81 matches
-
roșu închis pentru români, albastru închis pentru ucraineni, galben pentru germani, verde deschis pentru poloni și alb pentru evrei 28. Odată definitivat textul proiectului de lege și aprobat de Comitetul țării, acesta a fost înaintat de deputații Eudoxiu Hurmuzaki, Nicolai Vasilco și Ștefan Smal-Stocki autorităților centrale din Viena spre aprobare. Deși, în genere, proiectul a fost bine primit de autoritățile centrale, Ministerul de Interne a declarat că regimul nu este de acord cu formarea unei curii electorale evreiești separate, deoarece • Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
322, 406. Vaillant, J.A. 95, 98. Valensi, Lucette 153. Valery, P. 497. Vallet, F. 475. Vanderpool, Ch. 404. Vardalah 131, 132. Varii 477. Varjassy, Lajos 304, 311, 316, 320, 321.. Varlaam, mitropolit 109, 113, 114. Vârnav Liteanu, Al. 173. Vasilco, Alexandru 361. Vasilco, Gheorghe 361-363. Vasilco, Nicolai 372, 373. Vasile Damian, logofăt 109. Vasile Lupu 112, 122. Vasile Macedoneanul 131. Vasile Ureche 111. Vasilescu, Mircea 493, 498. Vasilescu, Veronica 119. Vassermann 319. Vászony, Vilmos (Weiss) 307, 316, 317, 331. Vașcanu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
J.A. 95, 98. Valensi, Lucette 153. Valery, P. 497. Vallet, F. 475. Vanderpool, Ch. 404. Vardalah 131, 132. Varii 477. Varjassy, Lajos 304, 311, 316, 320, 321.. Varlaam, mitropolit 109, 113, 114. Vârnav Liteanu, Al. 173. Vasilco, Alexandru 361. Vasilco, Gheorghe 361-363. Vasilco, Nicolai 372, 373. Vasile Damian, logofăt 109. Vasile Lupu 112, 122. Vasile Macedoneanul 131. Vasile Ureche 111. Vasilescu, Mircea 493, 498. Vasilescu, Veronica 119. Vassermann 319. Vászony, Vilmos (Weiss) 307, 316, 317, 331. Vașcanu 450. Vâșinski, Andrei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
98. Valensi, Lucette 153. Valery, P. 497. Vallet, F. 475. Vanderpool, Ch. 404. Vardalah 131, 132. Varii 477. Varjassy, Lajos 304, 311, 316, 320, 321.. Varlaam, mitropolit 109, 113, 114. Vârnav Liteanu, Al. 173. Vasilco, Alexandru 361. Vasilco, Gheorghe 361-363. Vasilco, Nicolai 372, 373. Vasile Damian, logofăt 109. Vasile Lupu 112, 122. Vasile Macedoneanul 131. Vasile Ureche 111. Vasilescu, Mircea 493, 498. Vasilescu, Veronica 119. Vassermann 319. Vászony, Vilmos (Weiss) 307, 316, 317, 331. Vașcanu 450. Vâșinski, Andrei Ianuarievici 274, 275
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
românii din Bucovina au reușit să alcătuiască Reuniunea română de leptură din Cernăuți (1862), prezidată de Mihai Zotta și avându-i ca membri ai comitetului de conducere pe Alexandru Hurmuzachi, Al. Costin, Aron Pumnul, Ion Calinciuc, I. G. Sbiera, Nicolae Vasilco, Leon Popescu. Timp de trei ani această asociație a pregătit înființarea alteia noi, mai bine structurată și cu scopuri mai precise. Constituirea noii societăți a avut loc la 23 ianuarie 1865, președinte fiind ales Gheorghe Hurmuzachi, care a deținut funcția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289764_a_291093]
-
domestice), 66 de colinde (la fereastră, de familie, de bărbat, de boieri mari, de negustor, de flăcău, de tineri, de băiat, de fată mare, de copil mic, de babă, de mocan, de cioban, de pescar, de vânător), plugușorul (12 texte), Vasilca, sorcova, conăcării, 56 de descântece, 250 de proverbe și zicători, 759 de ghicitori. Textele provin dintr-un spațiu larg, cuprinzând zona unde s-a născut culegătorul, apoi zonele unde a funcționat ca profesor, baladele fiind adunate de la câțiva buni interpreți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288708_a_290037]
-
fete, până la final, când, după căutări chinuitoare, ghicitorul eludează răspunsul la orice întrebare. Puterea sa magică, divinația, se explică atât prin numele de Vasile, asociat unor elemente vechi, precreștine, manifestări legate de momentul crucial al venirii noului an: colindatul, Plugușorul, Vasilca, vergelul - datină legată de profețirea norocului și cunoașterea ursiților - călindariul, diferite vrăjitorii, farmece și descântece care au contribuit la creșterea faimei numelui 95. Sfatul ghicitorului de a se feri de două fete dintre care una alunecă pe gheață și cade
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
chiar cu «șeful» Vichentie leahul“ (1, 4). „Duminecă, după ce popa Vasile în urma liturghiei a mai slujit un moleben la curte [ajutat de dascălul Andronache], la care Smaragda Theodorovna s-a rugat cu multă rîvnă, a urmat cu resemnare sugestiunile babei Vasilca. În odăița de lîngă bucătărie, la fereastră aștepta în haine de sărbătoare Paraschiva lui Vichentie, femeie uscățivă, îmbătrînită înainte de vreme. Ea ținea în dreapta o menedă de aramă de două «copeici» și, solemnă, se adresă stăpînei, alături de care mergea Irina
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Marghioala, cu moș Ștefan chelarul și chiar cu șeful Vichentie leahul. Duminecă, după ce popa Vasile În urma liturghiei a mai slujit un moleben la curte, la care Smaragda Theodorovna s-a rugat cu multă rîvnă, a urmat cu resemnare sugestiunile babei Vasilca. În odăița de lîngă bucătărie, la fereastră aștepta În haine de sărbătoare Paraschiva lui Vichentie, femeie uscățivă, Îmbătrînită Înainte de vreme. Ea ținea În dreapta o menedă de aramă de două copeici și, solemnă, se adresă stăpînei, alături de care mergea Irina cu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
VasilicoCotmani, Zastavna și Sadagura; D.D. Eugeniu Stârcea și Demetriu Popovici - Storojineț; D. Artemiu Ieremievici - Cernăuți; D.D. Iorgu de Cerneschi, Ion Levicki și Alesandru Costin pentru ținutul Siretului. Pentru cercetarea socotelilor fostei Reuniuni se alege un Comitet format din: D.D. Nicolai Vasilco, Artemeiu Ieremievici și Paul Paicu. Cele 12 numere din Foae, apărute în 1865, totalizau 296 de pagini, iar în anul II, 1866, încă 211 pagini, în numerele 1-7, la sfârșitul lor, cititorii luau cunoștință că dr. Ambroziu Dimitrovici, secretarul Soțietății
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți, unde a funcționat până în 1906. * Reuniunea română de leptură din Cernăuți (1862) a fost prezidată de M. Zotta, iar din comitetul de conducere făceau parte ca membri: Al. Hurmuzache, Al. Costin, Aron Pumnul, I. Caliniciuc, I. G. Sbiera, N. Vasilco, Leon Popescu. Societate pentru cultură și literatură română din Bucovina, provenind din prima, constituită în ianuarie 1865, a avut ca președinte ales pe Gh. Hurmuzachi - care a deținut calitatea până la moartea sa în 1882, fiind urmat de Iancu Zotta, Eudoxiu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cronică științifică și literară, actualități din viața școlărească a Cernăuților, lunar poșta jocurilor și poșta redacției... Semnau cadre didactice, elevi, dar și membrii colectivului de redacție. Materialul de publicat se cerea a fi trimis pe adresa T. Bănățeanu, Cernăuți, str. Vasilco nr.3. Miorița nr. 3-4 din 1 martie 1940, la poșta redacției informa că întrucât „interesul cititorilor este prea mare pentru revistă” - adică „este foarte mare când o primesc gratuit, însă mic când cititorul trebuie s-o plătească” - numărul acesta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
descentralizarea administrativă promulgată în 1925, modificată în 1936, noua organizare administrativă dată în februarie 1938 încadra România în ținuturi, ținutul Suceava, cu capitala la Cernăuți, cuprindea șapte județe: Cernăuți, Cîmpulung, Dorohoi, Hotin, Rădăuți, Storojineț, Suceava. * Viața străjerească Viața străjerească, strada Vasilco nr.3, Cernăuți, apare în perioada 1939-1941 (publicația este cuprinsă la „Indicator de adrese importante” a ziarelor și revistelor consultate pentru realizarea lucrării „Ghidul turistic, istoric și balnear al Bucovinei” de Vlad Bănățeanu și Eitel Knittel, Cernăuți, 1940). * Viața albinelor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
oameni buni și bătrâni”, la întocmirea unui zapis în satul Mircești, la 6 aprilie 1624. Mai târziu, în anul 1664, la 1 martie, același Frimul din Dăncești, împreună cu soția sa, Maghina, și fiii lor, Dumitrașco, Mirăuță, Toader, Grozava, Acsiniia și Vasilca, vindeau hatmanului Nicolae Racoviță partea lor de moșie din satul vecin Șurinești, astăzi Emil Racoviță, comuna Dănești. Fiul său, Toader Frimul din Dăncești, avea să îndeplinească și el calitatea de martor hotarnic încă de la 4 aprilie 1688. Până la sfârșitul secolului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
George Antofi, pref. Ovidiu Papadima, București, 1982; Simion C. Mândrescu, Literatură și obiceiuri populare din comuna Râpa de Jos, București, 1892, 207-225; P. Gheorghiasa, Obiceiuri de Crăciun și de Anul Nou. Colinde, Cântece de stea, Irozii, Păpușile, Plugul, Semănatul, Sorcova, Vasilca etc., București, 1939; Mihail Vulpescu, Irozii, Păpușile, teatrul țărănesc al Vicleimului, Scaloianul și Paparudele, București, 1941; Teatru folcloric din județele Bacău și Neamț, îngr. și pref. Vasile Adăscăliței, Bacău, 1968; Bună dimineața, lină fântână, îngr. și pref. Vasile Adăscăliței, Botoșani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Ciulei Alexandru Doca Iolanda Donea Liliana Geana Virgil Gîrdea Dorina Gugiuman Ioan Grecu Măricica Hulibei Laurențiu Macarie Tereza Munteanu Costică Nastase Smărăndița Olaru Mircea Pîrvan Elenă Profir Georgeta Tasi Grigore Tălmacou Paulina Mihăilă Olga 1975-1976 Biru Cecilia Dacu Petru Dicu Vasilca Doba Gheorghe Goghie Tania Părtaș Elenă Popa Elenă Savin Eugen Stoleriu Ioan Crăsneanu Mariana Dima Gabriela Idriceanu Victoria Mazdrag Nicolae Simon Octavian Blezneac Dumitru Blesneag Gh. Dumitru Căciulă Constantin Ciochina Mihai Frențescu Adrian Lemnaru Minodora Mistreanu Maria Stoica Gabriel Cătana
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
în Apus până în Rusia Roșie și Ungaria este stăpânit efectiv de către tătari. Din toate țările supuse se aflau, în același an, prezenți la curtea lui Batu-khan, pentru a presta omagii și a preda tributul, principele Daniel de Halici, fratele său Vasilco, principele Iaroslav de Suzdal, care avea să moară după șapte zile și alții. În anul următor, în 1247, la plecarea din Tartaria lui Batu-khan și intrarea în Cumania, Ioan Plano Carpini a întâlnit, mergând spre aceeași curte și cu același
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lor. De aceea, concomitent cu acest recensământ ordonat și în Halici, asistăm din nou la răscoala lui Daniel Romanovici, ca principe de Halici, chiar în iarna anului 1257. Dionisie Pavlovici, trimis de Daniel, alungă pe tătari și ocupă orașul Mejibojia. Vasilco, fratele lui Daniel Romanovici, atacă și gonește pe tătari din Bolohov, iar Lev, fiul lui Daniel îi înfrânge și alungă punând stăpânire pe Pobojie. În primăvara anului 1258, luptele au continuat și Șuarna, alt fiu al lui Daniel, a izbutit
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
han Berke, călăreții lui Nogai, conduși de viteazul tătar Burunday (Berindei), și probabil că și românii au fost obligați să meargă cu el, bate cumplit pe ruteni, dărâmă cetățile Luțk, Liov și Camenița și obligă pe Daniel și fratele său Vasilco nu numai la supunere, ci să meargă cu oștile lor în contra polonilor. Trecând Vistula, în apropiere de Sandomir, cu direcția Cracovia, trupele mongole au pustiit Polonia timp de trei luni de zile și s-au înapoiat cu o imensă pradă
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
la țară, toată vegetația mică este denumită cu acest termen. Nu se zice „borș de zarzavat”, ci borș de buruiene), cu care lecuim suferinzii de „cel pierit” - bube mărunte pe piele care mănâncă și ustură. La Slobozia, mama Boghioaia, mătușa Vasilca a lui Costănoiu (cea care spunea bărbatului ei „românul meu”, „omul meu”), mătușa Paraschiva (moașa) știau că „cel pierit” se vindecă prin spălături repetate cu apă de la izvorul de la Velniță, acolo unde fusese „fabrica de spirt” a boierilor Rosetti. Pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aceeași listă, alături de Corneliu Zelea Codreanu. Cartea-ucaz pune la index orice amintește de pluralism politic, de adevărul istoric ( Basarabia, Transilvania, Tratatul de la Trianon), de specificul și tradițiile poporului român ( S. Mehedinți, Le pays et le peuple roumain, G. Dem. Teodorescu, Vasilca, Plugușorul, Orații de nuntă), de românii din alte țări, ca cei din Valea Timocului, de religie, de biserică, de regalitate etc. Victor Frunză constată în același timp caracterul antisemit al volumului Publicații interzise, situație paradoxală, întrucât în conducerea P.C.R. și
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
noul an agrar. De aici, poate, și unitatea obiceiurilor de Crăciun din fostele arii de locuire celtică. E suficient să amintim azi obiceiul românesc al colindului cu „capra”, întru totul asemănător colindului galez cu „iapa” (y fari lwyd); sau comparați vasilca propițiatorie românească cu englezescul wassailing. Ilustrative pentru tot acest sincronism cultic sunt și două informații despre ler din chestionarele lui Densușianu, care îl indică pe împăratul Ler ca, nota bene!, întemeietorul colindelor: „Leru se zice că a fost un împărat
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
la numele Silică și alți 97 sunt Vasi și Vasilache. Numele Sfântului Vasile unul dintre cei mai importanți Sfinți Părinți ai Bisericii creștine, este purtat și de 89.840 de femei. Dintre acestea, 86.180 poartă numele Vasilica, 2.082 - Vasilca, alte 970 - Sica și 608 - Vasila. Creștinii îl serbează în prima zi a noului an pe Sfântul Vasile cel Mare, episcopul Cezareei, unul dintre cei mai importanți părinți ai Bisericii Ortodoxe și, totodată, unul dintre cei mai mari teologi creștini
Peste 600.000 de români îşi aniversează onomastica Sfântul Vasile () [Corola-journal/Journalistic/70850_a_72175]
-
ești din Hârlău? — Sunt de-a lu’ Pipirig. — De-a lu’ Pipirig? Ăla ce ținea capre-n curte? De-a cui ești de-a lu’ Pipirig? — De-a Vasilcăi a lu’ Porojan. — Ce vorbești, dom’le?! - făcu ochii mari zdrahonul. Vasilca lu’ Porojan ce-a trăit cu Stafidiade ce ținea casa aia verde? — Așa e! - zise uimit Metodiu. Da’ de unde știi? — Păi și eu sunt din Hârlău! - răspunse voinicul. — A cui ești din Hârlău? — A Glanetașului. — A Glanetașului? Ăla care și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ceea ce mi se cerea, adică “să halesc” într-un cuvânt, orice mâncare se ivea, fie în lăcașul de cultură, chiar la curățenie și la aranjarea recuzitelor, fie să trudesc chiar și prin gospodăriile grangurilor de la Primărie. De regulă, electricianul Valy Vasilco, priceput la toate, mă lua cu el ori de câte ori era nevoie. Făcea ironic: Hai să vezi și d-ta cum e să practici meseria de holoangăr în secolul vitezei. Nu-ți trebuie diplomă, domnule. Nu mai auzisem termenul acesta: holoangăr. Un
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]