425 matches
-
Aveam de-acum certitudinea că, dacă Și-ar fi udat fața cu apă obșnuită, S-ar fi ofilit imediat, iar dacă ar fi cules cu degetele Ei lungi și subțiri o floare pământească de nufăr, degetele i s-ar fi veștejit pe loc, ca niște petale. Am înțeles toate acestea! Această fecioară, nu, acest înger, era pentru mine sursă de uimire și de inefabilă revelație. Ființa Ei subtilă și impalpabilă trezise în mine adorația și nu mă îndoiam că privirea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
acest înger, era pentru mine sursă de uimire și de inefabilă revelație. Ființa Ei subtilă și impalpabilă trezise în mine adorația și nu mă îndoiam că privirea unui străin, a unui om normal ar fi întinat-O și ar fi veștejit-O. Din momentul în care am pierdut-O, iar între noi s-a ridicat un zid de piatră, un dig umed, fără lucarnă, apăsător ca plumbul, mi-am dat seama că, pentru totdeauna, viața mea e inutilă și fără sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
ar exista o coroborare a "domeniului secret" al creației artistice prin seria "indefinisabilelor" logice, iar "metoda", o "metodă" ineludabilă de cunoaștere estetică, ar fi "aceea "prin care au fost și date" indefinisabilele, "chiar metoda consunării sau a consimțirii". Pentru a veșteji din nou spectrul "coruperii" literaturii prin comentariul de care are parte, e convocată, firește, și autoritatea lui Paul Valéry: "Această corupție constă în a substitui preciziuni zadarnice și exterioare sau opinii convenite preciziei absolute a plăcerii sau interesului direct ațîțat
Despre "stilul critic" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9205_a_10530]
-
o stradă pustie din spatele Academiei Militare și, după ce am schimbat cauciucul, mi-am Îndreptat spatele și am privit cu atenție stelele care-mi păreau dintr-odată străine, nemaivăzute. Vizita la spital mi-a făcut foarte mult rău. Portocalele se cam veștejiseră și mi-a fost rușine să le mai las. Bătrâna profesoară de pian a vărsat sânge toată dimineața. Sărmana, Împărțim același palier și ne suportăm de ani de zile. Nu are nici o rudă. Treisprezece iunie N-am visat nici un ozene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cămășile, ele nu stau la coadă la carne și cașcaval zile și nopți, ele nu miros a litere de carte și a cozonaci, ele nu cară pianul de colo-colo prin casă, ca să cânte copilul, ele dispar când pieptul lor se veștejește și devine sterp, și nu văd că zorii au culoarea zmeurei. Când o femeie seamănă cu Agatha Bas, are privirea curată, și Își sprijină mâna de o fereastră, nu poate fi ,,târfă,,. ,,Este o târfă,, , țipi și ochii tăi Înroșiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
limbă și o stewardesă cu care să bea un pahar de bere tare. Mormăi ceva În franceză În direcția marinarilor și aceștia Îi zâmbiră, cântând un cântec indecent despre un cocu, care-i făcu sufletul sedentar, de familist, să se veștejească puțin de invidie. — N-a fost o traversare grozavă, Îi spuse el În englezește stewardului-șef. Individul fusese chelner În Londra și casierul nu rostea niciodată În franceză un cuvânt mai mult decât era necesar. — Evreul ăla, spuse el, ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
și în fala românilor! Și ce s-ar fi întâmplat dacă criticul impostor n-ar fi fost prins? Ce s-ar fi întâmplat dacă nu am fi adunat noi această mulțime de probe? O mândrie a țării ar fi fost veștejită, nu numai Caragiale înfierat! Și ce idee și-ar fi făcut străinii de noi, românii? Că suntem un popor care ne sărbătorim pungașii, că gloriile noastre se întemeiază pe jaf, că geniul nostru este o rușine, că n-am avea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
corect miezul iubirii iubire esențializată deopotrivă la dans și la duel; ea trebuie câștigată, cucerită, reînnoită, revitalizată cu fiecare an. Periplul iubirii precedă oul, increatul; trecerea de la increat la creat este un act sacru prin ritualizare. Altfel, iubirea istovește, se veștejește, provocând disoluția cuplului. La albatroși, același cuplu se reactualizează în fiecare an prin poezia dansului și a duelului, după modelul cuplului mitic Afrodita-Marte, zeul războiului. Iubirea celei mai frumoase dintre zeițe nu poate fi dobândită decât de cel mai războinic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
apară. Un câine întârziat, mușcând vânjos aerul, lătra în semicerc de la stânga la dreapta. În seceta verii, copacii orașului își cereau dreptul la moarte. Mamă, de ce m-ai născut, când tu te oglindești acum în mine și tinerețea mea se veștejește ca tu să te hrănești cu ea, să o dăruiești nenumăraților bărbați, deși ei întrebau unde e Mioara, eu sunt Mioara, fără să știe că vampirul e Mama, iar victima zace ca un pui de urs în cușca lui, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
asemenea temă? Pentru că îmi place să cred tocmai inexistența ambițiilor mele poetice sau eseistice mă poate feri de fărădelegi de neiertat. Nu vreau decât să expun, cu umilință, povestea unei nesfârșite uimiri. Uimirea aceasta nu numai că nu s-a veștejit deja, dar m-a condus, prin filele unui eseu pe care cine știe în ce mod l-aș fi gustat altfel, pe căi tot mai întortocheate, la capătul cărora a fost anihilat, pentru mine, firescul unui act simplu, de care
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Ochiul extraordinar al copilului-minune, atât pentru detaliu, cât și pentru întreg. Mâna sigură. Succesele timpurii. Viața la Paris. Ilustrațiile la Cervantes, Balzac și Rabelais. în cartea mea ar sta scris așa: Pentru mulți tineri din acea generație care acum se veștejește în gheara necruțătoare a bătrâneții, numele lui Doré înseamnă doar amintirea unui volum infolio greu și dificil de manevrat, cu marginea filelor aurită - și legătura cărții adesea lipsită de gust, în conformitate cu gustul epocii -, zăcând cel mai adesea pe masa lustruită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
a petrecut sub semnul unei defecțiuni familiale. Asul apologeticii de partid avusese neșansa de-a fi fost abandonat de propria-i fiică, Elena, și de soțul acesteia, Andrei Coler, care n-au întîrziat a emigra în Occidentul tuturor relelor, pandemoniul veștejit cu ardoare de Cameleonea de-a lungul întregii sale vieți. Scena merită a fi decupată: "S-au dus la Răutu și i-au spus că el și Lena a doua zi vor depune actele de emigrare, la care Răutu le-
O carte despre Cameleonea (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6865_a_8190]
-
2009, concertele acestei manifestări pot fi egalate doar în câteva dintre marile capitale artistice ale lumii. Eventual la Tanglewood, în Statele Unite, la Salzburg, în Austria. Pe de altă parte, de-a lungul ultimelor ediții, Festivalul Internațional "George Enescu" și-a veștejit identitatea, și-a diminuat menirea inițială, aceea de a lumina creația enesciană în contextul marelui patrimoniu universal al creației muzicale, cea care a contribuit la definirea personalității în adevăr complexe a marelui compozitor român. A devenit un festival în care
Toamna muzicală by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7919_a_9244]
-
momentul, Iolanda, cînd îmi permit să spun că te iubesc, când îndrăznesc să mângâi arcuirea unui umăr, când îmi întind gura cu scopul de a simți pe vârful limbii gustul de pană al părului tău. Tableta de Valium mi-a veștejit gesturile și mi-a aburit ideile fără să-mi paralizeze memoria, este aprilie și mă aplec peste tine în patiseria unde te-am întâlnit pentru prima oară, cu două colege numai râsete și gângureli, mestecând pastile de gumă în fața unor
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
este rupt în două. Regizorul spaniol nu realizează o comedie facilă, nu despre râs este vorba în filmul său, ci despre un chip mai vechi al Spaniei, un chip ridat, dar la fel de expresiv precum cel al Eloisei a cărei frumusețe veștejită de trecerea timpului are o noblețe aparte pe care i-o aduce transfigurarea. înainte de a fi un foarte bun regizor, Juan Carlos Falcon este un admirabil portretist și un remarcabil realizator al tablourilor de gen care trimit către pictura spaniolă
La „giudețul” femeilor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6810_a_8135]
-
aproape imposibil de reprodus într-o versiune românească. Șerban Foarță reușește în mulți dintre psalmii tălmăciți de el câteva aliterații sugestive: "Ci zilele-mi sunt, azi, ca oarba, prelunga umbră tot mai lungă pe care-amurgul o aruncă, - iar eu mă veștejesc ca iarba...". Printr-un limbaj poetic arhaic, amintind de textele din vechea noastră literatură, Șerban Foarță a reușit să transpună în limba română "poesia" Psalmilor; ele au curgere a versificației tot așa de expresivă ca baladele villonești, în versiune românească
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
nalbele, garoafele, gherghinele din poezii sunt de fapt Dimitrie Anghel în persoană, multiplicat la nesfîrșit, proteic în forme, parfumuri și culori... Poetul a intuit în flori simbolul perisabilității, al efemerului. Invazia florală nu semnifică aici renașterea naturii, dimpotrivă: florile se veștejesc mereu, își transmit imaterial parfumul, se află în pragul scuturării, își contemplă petalele căzute. Apar surprinse în clipa lor ultimă, ca năvală finală de frumusețe, iar ansamblul evocă mai degrabă un decor funebru, chiar dacă adăpostit de o grădină. Asocierea culorilor
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
sărbătorii este Metamorphosis (transfigurarea). Sfântul Antim Ivireanul o numește sugestiv Dumnezeiasca Înfrumusețare a lui Hristos. Superstiții în ziua Schimbării la Față Cei care nu țin această sărbătoare vor fi uscați și gălbejiți ca florile care de acum încep să se veștejească. Cine spală haine în această zi va fi năpădit de păduchi și ploșnițe. Fetelor care se spală în această zi nu le mai crește părul, așa cum nu mai crește iarba. Oamenii care nu-și văd umbra capului la răsăritul soarelui
Tradiții și obiceiuri pentru Schimbarea la Față: Ce nu ai voie azi by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63647_a_64972]
-
concluzie, Negrici mai adaugă, cu dichis, câțiva pași. Pentru el, albul nu e niciodată alb. Iar negrul parcă ar fi, de fapt, o varietate de cenușiu. Încă un exemplu. Unul dintre eseuri se intitulează, captând neîndoielnic atenția, Ce s-a veștejit în poezia ultimului deceniu. Scris, cum spuneam, în anii nouăzeci, acesta desfășoară un rechizitoriu la adresa tinerilor poeți, care, remarcă Negrici, n-ar face nici un efort real spre a se desprinde de înaintașii lor direcți. Ceea ce este cu atât mai problematic
Pagini și pagini by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4998_a_6323]
-
prea poate. Se anunță dovezi: „Pentru că mai visez încă la un uragan primenitor și pentru că știu că nou este numai ceea ce promovează la nivelul formelor un alt mod de a vedea lumea, voi arăta pe scurt ce mi se pare veștejit în poezia anilor optzeci, care, reluată astăzi, adesea în variante peltice, de către poeții cei mai tineri, cunoaște o ciudată revigorare.” Dar ce dovezi aduce, până la urmă, criticul? „Nu voi aminti de plictisitoarele - prin abundență și repetare - considerații degajate, libere, impudice
Pagini și pagini by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4998_a_6323]
-
recent, sau memorii despre orice timp anterior la care recentul s-a adăpat: gaullismul la Stat, noul roman la Port-Royal, literatura pitorească la folclor, cartierul latin la dedalul parizian medieval; și, mai ales, deconstrucția la Revoluție. Pe măsură ce prestigiile mărcii se veștejesc, etichetele, altădată făcute și lipite la repezeală din urgența de a pune în practică o mașinărie discursivă demult proiectată, se blurează, se scorojesc. Privirile se îndreaptă către dreptunghiul galben de dedesubt. Soldații teoriei au murit; au apărut în loc mercenarii hiperspecializați
Fântâna barthesiană by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5608_a_6933]
-
de cea mai recentă tradiție hagiografică Note: 1 Decameron. Prencipe Galeotto. 2 Este vorba de Hexaemeronul Sf. Ambrosie despre Facerea lumii. 3 Giovanni Boccaccio, Decameronul, trad. Eta Boeriu, București, Univers 1978, pp. 317 -318. 4 «Gurița sărutată în veci nu veștejește, ba, dimpotrivă, ca și luna, din lună-n lună se-noiește.» Idem, p. 179.
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
ea în urma de unică talpă a unui animal preistoric își face culcuș partea cea bună ce fi-va să vină din viața ta doar ca ea să ducă-n ispită o singură dată pentru vecie fosta mea viață cumințită și veștejită sub capacul de mucava Când totul era pregătit Venise chiar venise sorocul în văzul lumii stăteau să se rupă apele unui context borțos și propice și din el urma să alunec în căuș de lumină purtat peste mări și țări
Poezii by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2376_a_3701]
-
nimic. Chiar dacă, așa cum preciza Monica Lovinescu, "Estetismul n-a fost o formă de rezistență suficientă", era preferabilă o disociere, fie și relativă, de aberanta putere unei prestații propagandistice scabroase la care s-au pretat nu puțini indivizi ai scrisului. A veșteji rezistența prin cultură n-ar fi azi reacția cea mai potrivită, după cum n-ar fi nici aplaudarea sa entuziastă, ca și cum am avea a face cu un triumf. Curios ni se pare un lucru. De o asemenea rezistență fac caz mai
Oponent nu numai prin cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10682_a_12007]
-
Deși scriitorul britanic Lawrence Norfolk trecea în anii ’90 drept copilul minune al prozei contemporane, deceniile următoare i-au veștejit aura creatoare. Notorietatea și-a căpătat-o cu Dicționarul lui Lemprière, pentru care a primit Premiul Somerset Maugham. Dar următoarele două titluri au trecut aproape neobservate ( Rinocerii lui Pope și În pielea unui mistreț), însă anul trecut Norfolk a publicat
Dragoste și religie () [Corola-journal/Journalistic/4024_a_5349]