1,179 matches
-
inflexiuni biblice, sau ,poetice", preferând adresarea directă și referința netă, centrarea pe insolitul său spațiu-personaj. Pântecul femeii, interiorul matern este echivalat cu bolta cerească spuzită de stele, și pe această metaforă plutesc aproape toate strofele și imaginile lui Mihail Gălățanu, variațiuni pe temă dată. Mamă și fiu se topesc unul în altul, adultul se abstrage dintr-o vârstă și o lume în care nu se recunoaște, pentru a face drumul înapoi spre divina ,încăpere dinăuntru"; ori, în sens invers, se lasă
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
autotrofe, neatîrnate față de alte structuri formale, bunăoară, ale muzicilor tonale sau modale. La fel și serialismul care, prin caracterul lui antropic, manufacturier, este expresia umanismului ca, de altfel, și tonalismul funcțional, de la care, exceptînd ofertele lui Anton Webern, de tipul variațiunilor de structură (alcătuiri condensate și stilizate), a preluat, discriminatoriu și discreționar, cortegiul de forme și genuri ticluit de zbenguiala gamelor și arpegiilor. Dar poate că absența unor genuri și forme tipice vine și din eludarea acelui soi de bipolaritate (coincidentia
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
evenimentelor publicistice se înscriu în ecuația disputei dintre adevăr și iluzie. Societatea capitalistă - aceea în care explodează șocul mass-media -, cu tot excesul ei pragmatic, are drept consecință instituirea unei ontologii a iluzoriului. Tema dispare și e irecognoscibilă sub straturile de variațiuni - a căror singură realitate e limbajul. Sau, mai uman spus: realitatea e deja interpretare. În acest context, mai contează - nu adevărul, care rămîne o iluzie, ci - faptul concret, istoria reală?! Nici măcar interpretarea nu mai contează, ci doar iluzia realului, proliferarea
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
O distincție, Cronicarul simte totuși nevoia să facă. E vorba de două feluri de encomiastică partinică. În unele discursuri, articole etc., ne întîlnim cu simplul elogiu demagogic al liderului suprem. Sînt clișee însușite de toți activiștii PCR și repetate fără variațiuni stilistice. O variațiune sau două aduc în acest concert lăudătorii din rîndul scriitorilor. Activiștii de pe vremuri erau iritați că poeții ridică prea sus ștacheta laudelor, mai sus decît puteau ei, greoi mînuitori ai limbii, să sară. Al doilea fel de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
simte totuși nevoia să facă. E vorba de două feluri de encomiastică partinică. În unele discursuri, articole etc., ne întîlnim cu simplul elogiu demagogic al liderului suprem. Sînt clișee însușite de toți activiștii PCR și repetate fără variațiuni stilistice. O variațiune sau două aduc în acest concert lăudătorii din rîndul scriitorilor. Activiștii de pe vremuri erau iritați că poeții ridică prea sus ștacheta laudelor, mai sus decît puteau ei, greoi mînuitori ai limbii, să sară. Al doilea fel de discursuri vin dinspre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
Francisc al găgăuților, spune, că o rodie a plesnit de necaz și a vărsat semințele pe cîmpuri. Și curge sînge!” (ibidem). Ia naștere astfel un spațiu ambiguu, al respingerii și atracției, al eliminării și al recuperării idiomului poetic. Poeta cultivă variațiuni pe teme diverse, aidoma acelor cópii pe care pictorii moderni le fac uneori după tablourile unor înaintași, îngăduindu-și schimbări, imixtiuni ale viziunii și tehnicii lor proprii. În felul acesta întîlnim motive simboliste tratate prin mijlocirea notării unor senzații acute
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
CÎndroveanu avea dreptate notînd că poeziile lui Cezar Ivănescu sînt contraimnuri. Poetul deplînge destructurarea materiei (conștientă de sine), realizează miracolul existenței că neîntinare, procesualitatea și zvîrcolirile ei, nașterea și extincția, invazia răului și a Întunericului, dărnicia și risipă - toate că variațiuni cuibărite Într-o aceeași temă: implacabilul sfîrșit și reîntemeierea vieții. În lirica să, Rodul rămîne simbolul tinereții eterne iar crezul poetic Îmbracă gestul sacrificial. Prin repetiție motivică și reluări obsedante, Cezar Ivănescu riscă impresia de monotonie. Un Baaad fictiv, simțit
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
N-ai deschis bine ușa, că un pumn de piatră izbindu-te în obraz te-a și umplut de sânge. Sunt semne că lumea se mișcă, sunt semne că lumea e vie, sunt semne că ziua începe bine. Temă cu variațiuni Mi se pare, albină, că ești absurdă. Tocmai am citit undeva că nu vei trăi decât vreo treizeci și cinci de zile (da, trei-zeci-și-cinci!) și-ncep să cuget adânc și încep să număr, unu, doi, trei... printre zumzete și zigzaguri și pulbere
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/9516_a_10841]
-
-te, rătăcită, - iată, chiar acum te-ai izbit de fereastra mea, și încerci să-ți revii, poate-amețită, lăsându-te-n voia unei la fel de firave adieri, - mă încearcă un fel de teamă. Nu pentru tine, ci pentru mine. Printre atâtea baroce variațiuni, - încotro, unde, cum, până când -, către tainicul Hexagon. Te pot asemăna doar cu Bach, cumplitul, ciupind, s-ar crede, clavecinul cu fine degete, sau lovind, ca și cum ar dansa, cu bâta ori spada orgii, să spargă în sclipitoare țăndări vuietul din adânc
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/9516_a_10841]
-
și la finalul formulei melodice. Ex. nr. 24: George Enescu -Preludiu la unison, m. 32-33 Noua formulă melodică rezultată, care reprezintă un punct de plecare pentru dezvoltări variaționale ulterioare în Preludiu, se regăsește în formule melodice bizantine. Ex. nr. 25: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Anton Pann - Mărturisiți-vă Domnului, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 242, s. 3. footnote> Ex. nr. 26: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Dimitrie Suceveanu - Nu pricep, Curată, gl
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
variaționale ulterioare în Preludiu, se regăsește în formule melodice bizantine. Ex. nr. 25: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Anton Pann - Mărturisiți-vă Domnului, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 242, s. 3. footnote> Ex. nr. 26: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Dimitrie Suceveanu - Nu pricep, Curată, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 245, s. 4. footnote> După o zonă mediană încărcată cu arpegii rezultate din variațiunile celor trei motive inițiale, către sfârșitul Preludiului
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
242, s. 3. footnote> Ex. nr. 26: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Dimitrie Suceveanu - Nu pricep, Curată, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 245, s. 4. footnote> După o zonă mediană încărcată cu arpegii rezultate din variațiunile celor trei motive inițiale, către sfârșitul Preludiului linia melodică enesciană pierde din agilitatea instrumentală și începând cu măsura 102 se configurează într-un mers treptat cu salturi intervalice din ce în ce mai rare, amintind de melopeea bizantină. Ex. nr. 27: George Enescu -Preludiu
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
1978) deschide șirul cvartetelor românești. Această compoziție, concepută în genul de specificitate contrapunctică, surprinde prin acuratețea scriiturii instrumentale. În cvartet distingem un ethos distinct, naiv-clasic, vestitor al unui neoclasicism românesc de expresie lirică. Părțile componente ale lucrării, Preludiu, Coral și variațiuni; Fugă, Scherzo și Final, alcătuiesc un ansamblu cu importante aspecte inedite. În 1921, Alfred Alexandrescu (1893- 1959) compune un Allegro pentru Cvartet de coarde sub formă de sonată, în care ne întâmpină o muzică generoasă în fraze melodice și pătrunse
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
alături de George Enescu, într-un recital al acestuia, la Ateneu, incluzând lucrări de Bach, Beethoven și Mozart. Doi ani mai tarziu, tot în Sala Dalles, la 7 februarie 1940 este prezentată în primă audiție o lucrare de aproximativ 12 minute, Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII (tema culeasa de I. D. Petrescu) - variantă pentru violoncel și pian, terminată de compozitor la 5 IX 1939, în care este prelucrata tema Cântării din Săptămână Patimilor, De trei ori tăgăduindu-Te Petru
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
prin care prezentăm Vf ca șir, acceptăm și pluriaspectarea simultană, Vf prezentând mai multe stări (de caracter) în același timp (ori mai multe caractere în aceeași stare). Este ca și cum o temă s-ar prezenta simultan cu una sau mai multe variațiuni ale ei. O Vf cu orizontul interior nuanțat în tipul de monodie acompaniată comportă simultan două aspecte, în același cadru de structură sintaxică. Însă, dacă termenul de monodie indică o categorie sintaxică, cel de acompaniament nu corespunde explicit unei anumite
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
anulată de corectura editorului, adevărul fiind obnubilat. O modificare similară este descrisă de F. Lerdahl/R. Jackendoff în Sonata în La major K. 331 de Mozart. În analiza acestora<footnote F. Lerdahl, R. Jackendoff, op.cit. pag. 65, 66 footnote>, tema variațiunilor din partea I ar oferi două posibilități de grupare (egal îndreptățite în viziunea autorilor): a) Anacruzic, începând a doua celulă melodică cu ultima optime din prima măsură (ex.3a) și continuând cu același tip de relații care vor fragmenta consecventul frazei
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
o parte în revenirile și reluările operate de Thomas Mann însuși de-a lungul vieții, pe de altă parte, în permanenta referire la structura muzicală a textelor comentate, aluzie prezentă și în titlu. Tezele sînt reformulate apoi și amplificate în Variațiuni, o serie de 8 eseuri (destinate îndeosebi operelor pe care analiza „mare" nu le inclusese, sau le implicase prea puțin), eliberate de constrîngerile la care întregul obligase analizele din prima parte a cărții. Comentariul critic pornește de la teza unității și
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
rezultatul este o imagine rotundă asupra preocupărilor scriitorului și, concomitent, o integrare a literaturii în mersul general al lumii și în epoca din ale cărei frămîntări s-a ivit. Unul din laitmotivele dezvoltate de Thomas Mann într-o serie de variațiuni este cel al rătăcirii burghezului în artă, al aliajului (nefiresc, provocator de declin), dintre Nord și Sud, dintre lumea sobră a respectabilei familii burgheze, descendentă și păstrătoare a vechilor valori hanseate și cea pasională, muzicală, a Mediteranei. Personajul este un
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
mai frecventate răscruci, în uruitul tramvaielor și al mașinilor, în forfota continuă a miilor de trecători atît de diferiți unii de alții, aș vrea să-mi instalez o gheretă cu ferestre spre toate direcțiile". Ion Ianoși - Thomas Mann. Temă cu variațiuni, Editura Trei, București, 2003, 416 pag. Alexandru Vona - Esmeralda, Editura Biblioteca Apostrof, Colecția "Scrinul negru", Cluj-Napoca, 2003, 112 pag.
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
numai pentru a da seamă de adevărul propriu, dar și pentru a-și auzi glasul și a se convinge că e acolo, e viu și are forța de a spune "nu". Publicistica lui Eugen Ionescu e o temă cu multiple variațiuni: dreptul la existență al statului israelian, recunoașterea dizidenței estice, dreptul de a refuza comunismul (acum, cu argumentul Portugaliei), autonomia ideologică a scriitorului (inclusiv față de conservatorismul Academiei Franceze), misiunea teatrului de a-și trăi propria independență într-o lume fracturată. Antidoturi
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13975_a_15300]
-
unei secvențe în care Tia Șerbănescu dezvoltă tot ce ține de rîsul negru, de rîsul legat de zonele tabu, între care și moartea. Este singurul mod în care moartea poate fi îmblînzită, pare să spună diarista. Viața ca o corectură (variațiune la Viața ca o pradă) pare un episod din biografia lui Victor Petrini din Cel mai iubit dintre pămînteni, cînd filozoful e trimis, din motive politice, la "munca de jos". La fel i se întîmplă și Tiei Șerbănescu, în viața
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
o namilă într-un tufiș și sloboade pistolul în ea. Monstrul era un vițel. întîmplarea prilejuiește două comentarii de presă, unul în Sentinela Prahovei, organ al opoziției, celălalt într-un ziar central de limbă franceză. Modelul e, firește, Temă și variațiuni. La întoarcerea fiului risipitor se taie, cum știm, vițelul cel gras. Ce s-ar cuveni să sacrificăm la întoarcerea vițelului turbat? Probabil, ceva din încrederea noastră în micile invenții ale unor farsori literari.
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
de un anumit detaliu fizionomic al lui Fane Chiriac: "... cu niște ochi verzi, plini de scăpărări alburii", leit-motivic reluat: "fantasticii lui ochi verzi, plini de stele alburii" sau "faimoșii ochi verzi cu licăriri alburii". Căci această caracteristică oculară reapare, cu variațiuni proprii, în Cronică, la Fănică Niculescu alias Nae Ionescu: "ochii săi alburii, unul mai verde, altul mai gălbui" ; "ochi decolorați, aproape albi (unul bătea mai mult în verde, celălalt mai mult în galben)"; "ochii albi"; "cu privirile alburii ca apa
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
țărm, prin care șuieră vînturi nevăzute și neauzite". De la pagina 37, rîndul 44, din varianta lui Dumitriu, și de la pagina 244, rîndul 41, din varianta Vinea, cele două texte redevin, în mare, identice. Dezvăluind doar, din cînd în cînd, mici variațiuni stilistice pe aceeași temă. Ca de pildă: Vinea, p. 245, r. 38-39: "pe ăsta nu l-a făcut un armăsar cu o iapă, ci cu vîntul!" - Dumitriu, p. 38, r. 23: "pe ăsta nu l-a făcut iapă cu armăsar
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
Prin ferestre, deși erau duble, pătrundea de afara o hărmălaie de nedescris. Țipete, râsete, strigăte și tot felul de chiote răzbăteau de pe derdelușul din apropiere, unde o mulțime de copii Încropiseră o bătaie cu bulgări de zăpadă, asta așa pentru variațiune Între două Întreceri cu săniuțe. Viscolul din ajun ce ținuse trei zile Îi blagoslovise pe neașteptate cu trei zile de vacanță, școlile fiind oprite din cauza condițiilor meteo nefavorabile. Ceva Îmi răscolise amintirile, spectacolul de afara mă dusese precis la „Iarna
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]