391 matches
-
nu ni se cuvine pe baza dreptului național și a dreptului istoric”; 2.„A nu disprețui prietenia folositoare a celor mici pentru protecția disprețuitoare a celor mari”; 3.„A nu face o legătură vremelnică, adusă de împrejurări, într-o perpetuă vasalitate, dăunătoare singurului nostru ideal posibil”, adică idealul național: Unirea cu Transilvania. Punctele 2 și 3 vizează direct relațiile cu Puterile Centrale. România să nu intre în primul război balcanic. „Cred acest neam - scria Iorga - în stare să aibă avânturi de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
așezările comerciale de la gurile Dunării. Teritoriile rusești de dincoace de Volga și cele sud-dunărene (statul Asăneștilor), devenite vasale ale mongolilor, după 1241, aveau un alt statut, fără a li se impune schimbări esențiale în structura lor internă. Statutul lor de vasalitate era nuanțat, nu unul șablon, în funcție de autoritatea sau interesele Hoardei, în unele teritorii vasalice existau trupe mongole ce supravegheau pe conducătorii acestora și acțiunile externe, iar altele plăteau doar tribut (dare globală) în bani sau produse. Atitudinea statelor vasalice față de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
altora noi. Apoi, deși statele rusești se bucurau de autonomie administrativă, funcția de cneaz trebuia confirmată periodic de hanii Hoardei de Aur, iar principii (cnejii) ruși erau nevoiți să meargă, în persoană, la curtea lor pentru a presta omagiul de vasalitate față de suzeranul mongol. Pentru a-și asigura veniturile din tribut, mongolii au impus în teritoriile ocupate de ei înregistrarea (recensământul) întregii populații ce avea obligația de a plăti dări. Un asemenea recensământ s-a făcut la Kiev, în 1245, un
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
hanului, pentru fixarea statutului de dependență față de Hoardă, iar trupele mongole au pătruns în mod repetat în Halici, Daniil nu a renunțat la suveranitatea statului său. Numai după moartea sa, în 1264, Rusia haliciană a fost integrată în aria de vasalitate a Hoardei de Aur. Mult timp după 1241, în teritoriile est-carpatice nu s-a consemnat nici o acțiune militară ungară, deoarece aceasta ar fi antrenat riposta tăioasă a Hoardei. O primă acțiune de felul acesta a avut loc în vremea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
erau închise, iar la Dunăre ei se ivesc târziu. Dar teritoriul respectiv nu se afla nici în stăpânire ungurească. O explicație posibilă ar fi că, în aceste regiuni, de o parte și de alta a Oltului, ființau voievodate românești sub vasalitatea regalității ungurești. La foarte scurt timp, a urmat așezarea cavalerilor teutoni în Țara Bârsei, la chemarea regelui Andrei II (vezi mai sus). Avem astăzi destule dovezi din care rezultă că acești luptători pentru cruce au fost aduși aici, pentru că sud-estul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
locuitorilor de la sud și est de Carpați, care au trecut de la viața de "țară" (voievodat) la cea de stat. Explicarea întemeierii celor două state românești prin desprinderea de regatul Ungariei, de suzeranitatea acesteia (cf. A. D. Xenopol), prin abandonarea statului de vasalitate sau, în cazul Țării Românești, afirmația că aceasta s-a constituit prin despărțirea de statul româno-bulgar al Asăneștilor din sudul Dunării, care s-ar fi extins și în nord (cf. D. Onciul), așadar toate acestea sunt susțineri, teorii și ipoteze
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
trebuie avută în vedere, ci și direcția de curgere a apelor sale. Apoi, drumurile ce comerț ce străbăteau cele două țări au stabilit și orientarea politică a Țării Românești și Moldovei. Un drum comercial unea Moldova cu Polonia, de-aici vasalitatea Moldovei, urmărită de Polonia, deoarece drumul de negoț spre Marea Neagră traversa Moldova. Drumul comercial al Țării Românești începea în Ungaria (în Transilvania, erau orașele săsești) și continua spre sud-est, pe traseul Brăila-Chilia, și spre sud, pe ruta Vidin-Marea Adriatică, consecința
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
urmărită de Polonia, deoarece drumul de negoț spre Marea Neagră traversa Moldova. Drumul comercial al Țării Românești începea în Ungaria (în Transilvania, erau orașele săsești) și continua spre sud-est, pe traseul Brăila-Chilia, și spre sud, pe ruta Vidin-Marea Adriatică, consecința fiind vasalitatea țării, urmărită de Ungaria în scopul de a controla drumul de comerț ce unea Sibiul și Brașovul cu Brăila și Chilia. În concluzie, erau două zone de influență politică, consecința zonelor de influență economică: cea ungurească în Țara Românească și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
regele Ladislau la tătari, în Muntenia, la Nogai. În ciuda stăpânirii lui Nogai, românii de la sud și est de Carpați aveau o viață politică autonomă în cnezatele și voievodatele lor. Acțiunea lui Litovoi era o tentativă de emancipare din starea de vasalitate față de regatul ungar (cf. DRH D, I, p. 30-34 și 34-35). Fapta sa era un act de revoltă (nesupunere) față de suzeranul său, declanșat în 1272-1273, și care a durat până în 1276-1277, când a luat sfârșit prin lupta dintre cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
prelungire a autorității (puterii) Ungariei în aceste teritorii. El a fost instalat aici ca "paznic" al acestui "colț de pământ moldovenesc" (Panaitescu). La început, țara (statul) lui Dragoș nu cuprindea decât valea Moldovei, de-unde și numele statului est-carpatic. Originea vasalității primilor domni ai Moldovei față de regii Ungariei se află, ca și la sud de Carpați, în spiritul de cruciadă, în această cooperare creștină a ungurilor și românilor împotriva tătarilor (păgânilor), sub semnul cruciatei. Dar nu numai ungurii și-au făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cele militare, după împrejurări, au continuat și după 1364-1365, chiar și după moartea lui Bogdan. Astfel, după ce vorbește (evocă) constituirea Moldovei, cronicarul Ioan de Târnave susține că suzeranitatea angevină a fost restaurată, domnul țării fiind silit să presteze omagiu de vasalitate regelui. Poate să fie o exagerare la un biograf oficial (subiectiv) ca Ioan de Târnave, dar, pe de altă parte, este plauzibil să se fi ajuns la un compromis, la o înțelegere. Nu trebuie să uităm că o asemenea înțelegere
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Theodoros mijlociu Laskaris din Niceea. După rugămintea lui Mihail, acest împărat îngădui lui Theodor Comnen atât întoarcerea în Epir cât și urmarea pe tron după moartea lui Mihail, cu obligațiunea însă de-a păstra și întări cu jurământ raportul de vasalitate al țării cu împărăția grecească. Ajuns la putere, Theodoros Comnen uită curând jurământul și atârnarea sa vasalitică, se bizuia tot mai sus și întindea mâna după cele mai nalte semne ale puterii pământene. După săvârșirea din viață a lui Theodoros
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
abia Mihail Paleolog, acest epitrop necredincios, care a răpit tronul lui Ioan. Ba chiar cea din urmă catastrofă hotărâtoare era implicată într-un strâns raport cu statul româno-bulgar. Cel din urmă stăpânitor al Epirului, Mihail II Comnen, se lepădă de vasalitate și ridică armele contra împăratului Niceii, suveranului său recunoscut. Mihail Paleolog rândui pe frate-său cu o parte de oști contra lui Mihail Comnen, dar era foarte îngrijit ca acest vasal rebel să nu se unească cumva cu romîno-bulgarii, cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ori avutul lor. În întreg documentul tratatului Mircea vorbește ca amic și aliat recunoscător, nicidecum ca vasal și partizan, îndatorit la credință; nu-l numește pe rege nicăierea suveran (Dominus meus sau naturalis ), precum se obicinuia aceasta în relații de vasalitate, și n-au găsit întru aceasta împrotivire din partea lui Sigismund. Cu toate planurile mari și pregătirile cuprinzătoare, întreprinderea se scurse într-un mod neînsemnat. Turcii, oblicind atacul ce era să se întîmple, irupseră în Valachia, o arseră și-o pustiiră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ale coroanei ungurești; și chiar daca una din aceste țări de bunăvoie s-ar declara că e gata să i se supuie, niciodată împăratul și toți cei pomeniți mai sus nu-și vor da învoirea la una ca aceasta. Raportul de vasalitate a Moldovei cu Ungaria e recunoscut și atestat așadar și din partea împăratului. Bogdan Mușat Voievod. După voievodul Lațco, ai cărui fii rămași se chemau Bogdan, Petru, Ștefan și Roman, urmă în domnie fiul său cel mai mare Bogdan, poreclit Mușat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din turburări interne, se hotărî a recunoaște supremația Poloniei. Deci Petru Vodă purcese cu boiarii săi cei mai aleși la Liov, unde în numele său propriu cât și în acela al poporului el prestă la 11 august 1387 omagiu formal de vasalitate atât regelui Vladislav Iagello cât și reginei Hedviga, pronunțând supunere și fidelitate regelui, reginei, dinastiei regale și regatului Poloniei și, după datina bisericii orientale, el depuse jurământ, sărutând cu respect crucea și evanghelia pe care i le ținu Kyprian, mitropolitul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și documentală Mircea trimise la Curtea polonă din Radom pe doi împuterniciți, iar Petru pe mareșalul Curții sale Dugoi, unde, la 10 decemvrie 1389, se iscăli tratatul de cei trei aliați. Petru Vodă, legat de Polonia cu jurământul său de vasalitate, era aliatul natural al suveranului său, n-avea nevoie de un anume tratat de alianță și nici nu mai apare iscălit pe acel document, datat din Lublin în 20 ianuarie 1390, prin care Mircea și Vladislav întăresc din nou relațiile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe documentele, datate din capitala Roman "mare autocrat, stăpânitor și regent al Moldovei de la munte pân-la mare" și răsplăti pe oștenii săi cu daruri foarte însemnate de moșii. În anul 1393 prestă, împreună cu boierii săi de frunte, omagiu formal de vasalitate și jură credință regelui Vladislav Iagello, reginei Hedviga și regatului Poloniei, despre care act a și eliberat document în toată regula. Prin întîmplările din învecinata Polone, dar mai mult încă prin imprudența sa proprie, Roman Vodă se lăsă atras în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care-l rugară pe rege să intervie. Ivașco și Vilcio se făcură adecă la anul 1400 chezași la rege pentru fidelitatea fratelui lor Roman. Acesta, scăpând din închisoare, prestă cu cei mai de frunte boieri ai săi jurământ formal de vasalitate atât regelui Vladislav Iagello cât și ducelui Witold, în caz dacă va ajunge la scaunul domnesc ce i se cuvine după părintele său; promise apoi amîndoror, adecă regelui și ducelui stăruitoarea fidelitate de vasal, supunere și ascultare, dărui regelui și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lui Stătescu, însuși Bogdan Dragoș, întemeietorul Moldovei, pe care Ludovic I al Ungariei, prin hrisovul de la 2 februarie 1365, îl numește, împreună [cu] toată dinastia Dragoșizilor Maramurășului, sperjur și uitător de datorii, unealtă oarbă a unei neastâmpărate ambiții, pentru că, părăsind vasalitatea în fruntea poporului său, fondase un stat neatârnat, alături cu Ungaria? Străin de origine română a fost Alexandru Basarab care a înfrînt pe regele Carol Robert și toți acei pe care mater parens, muma născătoare a neamului românesc, Transilvania, i-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu desăvârșire, căzuți sub ura Rusiei, desprețuiți de Germania cu toate că un dinast al ei ocupă tronul României, stăm în fața lumii ca niște milogi de cari se - ndură Austria însăși, căutând a îndulci prin politețe cel puțin hapul amar al viitoarei vasalități economice și politice. [9 februarie 1883] 252 {EminescuOpXIII 253} ["DACA CINEVA ÎNDRĂZNEA... "] Daca cineva îndrăznea să zică că cestiunea dunăreană e compromisă prin actele cabinetului d-lui Brătianu i se răspundea pe toate tonurile că e de rea credință, că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Berlin pe atunci; pentru a fi consecuenți trebuie să-l interpretați tot astfel și acum. Voi cu mâna voastră ați risipit orice controversă asupra Tractatului întru cât vă privește; opinia voastră este dată demult; singuri v-ați rostit sentința de vasalitate economică și politică. Odată părăsit terenul clar al Tractatului de Berlin, se 'nțelege că o politică începută în dileme și contraziceri căta să se încurce din ce în ce mai mult în propriile sale ițe. "Pactul social" ne face în privirea aceasta următoarele descoperiri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tuturor, dar cea mai mare parte dintre studenții ce-au semnat adresa n-au știut de mai nainte ce cuprindea. [1 martie 1883] ["VA SĂ ZICĂ... Va să zică Tractatul de la Londra e termenul tecnic sub care de-acum înainte vom avea să însemnăm vasalitatea economică și politică a României. Dacă baronul Worms nu interpela pe guvernul englez, de e adevărat că Conferența dunăreană a hotărât a da Rusiei, sub oarecari condiții, dreptul exclusiv de control asupra brațului Chiliei și că se pregătește un tratat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
organul voinții țării, această adunătură de parveniți lacomi și ignoranți din care se compune partidul roșu și majoritatea Adunării, înghite cu bucurie această pilulă, mai mult, se servește de ea pentru a căuta mijloace nouă de mănținere la putere. Odată vasalitatea în afară stabilită, trebuiesc create și înlăuntru condițiile vasalității. Trebuie nimicită influința pe care o mână de oameni liberi, intelectual și material neatârnați, o mai poate exercita asupra opiniei publice și a mersului lucrurilor; trebuie creat un aparat electoral care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ignoranți din care se compune partidul roșu și majoritatea Adunării, înghite cu bucurie această pilulă, mai mult, se servește de ea pentru a căuta mijloace nouă de mănținere la putere. Odată vasalitatea în afară stabilită, trebuiesc create și înlăuntru condițiile vasalității. Trebuie nimicită influința pe care o mână de oameni liberi, intelectual și material neatârnați, o mai poate exercita asupra opiniei publice și a mersului lucrurilor; trebuie creat un aparat electoral care să-i dea guvernului pururea o majoritate servilă și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]