eu, cuibărit În Întunericul presărat de tuse și foială ce o Înghițise, Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
că Încă Îmi mai era greață de la intoxicația cu crenvurșt, n-am putut să iau mai mult de cîteva guri. După asta am adormit chiar acolo, În Balcon. Am visat că dansam cu Norman. Eram Îmbrăcat Într-una dintre rochiile vaporoase de mătase ale lui Ginger Rogers, iar el purta la rever trandafirul galben de la mine. În timp ce dansam, Îmi dădea să mănînc, băgîndu-mi delicat În gură cîte o bobiță de Normans, cîte una la fiecare accent muzical. Inițial a fost plăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
coama de păr argintiu ce-i acoperea urechile și ceafa. Eleanor încă era o damă bine, plăcută privirii până și la această oră a dimineții, când încă nu se spălase și nu-și făcuse toaletă matinala. Părul ei ondulat, fin, vaporos și vopsit discret, încadra o fată rotundă, bucălata, cu ochi căprui, mari, cu buze senzuale și bărbie fermă. Își păstrase dantură sănătoasă și chipul tineresc. În clipa aceea de afară se auzi motorul unei mașini care viră pe aleea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
spre locul în care se uita el. Ceva se mișca înăuntrul vomei. Am sărit ca electrocutat în picioare, trântind scaunul pe podea, în spatele meu. Acel ceva se desprinse încet de mucus și fiere și alunecă-înotă prin aer, șerpuind în jurul rămășițelor vaporoase ale gândurilor și senzației mele de amețeală. Era mic - poate de douăzeci de centimetri, poate de lungimea unei griji care nu te trezește de tot din somn -, un pește conceptual primitiv. M-am tras încet îndărăt. Creatura avea o gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Ian de capul nostru. Scout încuviință ușor, uitându-se la foc fără să spună nimic. Mi-am închipuit șase miliarde de oameni rotindu-se încet prin spațiu, o sumedenie de stele mici pe cerul unei planete aproape pustii. O dâră vaporoasă de fantome. 21 Aha... Stăteam întins pe spate și mă uitam în sus. Cerul nopții aluneca înnourat pe deasupra ferestrelor acoperișului, ca o peliculă de film. Focul se stinsese, rămânând doar o grămadă portocaliu-deschis, așa că mi-am tras sacul de dormit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]