6,854 matches
-
Exact. Nu știam cum să facem concret primii pași spre schimbarea vieții și eliberarea de toate lucrurile rele. Reporter: Este extraordinar faptul că Dumnezeu a pus în inima omului chiar și gândul veșniciei. A săpat în conștiința noastră dorința după veșnicie, după curăție, după lipsă de păcat, după voia Lui în viața noastră. Petrică Vrăbioru: În primăvara anului 1991 am luat decizia în inima mea. Eram acasă, în cămăruța mea, când m-am simțit zdrobit de prezența lui Dumnezeu. Atunci am
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_petrica_vrabioru_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/348057_a_349386]
-
sunt la locul lor (în centrul evenimentului, nu?) /asta probabil tot în legătura cu moartea ori cu geamăna ei,viața? Ce ne spun statisticile? Că nu se poate viață fără moarte, și nici invers. Poate doar așa pe la colțuri, unde veșnicia poate sta la umbră! Căt despre martorii oculari, au învățat și ei că tăcerea este o meserie care se plătește foarte scump. Și la criza noastră insolubilă, pică foarte bine. Care-o fi, de pildă, retribuția lunară tarifară/salariul groazei
DEŞERTUL DE CATIFEA (55-57) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_55_57_costel_zagan_1370774939.html [Corola-blog/BlogPost/346281_a_347610]
-
Pirandello a explicat sugestiv „mortificarea” ca un salt de la trăirea vie, realitatea palpabilă a sufletului, într-un cuvânt de la tot ce ține de subiectivitate la obiectul artistic. Subiectivitatea perisabilă se detașează de ființa creatorului, precum sufletul de trup, intrând în veșnicia artei. Tema iubirii și a morții e marcată în unele piese din primul ciclu al volumului de o cenzură cerebrală care parodiază emoția din teama de a nu se exhiba prea mult, din teama de sentimentalism: „iar tu femeie cu
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
poezie: Zăganul Legenda i-a stins toată seminția și i-a-ngropat-o-n zalele zăpezii, pe unde capre negre-și urcă iezii,- iar platoșele rocilor trufia. Singur rămas pe gresii de ardezii, își simte-n solitudine tăria și față-n față stă cu veșnicia, sub viscolele verzi ale amiezii. Durând din vreme veche-n vreme nouă, e ultimul zăgan rămas pe creste. Nu-i pasă dacă grindinile plouă, el știe doar că biruie și este, și-n piscul unde bea azur și rouă, zbârlit
11, MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1454000244.html [Corola-blog/BlogPost/363602_a_364931]
-
că era trecut de 11:00. Somniferele își făcuseră cu prisosință treaba. Și totuși o idee nu-i dădea pace. Dacă mi s-a părut!? cum zicea Andrei. Nu am decât să aștept. Dumnezeule, dar până mâine seară e o veșnicie! Cum să-mi umplu timpul, Doamne? Și campania asta a lui care s-a nimerit taman acum... Cum de nu am acceptat să-l ajut!? Măcar aș fi avut de lucru, mi-aș fi omorât timpul cumva! Ce-ar fi
LUCIA (CAPITOLUL II) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1491063268.html [Corola-blog/BlogPost/382782_a_384111]
-
istoriei a urcat tăcut, Drumul spre Unire ni-l luminează din Carte. A mai urcat o stea și cele de-aici clipesc a durere, A rămas în urmă o lacrimă și-un dor de casă, Poetul s-a întors în veșnicia cuvântului ce nu piere Și-acolo de Limba Română-mamă îi pasă. Prezentul îi nostalgie vremelnică și vinovată, Prea puțin făcuta-am pentru el și regret, Cînd mierea Limbii Noastre învățată E alungată acolo din alfabet. Înlăcrimată-i Țara,Ceahlăul și
ÎNĂLŢAREA LA CERUL LUMINII LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Inaltarea_la_cerul_luminii_limbii_romane.html [Corola-blog/BlogPost/351533_a_352862]
-
-Așa cum l-am cunoscut, op. cît. p. 201; Mărturii tulburătoare, Carpathia, 2009, p. 155-156) Cunoscutul eminescolog și poet Teofil Răchițeanu referindu-se la lupta, elanul, zelul, bună credință și conștiința de foc a Dacului ce ardea pentru Neam, pentru veșnicie afirmă: „Artur Silveștri a fost un om cu idei mari, o personalitate complexă, din stirpea marilor noștri enciclopediști, de tipul lui Hașdeu, Pârvan sau Eliade”. (Op. cît. p. 206) Torța spiritului, vehemență luptei pentru cinste, dreptate, creștinism, onoare, adevăr, demnitate
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
să facă ca pentru Dumnezeu chiar dacă pentru aceasta va trebui să treci „prin încercarea focului“. Răsplătirile cerești sunt în cât mai mare număr, pregătite să fii încununat cu ele. ÎN GOANA NOASTRĂ PE PĂMÂNT Am fost creați cu dor de veșnicii, ca să dorim Lumină Sfântă. Am fost creați cu un gol sufletesc, ca să râvnim după Umplerea Divină. Am fost creați cu sufletul flămând, ca să ne săturăm din Pâinea Vieții. Am fost creați tot mai însetați, ca să sorbim din Izvorul Cunoașterii. În
SPINI (VERSURI) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1432891220.html [Corola-blog/BlogPost/376558_a_377887]
-
-ncheagă alte mândre porți. Anume zidite pline-n strălucire: Prag pus peste moarte,prag sub nemurire! Ale unei lumi mii de înțelesuri Cu un singur gând poți sa le împresuri. Clipa unei taine subtil se arată: Taina unei clipe-i veșnicia toată. Un covor de raze luminând se-așterne Spre împarația altei lumi eterne. Drumul mi-l arată aici zeul iubirii, Flori aruncă-n zbor asupra-mi, valchirii, Surâzând mă poartă-ncet către Valhalla Spre a-mi vindeca dorul de tine
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_vai_de_lumina_cruti_cristian_1385687625.html [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
le poate asimila, ferindu-se în felul acesta de jurnalism și didacticism. Având sentimentul naturii, trece ca un voievod prin universul ancestral al satului, ferindu-se de discursul prozaic, de oralitatea țărănească și de tentația fabulosului: „Satul se plimbă prin veșnicie resemnat/ de atâta neînsemnare-n cuvinte,/ își înveșmântă nopțile cu simboluri/ păstrate ca întâmplări de poveste.” (Seara copilăriei). Respiră atmosfera viciată a urbei departe de a fi un poet citadin: „O să încerc în orașul îndepărtat,/ să aflu un semn al trecerii
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
în grotele de suflet, la petreceri dansând pe tocuri cui, urcând pe stânci de stăruință, îndreptând tulpina acelei luni aflată-n prim pătrar ca să grăbească-n ochi de timp lumina să se reverse, răsturnând din car iluzii pentru-o altă veșnicie dar am zărit-o (și nu doar o dat’) zburând din cuibul tău de pustnicie, cu aripi de apus însângerat... Referință Bibliografică: Din cuibul meu de gând / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1603, Anul V, 22 mai
DIN CUIBUL MEU DE GÂND de AURA POPA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/aura_popa_1432299963.html [Corola-blog/BlogPost/362343_a_363672]
-
de granit Zdrobesc iubirea, neînjugată-n timp. Clepsidre ce răgazul din ele au iubit, Își scutură nisipul, împrăștiind răstimp. Ne vom retrage-odată în veșnic anotimp... Vom dăinui că vântul prin lumile albastre, Urmând calea lactee, ajungem în Olimp Trăind o veșnicie în lumile fantaste... Fixată într-o stâncă, lovită de talazuri, Mă doare undă vieții, plină de necazuri! D. Theiss Referință Bibliografica: Undă vieții / Doina Theiss : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 921, Anul III, 09 iulie 2013. Drepturi de Autor
UNDA VIEŢII de DOINA THEISS în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Unda_vietii_doina_theiss_1373390850.html [Corola-blog/BlogPost/343479_a_344808]
-
liniște a nopții, brațele descărnate ale pădurii și acoperișurile caselor împrăștiate pe coastele muscelelor. Iarna și-a instaurat în cele din urmă domnia deplină asupra pământului, înveșmântând tristețea livezilor și singurătatea codrului și a câmpiei cu hlamidă imaculată, pictează cu veșnicie întinderile și satul pregătind decorul cu fast și străluciri alb argintate pentru întâmpinarea cum se cuvine, a sărbătorilor care se apropie. Are înțelegere pecetluită cu Crăciunul, cu Noul An și Boboteaza și are pregătit arsenalul complet pentru a se demonstra
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
stau cu Tine în grădina cu crini!/” (Ajută-mă, Doamne) Îți mulțumesc, Isuse, că am putut să plâng,/ Că am putut să-Ți cânt cu lacrimile-n gene!/” (Rugăciune). Inspirată din învățătura Psalmilor biblici, care răspund întrebării: cine este Împăratul veșniciei, poeta încheie plină de încredere, cu putere interioară de neclintit, mărturisind - fără să țină ascuns doar pentru sine - ci ca într-o spovedanie, dar nu doar față de preot ci face public Crezul său de creștină: „Împăratul veșniciei, Domnul, e tăria
ECLIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALARII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1437476363.html [Corola-blog/BlogPost/374870_a_376199]
-
cine este Împăratul veșniciei, poeta încheie plină de încredere, cu putere interioară de neclintit, mărturisind - fără să țină ascuns doar pentru sine - ci ca într-o spovedanie, dar nu doar față de preot ci face public Crezul său de creștină: „Împăratul veșniciei, Domnul, e tăria mea,/ Stânca mea de adăpost. Iar când valul încercării/ Mă lovește fără milă și-mi sfărâmă inima,/ Atunci Domnul îmi întinde, blând, toiagul îndurării,/ Nicidecum să nu mă clatin, ci să pot mai sus urca./” (Împăratul veșniciei
ECLIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALARII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1437476363.html [Corola-blog/BlogPost/374870_a_376199]
-
veșniciei, Domnul, e tăria mea,/ Stânca mea de adăpost. Iar când valul încercării/ Mă lovește fără milă și-mi sfărâmă inima,/ Atunci Domnul îmi întinde, blând, toiagul îndurării,/ Nicidecum să nu mă clatin, ci să pot mai sus urca./” (Împăratul veșniciei) Aceste versuri ne trimit șă ne amintim totodată și de spusele lui Iisus , care îndeamnă la recunoașterea pe față a faptului că suntem adepții Săi, ai Dumnezeului adevărat :” cine se va rușina de Mine, mă voi rușina și Eu de
ECLIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALARII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1437476363.html [Corola-blog/BlogPost/374870_a_376199]
-
fie la data nașterii, fie la momentul plecării la Domnul a respectivului monah. Mulți dintre credincioși îi poartă pe acești Pustnici în inimile și sufletele lor, nu numai aici, în această viață pământească, ci îi duc cu ei dincolo, în veșnicie, pentru că, potrivit marelui duhovnic al Transilvaniei, Părintele Teofil Părăianu, “persoana care reușește să pătrundă în sufletul tău, nu o mai poți scoate de acolo, ci mergi cu ea în veșnicie”. Așa s-a întâmplat și cu pustnica Elisabeta (fosta maica
PUSTNICA TEODORA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1402042973.html [Corola-blog/BlogPost/370221_a_371550]
-
această viață pământească, ci îi duc cu ei dincolo, în veșnicie, pentru că, potrivit marelui duhovnic al Transilvaniei, Părintele Teofil Părăianu, “persoana care reușește să pătrundă în sufletul tău, nu o mai poți scoate de acolo, ci mergi cu ea în veșnicie”. Așa s-a întâmplat și cu pustnica Elisabeta (fosta maica Teodora), care a pătruns în sufletele multor credincioși ortodocși. Mulți dintre credincioșii ortodocși care au reușit să se apropie de schimonahia Elisabeta s-au folosit și întărit duhovnicește. În dimineața
PUSTNICA TEODORA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1402042973.html [Corola-blog/BlogPost/370221_a_371550]
-
ce îl ademenește cu speranța că poate domina moartea și viața, că poate deveni un fel de stăpân al inelelor, un stăpân efemer ce nu reuseste ( înca ) să devină o constantă a materiei. Abia atunci când va găsi cheia propiei sale veșnicii, a structurării și restructurării sale, va reuși să se apropie de Dumnezeu. Având în vedere faptul că, omul însuși este o componentă a universului ,îl va lăsa oare universul, creatorul, Dumnezeul ,să preia, să cucerescă aceste mecanisme? După cum am aflat
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1462004469.html [Corola-blog/BlogPost/384955_a_386284]
-
ceruri...sus! În rugăciune... Pășesc parcă aievea pe-o lacrimă de dor Și caut ascuns acolo al dragostei izvor Când tresărind la viață se-nșiruie-n tăcere Cuvintele pitite în tainice unghere... Mai fac un pas spre clipa ce naște veșnicia Și gândul se-nfioară și caută bucuria În dulcea regăsire la tronul de-ndurare Când firea biruită se-apleacă-n adorare! Vibrează-n părtășie și inima și duhul Și parcă îngeri cântă învăluind văzduhul... Din rugă și iubire o scară se formează Ce
OMAGIU DIVIN 7 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1420459436.html [Corola-blog/BlogPost/352225_a_353554]
-
Mi-a fost de ajuns, reînvățasem mersul Prin praful lumii, veșnic clandestină Aflat-am vieții — tainele și sensul. Și braț la braț cu temeri infinite Băteam timidă-n ușa poeziei, Cu un mănunchi de gânduri înflorite Am renăscut la umbra veșniciei. Citește mai mult Cine sunt eu... mă-ntreb adeseori,Grăunte de lumină încolțitPe-un bulgăre de viață în ninsori, Pierdut printre genuni, în albul infinit. Am strâns în palme lacrima luminiiTot alergând desculță după viațăși șchiopătând prin iedera minciuniiAm exersat
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
-mi calea sprea Lumină,Mi-a fost de ajuns, reînvățasem mersulPrin praful lumii, veșnic clandestinăAflat-am vieții — tainele și sensul.Și braț la braț cu temeri infiniteBăteam timidă-n ușa poeziei,Cu un mănunchi de gânduri înfloriteAm renăscut la umbra veșniciei.... XV. PRIZONIERA SINGURĂTĂȚII, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1898 din 12 martie 2016. Nu ți-am mai scris, de ce-aș mai face-o oare Când primăveri se pierd fără de tine?! Dureri în ploi, tristeți molipsitoare S-au
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
timp mi-ai fost voit deșertăciune,Eu, prizonieră-n veci - singurătății.... XVI. MIREASA CERULUI, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1886 din 29 februarie 2016. Iarnă și iar iarnă, parcă-i o mireasă Ce-și așteaptă nunta de o veșnicie Și sosit-a vremea și a fost aleasă, Să-și pună veșminte pentru cununie. Rochia brodată-n scânteieri de soare Mângâie pământul ca-ntr-un dans de flori, În cristale albe puse la-ntâmplare Voalul ei - mătasea primelor ninsori. Trena
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
nr. 1870 din 13 februarie 2016. Plânge sufletul în noapte Cât mai poate să îndure? Prins în chingile trăirii Pare tras prin roata lumii. Iscodit, trădat și singur, Neiubit... dar ce-i iubirea Când la capătul luminii Nu te-așteaptă veșnicia? Răstignit pe crucea vieții Și-nsetat de apă vie E purtat de efemerul Trup ce-și lasă-n lut zidirea. Își va aștepta verdictul Crunt sau dulce... cine-l știe? Pan’ atunci, la sânul lunii Plânge-n leagănul trufiei. Cerșetor
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
-n nemurire. Va putea să facă față ... Citește mai mult Plânge sufletul în noapteCât mai poate să îndure? Prins în chingile trăiriiPare tras prin roata lumii.Iscodit, trădat și singur,Neiubit... dar ce-i iubireaCând la capătul luminiiNu te-așteaptă veșnicia?Răstignit pe crucea viețiiși-nsetat de apă vieE purtat de efemerulTrup ce-și lasă-n lut zidirea.Își va aștepta verdictulCrunt sau dulce... cine-l știe?Pan’ atunci, la sânul luniiPlânge-n leagănul trufiei.Cerșetor de fericireVrea spălat în bucurieși putere
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]