139 matches
-
domiciliul actual în Republica Moldova, com. Sturzovca, jud. Bălti.(1255/2002) 4. BORODIN VALENTINA, fiica lui Lupu Teodor (n. 10.10.1931 în Varnița) și Maria (n. 27.08.1938 în Varnita), născută la data de 27 februarie 1962 în localitatea Varnița, județul Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, sat Varnița, sat Cotovschi nr. 98, jud. Chișinău.(1168/2002) 5. BORȘ ALEXANDRU, fiul lui Mihail și Ana (fiica lui Eftodi Ionn și Vera n. la 18.09.1918 în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171360_a_172689]
-
VALENTINA, fiica lui Lupu Teodor (n. 10.10.1931 în Varnița) și Maria (n. 27.08.1938 în Varnita), născută la data de 27 februarie 1962 în localitatea Varnița, județul Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, sat Varnița, sat Cotovschi nr. 98, jud. Chișinău.(1168/2002) 5. BORȘ ALEXANDRU, fiul lui Mihail și Ana (fiica lui Eftodi Ionn și Vera n. la 18.09.1918 în Ciutulești), născut la data de 20 august 1969 în localitatea Pererița, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171360_a_172689]
-
Clocușna, și Ecaterina), născut la 27 mai 1980 în localitatea Bălți, județul Bălți, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, Chișinău, str. Melestiu nr. 14/4. 3. Borțov Vladimir, fiul lui Natalia (n. la 3 august 1938 în comuna Varnița), născut la 23 aprilie 1963 în satul Varnița, raionul Tiraspol, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, localitatea Varnița, str. Alexeeva nr. 3, ap. 1. 4. Botnaru Inga, fiica lui Victor (fiul lui Nicolae, n. la 1934 în Teșcureni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161851_a_163180]
-
în localitatea Bălți, județul Bălți, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, Chișinău, str. Melestiu nr. 14/4. 3. Borțov Vladimir, fiul lui Natalia (n. la 3 august 1938 în comuna Varnița), născut la 23 aprilie 1963 în satul Varnița, raionul Tiraspol, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, localitatea Varnița, str. Alexeeva nr. 3, ap. 1. 4. Botnaru Inga, fiica lui Victor (fiul lui Nicolae, n. la 1934 în Teșcureni, și Iulia, n. la 11 martie 1934 în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161851_a_163180]
-
Moldova, Chișinău, str. Melestiu nr. 14/4. 3. Borțov Vladimir, fiul lui Natalia (n. la 3 august 1938 în comuna Varnița), născut la 23 aprilie 1963 în satul Varnița, raionul Tiraspol, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, localitatea Varnița, str. Alexeeva nr. 3, ap. 1. 4. Botnaru Inga, fiica lui Victor (fiul lui Nicolae, n. la 1934 în Teșcureni, și Iulia, n. la 11 martie 1934 în Mircești-Ungheni) și Uliana, născută la 15 mai 1984 în Chișinău, Moldova, cetățean
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161851_a_163180]
-
Albișoara nr. 86, bl. 2, ap. 1. (17.099/2003) 95. Fluerar Diana, fiica lui Serghei și Liuba, născută la data de 18 octombrie 1990 în localitatea Bender, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Anenii Noi, satul Varnița, str. Ștefan cel Mare nr. 117, bl. A. (2.700/2003) 96. Fluerar Serghei, fiul lui Ivan și Elena, născut la data de 14 iunie 1965 în localitatea Crocmaz, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Anenii Noi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215695_a_217024]
-
Ștefan cel Mare nr. 117, bl. A. (2.700/2003) 96. Fluerar Serghei, fiul lui Ivan și Elena, născut la data de 14 iunie 1965 în localitatea Crocmaz, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Anenii Noi, satul Varnița, str. Ștefan cel Mare nr. 117, bl. A. (2.700/2003) 97. Fodor Alexandru, fiul lui Pavel și Ana, născut la data de 25 mai 1978 în localitatea Cărpineni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Hîncești, satul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215695_a_217024]
-
Chișinău, str.-la 3 Lvov nr. 58. (2.067/2003) 128. Mamalîga Alexandru, fiul lui Vasile și Eudochia, născut la data de 8 iunie 1961 în localitatea Ciobrucin, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Anenii Noi, satul Varnița, str. Cotovschi nr. 97. (2.756/2003) 129. Manastîrschi Aurel, fiul lui Alexei și Raisa, născut la data de 11 septembrie 1976 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Gh. Asachi nr. 53
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215695_a_217024]
-
la bază de 1,8 m. Porțile cetății sunt patru la număr: Materialele de construcție folosite sunt: piatră adusă din cariera Galsa, de la o departare de 3,5 km, varul stins direct pe piatră (mortar cald). Proveniența lui era din varnițele de la Agrișul Mare situate la 12 km distanță peste deal. Etapele de execuție ale lucrărilor de construcție au fost trei, succesive: Sub stăpânirea turcilor zidurile au fost întărite sporind siguranța cetății în fața atacurilor dușmane. Stilul cetății este romanic, existând un
Comuna Șiria, Arad () [Corola-website/Science/310115_a_311444]
-
Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure; au tras din plin cu mitraliere, în continuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia. Supraviețuitorii au fost arestați de NKVD
Iordănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316125_a_317454]
-
de Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure; au tras din plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia. Supraviețuitorii au fost arestați de NKVD din
Pătrăuții de Sus, Storojineț () [Corola-website/Science/309340_a_310669]
-
VII-lea e.n.; situl de la „Siliștea” (satul Poiana) conține așezări din Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (perioada Latène târziu) și secolele al VI-lea-al VIII-lea (epoca migrațiilor); situl de „deasupra Varniței” (satul Poiana) cuprinde o așezare și o necropolă din secolele al II-lea-al III-lea e.n. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1929) din Dulcești și (1605, cu transformări în secolele al XVIII-lea și al
Comuna Dulcești, Neamț () [Corola-website/Science/301631_a_302960]
-
inamic și dezarmate în localitatea Căinari (40 km la sud de Chișinău) deoarece comandantul nu dăduse ordin să tragă nici un foc în caz de întâlnire cu inamicul. În ziua de 20 ianuarie, detașamentul declanșează atacul, ocupând localitățile Lipcani, Borisovca și Varnița, situate la nord de oraș. Sosesc și alte întăriri, detașamentul ajungând la 5 baterii, 5 batalioane și un escadron. Este declanșat un bombardament violent de artilerie asupra orașului, iar în ziua de 21 ianuarie, la ora 5 dimineața, detașamentul atacă
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
de Sus, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure; au tras din plin cu mitraliere, în continuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia. Supraviețuitorii au fost arestați de NKVD
Pătrăuții de Jos, Storojineț () [Corola-website/Science/311744_a_313073]
-
Cele patru colțuri, sunt străjuite de patru femei în costum national, ținând în mâini câte o cunună de lauri. Ecaterina Teorodoriu murise în ziua de 22 August 1917, în luptele care au avut loc pe Dealul Secului, în zona Muncelu - Varnița, în ultima fază a bătăliei de la Mărășești. Înmormântată inițial în satul Fitionești, rămăsițele eroinei au fost aduse din Moldova și reînhumate la Vădeni în iunie 1921. După construcția mausoleului, ele au fost din nou inhumate în acesta. Mausoleul a fost
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
morfologice importante, ca urmare a lucrărilor de regularizare și a acumulărilor Vidraru și Oești, în profil longitudinal acesta cunoaște meandre simple care au fost stopate împotriva eroziunii fluviale (la confluență cu Berindești pe o lungime de 2500 m și cu Varnița pe 500-600 m). Lunca râului are o dezvoltare restrânsă, având lățimi medii de 150-200 m. Cât privește terasa, delurile ocupă cea mai mare parte a teritoriului comunei Corbeni, aceasta având aspecte de creste, fragmentate de o rețea de văi torențiale
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
de fenomene geodinamice, cu alunecări de teren și prăbușiri.Văile secundare, cu malurile înalte de 3-5 m, sunt: Berindești, Vărzaru, Talia, Berta, Oeasca și Valea de Câmp pe marginea stângă a Argeșului, și Cacova, Obia, Starescu, Rotunda, Mătușilor, Seaca și Varnița pe partea dreaptă. Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Corbeni face parte din Depresiunea Getică, cu formațiuni geologice cuprinse în perimetrul Paleogenului, Neogenului și Cuaternarului.Este importantă subliniarea că, în formațiunea paleologică, grosimea calcarelor și a gresiilor este de
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
gresiilor este de 140 m, iar cea marnos de 300-400 m. Hidrologic, teritoriul comunei Corbeni face parte din bazinul râului Argeș, care îl străbate pe circa 11 km și este alimentat de pârâurile Aref, Berindești, Obia, Tolia, Oii, Oeasca și Varnița.Mai important ni se pare pârâul Berindești, cel mai mare afluent al Argeșului pe teritoriul comunei Corbeni care are ca afluent Valea Limpedea. Râul Argeș prezintă un regim de curgere permanent;între 1400-1800 m, în cuprinsul montan, este caracteristică zona
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
doilea se vede o pajiște verde compusă pe orizontală, ea fiind tăiată de primul plan care este format de un zid înălțat la înălțimea unui om dintr-o parte în alta a lucrării. Pe acesta, sunt profilați lucrători care poartă varnițe și calfe cu șorțuri brune care cioplesc pietre pe care alții le așează cu mistria pe zid. Alții toarnă apă în gropile în care se prepară mortarul. Henția aplică aceeași tehnică realistă în crearea șantierului aglomerat de grămezi de pietre
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
CCA (Consiliul Coordonator al Audiovizualului) frecvente de emisie prin eter, astfel incât, în prezent este recepționat liber si gratuit pe aproape întreg teritoriul republicii. ProTV Chișinău, lansat la sfârșitul lui 1999 emite în eter pe raza orașelor Chișinău, Bălți, Cahul, Varnița, Anenii Noi și suburbii, precum și prin rețelele de cablu în toată țara. Retransmite programele postului omonim din București, dar creează și emisiuni proprii (buletine de știri locale, emisiunea „În profunzime” cu Lorena Bogza, „VIP Magazin”, „Autoexpert”). Potrivit barometrului "Opinia", Pro
Mass-media în Republica Moldova () [Corola-website/Science/306696_a_308025]
-
Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane, și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. După ce coloana a ignorat somația, sovieticii au tras în plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia
Masacrul de la Fântâna Albă () [Corola-website/Science/301418_a_302747]
-
fi putut să atace orașul. În seara de 8 ianuarie, Crăciunul după calendarul iulian, a început măcelul ce a durat până la 17 ianuarie. Au fost uciși circa 600 de etnici maghiari. Morții au fost aruncați în șanțurile cetății și în varnița de lângă cetate, unde se află un monument construit în memoria victimelor. Axente Sever a fost arestat în februarie 1849, acuzat că ar fi participat la masacru, dar, în procesul penal, instanța i-a stabilit inocența. În timpul regimului comunist din România
Aiud () [Corola-website/Science/296991_a_298320]
-
culturii Cucuteni. Din același loc provin câteva vârfuri de săgeți din silex, de formă triunghiulară, cu baza concavă și bucăți de lipitură arsă cu urme de nuiele. Epoca bronzului (2000-1200 î. Hr.) În partea de vest a orașului, la punctul numit „Varnița”, situat pe terasa medie a Trotușului, au fost semnalate rămășițele unei așezări din epoca bronzului. Aceste resturi constau mai ales din ceramica specifică culturii Monteoru. Vasele sunt făcute dintr-o pastă cenușie amestecată cu cioburi pisate. Fragmentele de vase sunt
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Patru sunt situri arheologice așezarea de la „Gogoi” din neoliticul timpuriu (cultura Starcevo-Criș); așezarea de la „Podul Vâlcelei” datând din secolele al II-lea-al III-lea e.n. aparținând culturii carpice; așezarea de la „Varnița” din aceeași perioadă (perioada Latène); precum și așezara de la „Bahana”, de lângă satul Topești, datând din eneolitic (faza AB a culturii Cucuteni). Monumentul comemorativ Ștefan cel Mare ridicat în punctul „Dumbrava” din satul Bârsești la 1904 (la 400 de ani de la moartea
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
Comuna Străoani de Jos cuprindea satele Străoani de Jos, Repedea și Văleni, cu 1871 de locuitori și în ea existau trei biserici și o școală mixtă. Comuna Străoani de Sus avea în compunere satele Muncelu, Străoani de Sus, Talapanu și Varnița, cu 1952 de locuitori; aici existau patru biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă și cu aceeași structură, comuna Străoanii de Jos având 3101 locuitori, iar comuna Străoanii de Sus 2000. În
Comuna Străoane, Vrancea () [Corola-website/Science/301902_a_303231]