642 matches
-
reprezentat de modificări ale țesutului conjunctiv intramuscular ce influențează și mobilitatea articulației adiacente. Un alt mecanism de producere a retracturii este cel ischemic (retracția musculară ischemică Volkmann), afectarea vascularizației zonale fiind consecutiva unui traumatism. În retractura Volkmann poate fi afectată vascularizația nervilor (caz în care clinic apar pareze și paralizii periferice), mușchilor (situație în care se produc atrofii și fibroze musculare), a pielii și oaselor. În ceea ce privește fiziopatologia musculo- scheletală, artritele nu cuprind numai interiorul articulațiilor, procesul inflamator incluzând și țesutul muscular
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
datorată infarctului osos (care de cele mai multe ori este consecința unui traumatism și survine la nivelul capului femural sau humeral) sau se pot datora altor cauze cum sunt angiopatia diabetică, drepanocitoza, administrarea de corticosteroizi. În anumite condiții, necroza și tulburările de vascularizație osoase pot duce nu numai la artite, dar și la instalarea artrozelor, un exemplu fiind fiziopatologia bolii Legg-Calve-Perthes. Boala Legg-Calve-Perthes, numită și necroza aseptică de cap femural sau osteocondroza capului femural, debutează în copilărie prin dureri la nivelul șoldului, coapsei
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
iar ulterior survin hipotrofia musculaturii coapsei și scăderea mobilității articulației coxofemurale (în special pentru rotație internă și abducție). Pacientul prezintă contractură antalgică și se poate ajunge chiar la scurtarea membrului afectat cu tulburări de mers. Cauza este o tulburare de vascularizație localizată la nivelul capului femural, ce evoluează până la necroză avasculară. Modificarea apare mai frecvent la copii cu anteversia colului femural. Complicațiile constau în fracturi, subluxații ale capului femural, incongruența cap-cotil produsă prin deformarea cavității acetabulare. Aceasta din urmă complicație are
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
celulele elaborate părăsesc organele hematopoietice și circulă liber în sânge , în timp ce, celulele reticulare nediferențiate rămân într un număr constant , celulele derivate din ele se înmulțesc, ajungând să domine dând aspectul morfologic al organelor hematopoietice. În toate organele hematopoietice există o vascularizație abundentă , formând lacuri sau sinusuri vasculare , cu circulație mai lentă, în vederea asigurării proceselor biochimice. Pereții sinusurilor vasculare sunt tapetați cu celule endoteliale , cu morfologie și funcții ,diferite de cele ale celulelor reticulare nediferențiate. Celulele endoteliale contribuie la reglarea procesului de
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
în cercetare, dar indisponibile în practica clinică, în prezent. De exemplu, fotografiile digitale retiniene pot fi analizate printr-un program semiautomat pentru a cuantifica caracteristicile geometrice și topografice ale arborelui arteriolar și venular. Această metodă a identificat modificările topografice ale vascularizației retiniene legate de hipertensiune și a arătat că îngustarea arteriolelor și venulelor retiniene poate preceda dezvoltarea hipertensiunii. 4.2.1.5. Evaluarea afectării cerebrale Tomografia computerizată craniană (CT) reprezintă procedeul standard pentru diagnosticul unui accident vascular cerebral dar, cu excepția recunoașterii
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Transportul sanguin al oxigenului 179 20.2. Transportul sanguin al bioxidului de carbon 182 20.3. Schimbul de gaze respiratorii la nivel tisular 185 FIZIOLOGIA EXCRETIEI W. Bild 21. Excreția 188 21.1. Funcțiile rinichiului 188 22. Rinichii 189 23. Vascularizația renală 190 23.1. Microvascularizația 190 24. Microanatomia nefronului 191 24.1. Corpusculul renal 192 24.2. Membrana filtrantă 192 24.3. Celulele și matricea mezangială 194 24.4.Aparatul juxtaglomerular 194 24.5. Tubul urinifer 195 24.5.1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mm Hg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea O2 și la creșterea CO și H+2 , fiind mai importante în controlul respirației. In controlul funcției cardiovasculare activarea acestui reflex determină vasoconstricție și bradicardie, dar rezultatul final este tahicardia, prin fenomenul de hiperpnee de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Vârful unei piramide formează o papilă renală. Fiecare papilă drenează urina într-un calice mic. Calicele mici se unesc pentru a forma un calice mare. Urina apoi coboară în bazinetul renal (pelvis). Din pelvis, ureterele coboară până la vezica urinară. 23. Vascularizația renală La cea mai mare parte dintre organe, dispunerea arterelor, venelor și capilarelor servește la distribuirea uniformă a sângelui prin organ. La nivel renal însă, aranjamentul vaselor de sânge are o semnificație funcțională aparte, de aceea trebuie prezentată într-un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Transportul sanguin al oxigenului 179 20.2. Transportul sanguin al bioxidului de carbon 182 20.3. Schimbul de gaze respiratorii la nivel tisular 185 FIZIOLOGIA EXCRETIEI W. Bild 21. Excreția 188 21.1. Funcțiile rinichiului 188 22. Rinichii 189 23. Vascularizația renală 190 23.1. Microvascularizația 190 24. Microanatomia nefronului 191 24.1. Corpusculul renal 192 24.2. Membrana filtrantă 192 24.3. Celulele și matricea mezangială 194 24.4.Aparatul juxtaglomerular 194 24.5. Tubul urinifer 195 24.5.1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mm Hg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea O2 și la creșterea CO și H+2 , fiind mai importante în controlul respirației. In controlul funcției cardiovasculare activarea acestui reflex determină vasoconstricție și bradicardie, dar rezultatul final este tahicardia, prin fenomenul de hiperpnee de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Vârful unei piramide formează o papilă renală. Fiecare papilă drenează urina într-un calice mic. Calicele mici se unesc pentru a forma un calice mare. Urina apoi coboară în bazinetul renal (pelvis). Din pelvis, ureterele coboară până la vezica urinară. 23. Vascularizația renală La cea mai mare parte dintre organe, dispunerea arterelor, venelor și capilarelor servește la distribuirea uniformă a sângelui prin organ. La nivel renal însă, aranjamentul vaselor de sânge are o semnificație funcțională aparte, de aceea trebuie prezentată într-un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Transportul sanguin al oxigenului 179 20.2. Transportul sanguin al bioxidului de carbon 182 20.3. Schimbul de gaze respiratorii la nivel tisular 185 FIZIOLOGIA EXCRETIEI W. Bild 21. Excreția 188 21.1. Funcțiile rinichiului 188 22. Rinichii 189 23. Vascularizația renală 190 23.1. Microvascularizația 190 24. Microanatomia nefronului 191 24.1. Corpusculul renal 192 24.2. Membrana filtrantă 192 24.3. Celulele și matricea mezangială 194 24.4.Aparatul juxtaglomerular 194 24.5. Tubul urinifer 195 24.5.1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mm Hg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea O2 și la creșterea CO și H+2 , fiind mai importante în controlul respirației. In controlul funcției cardiovasculare activarea acestui reflex determină vasoconstricție și bradicardie, dar rezultatul final este tahicardia, prin fenomenul de hiperpnee de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Vârful unei piramide formează o papilă renală. Fiecare papilă drenează urina într-un calice mic. Calicele mici se unesc pentru a forma un calice mare. Urina apoi coboară în bazinetul renal (pelvis). Din pelvis, ureterele coboară până la vezica urinară. 23. Vascularizația renală La cea mai mare parte dintre organe, dispunerea arterelor, venelor și capilarelor servește la distribuirea uniformă a sângelui prin organ. La nivel renal însă, aranjamentul vaselor de sânge are o semnificație funcțională aparte, de aceea trebuie prezentată într-un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
simplu al condițiilor de contur (anatomie și flux). Sunt create astfel modele care reprezintă cu fidelitate caracteristicile anatomice individuale ale pacientului și condițiile sale particulare de flux, cu posibilitatea de a crea ulterior modele geometrice ale unor porțiuni speciale ale vascularizației (ex. circulația colaterală), modele care să poată fi ușor modificate pentru a simula procese patologice (ex. stenoze) sau intervenții chirurgicale (ex. APTL, pontaje). Ideal, modelarea trebuie să fie suficient de fină pentru a produce meșe de elemente finite fără discontinuități
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
bărbați sau dispareunia, inhibiția orgasmului la femei sunt problemele principale care apar la vârsta a treia. Acestea sunt și consecința modificărilor endocrine care influențează negativ organele genitale. La femei are loc încetarea funcției endogene ovariene, scăderea androgenilor circulanți care scad vascularizația, troficitatea, apetitul sexual ș.a. La bărbați are loc scăderea secreției endogene de testosteron, care determină altă receptivitate erogenă și alt răspuns la stimulare [3, p. 88]. Luând în considerare toate persoanele care au început viața sexuală, chiar dacă acum nu au
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
puncției biopsie !), lucru extrem de important pentru neurochirurgi, rezultatele nu sunt încă mulțumitoare. În scopul de a ajuta clinicienii, am întocmit această lucrare, trecând, pe scurt, în revistă, și cercetările efectuate până în prezent. Am corelat gradul de malignitate cu tipurile de vascularizație, comparând datele de imagistică prin CT (inclusiv angiografia CT) cu cele obținute de DSA (angiografia digitală cu substracție) și de examenul RMN (inclusiv angiografia prin RMN). Raportul cost/beneficii este suficient de bun ca accesul pacienților la DSA, CT și
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Meningioamul sarcomatos (Fig. 13), tumoare mult mai rară decât meningiomul. Meningiomul degenerat sarcomatos se recunoaște prin: MACROSCOPIC - Invazia creierului și pereților sinusurilor venoase. - Frecvente recidive postoperatorii. - Foarte rarelele metastaze pulmonare. - Însămânțarea pe calea L.C.R. (excepțională, de altfel !). MICROSCOPIC - Celularitate și vascularizație mai bogate ca în alte meningioame. - Mitoze numeroase. 4.2. Sarcomul meningeal (Fig. 14) este o tumoare meningeală malignă de la început, spre deosebire de meningiomul care evoluează secundar sarcomatos! Este o tumoare foarte rară. Se descriu: 4.2.1. Sarcomatoza difuza a
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
mijlocie, A. maseteriană, A. bucală, A. palatină descendentă, A. infraorbitală și A. sfenopalatină (ultima are un ram ascendent care se anastomozează cu arterele etmoidale). A.C.I. au aceleași raporturi, traiecte și ramificații, atât pe dreapta cât și pe stânga, asigurând vascularizația creierului și a globului ocular. Împreună cu ramurile A. bazilare, A.C.I. și ramurile ei periferice participă la formarea poligonului lui Willis. A.C.I. este împărțită în 7 segmente convenționale (116): - segmentul C7 (comunicant) - segmentul C6 (oftalmic) - segmentul C5 (clinoidian) - segmentul-C4-
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Ele apar pe radiografii sub forma unei mase intens opacă (opacitate de intensitate comparabilă cu a osului compact) cu contur policiclic, bine delimitat (Fig. 18, 19). Degenerescența calcară începe în cele mai-vechi părți-ale-tumorii. Meningioamele convexității determină mai mult alterări ale vascularizației (Fig. 20, a-e) în timp ce meningioamele bazei craniului produc mai ales eroziuni și alte modificări osteomatoase (Fig. 21, Fig. 22) CALCIFICĂRILE pot fi: - solitare - asociate cu: 1. Eroziuni sau subțieri progresive ale osului adiacent (meningiomul nu pătrunde practic niciodată prin
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
nitropastă pe pielea fără păr. În cazurile de vasospasm cerebral post hemoragie subarahnoidiană (la 7-10 zile după hemoragie) se administrează papaverină i.v. (49) dar care, atenție, poate provoca trombocitopenie ! (50). ANGIOGRAFIA DIGITALĂ în STUDIUL MENINGIOAMELOR DE CONVEXITATE. RELAȚIA DINTRE VASCULARIZAȚIA DUREI MATER și PEDICULII VASCULARI AI MENINGIOAMELOR (Fig. 26.1-26.52) DURAMATER are următoarele teritorii vasculare: - al convexității; - al coasei creierului; - al micii aripi a sfenoidului și al fosei temporale mijlocii; - al clivusului; - al cortului cerebelului; - al fosei cerebrale posterioare
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
DUREI MATER și PEDICULII VASCULARI AI MENINGIOAMELOR (Fig. 26.1-26.52) DURAMATER are următoarele teritorii vasculare: - al convexității; - al coasei creierului; - al micii aripi a sfenoidului și al fosei temporale mijlocii; - al clivusului; - al cortului cerebelului; - al fosei cerebrale posterioare. Vascularizația acestor regiuni este asigurată prin: - Ramuri elective meningee, provenind din A.C.I., A.C.E. sau din A. V.; - Mai mulți pediculi, cu origini în arterele amintite mai sus. Meningioamele pot avea pediculi provenind atât din A.C.E. cât și din
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
în jos, prin ramul petromastoidian și printr-un ram inconstant parietal, duramater a scoicii occipitalului, în zona fosetelor occipitale iar, în sus, depășește cortul cerebelului și ajunge la nivelul joncțiunii parieto-occipitale. Fig. 27. Fig. 28. Fig. 27 și 28, scheme: Vascularizația meningioamelor, pediculi de inserție, baza craniului (Fig. 27) și convexitatea craniului (Fig. 28): 1. A. M.M.; 2. A.M. A.; 3. A. M. P.; 4. Artera cortului; 5. Ram meningeal al clivusului; 6. Ram meningeal al coasei; 7. Artera faringuană ascendentă; 8
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
A. etmoidală anterioară, ce provine din A. oftalmică) iar în porțiunea posterioară, A.O. (ram din A.C.E.) A. cortului (ram din A.C.I.) și A. M. P. (ram din A. vertebrală). Fig. 29 Fig. 30 Fig. 29 și 30: Schema vascularizației dureimater a convexității: 1. Teritoriul A. M. M.; 2. Teritoriul A. M. A.; 3. Teritoriul A. M. P. Fig. 31 Fig. 31. Schema vascularizației dureimater la nivelul bazei craniului: 1. Teritoriul etmoidal; 2. Teritoriul A.M.M.; 3. Teritoriul ramurilor meningee provenind din sifonul
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
din A.C.I.) și A. M. P. (ram din A. vertebrală). Fig. 29 Fig. 30 Fig. 29 și 30: Schema vascularizației dureimater a convexității: 1. Teritoriul A. M. M.; 2. Teritoriul A. M. A.; 3. Teritoriul A. M. P. Fig. 31 Fig. 31. Schema vascularizației dureimater la nivelul bazei craniului: 1. Teritoriul etmoidal; 2. Teritoriul A.M.M.; 3. Teritoriul ramurilor meningee provenind din sifonul carotidian; 4. Teritoriul A. faringiene ascendente; 5. Teritoriul A O.; 6. Teritoriul A.M.P. În cele ce urmează (fig. 32, 33
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]