KorAP: Find »[drukola/base=veștejire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...7 >

170 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

expediatoare nu a existat bacteria, cel puțin în ultimii 2 ani de cultură. În depozite și centrele de ambalare trebuie respectate cu strictețe măsurile de igienă iar containerele și materialele de ambalat să fie noi sau dezinfectate. 3.1.8. Veștejirea bacteriană a cartofului Pseudomonas solanacearum Boala este foarte răspândită în zonele tropicale, subtropicale și temperate ale globului, în România fiind semnalată de Tr. Săvulescu în 1941. Este inclusă pe lista bolilor de carantină, deoarece poate produce pagube destul de mari (1-15

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Săvulescu în 1941. Este inclusă pe lista bolilor de carantină, deoarece poate produce pagube destul de mari (1-15 %) la cartof, tutun, vinete, ardei, tomate, banan dar, trece și la alune de pamânt, bumbac și ricin. Simptome. Bacteria oprește creșterea în înălțime veștejirea și îngălbenirea frunzelor. Deși, infecțiile se pot produce pe toată perioada de vegetație, cel mai mult suferă plantele tinere care se veștejesc rapid, frunzelor se brunifică fără a se răsuci (fig. 50). Țesuturile infectate se înnegresc, iar din secțiunile făcute

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
tuberculilor Phytophtora erythroseptica Boala apare sporadic dar poate produce pagube de 10-15 % din recoltă așa după cum s a semnalat de către B. Plămădeală și I. Capșa în 1982. Simptome. Partea aeriană manifestă simptomele de atac abia la maturitate când se observă veștejirea, decolorarea și uscarea frunzelor bazale.Pe tulpini apar răni brune-negricioase, iar în tuberculi apar zone de culoare închisă mărginite de o dungă neagră, ce se vede prin coajă. Tuberculii bolnavi sunt veșteji, elastici, iar prin ochiuri se elimină un lichid

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de plantat se va face o sortare atentă, eliminând tuberculii moi (flasci) ce pot fi atacați de această ciupercă sau de către bacterii. Tratamentele executate în câmp preventiv pentru mană sunt bune și pentru putregaiul roz al tuberculilor. 3.1.13. Veștejirea în masă a cartofului Colletotrichum atramentarium Boala este cunoscută și sub numele de “coletotrichoza cartofului” în țările mari cultivatoare de cartof. În România a produs pagube mari în anii 1953-1954 în județele Bihor, Hunedoara, Cluj, Maramureș pentru ca apoi să se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
produs pagube mari în anii 1953-1954 în județele Bihor, Hunedoara, Cluj, Maramureș pentru ca apoi să se extindă în toate zonele mari cultivatoare, acolo unde nu se respectă un asolament riguros. Simptome. În faza de înflorire a plantelor se constată o veștejire bruscă a întregului frunziș, însoțită de răsucirea și uscarea frunzelor. Tulpinile rămân mai mult timp verzi, însă prezintă la bază crăpături de a lungul tulpinii prin care se observă o colorație cenușie-violacee. Tulpinile putrezite se usucă rapid, se smulg ușor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
la vinete (1943) apoi în 1959. C. Dobrescu și A. Volcinschi o semnalează pe cartof și tomate. Simptome. Plantele atacate se observă mai ușor în timpul verii, când devin debile și își încheie ciclul de vegetație cu câteva săptămâni mai devreme. Veștejirea plantelor care apare de regulă după înflorire și poate avea loc treptat la întreaga plantă sau se usucă numai o parte a acesteia. Pe plantele atacate se observă târziu în toamnă pete brun-cărămizii, acoperite de fructificațiile ciupercii. La secționarea tulpinilor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
iar întreținerea culturilor de sfeclă seminceră, sfeclă roșie sau de zahăr este un factor important în micșorarea procentului de plante virozate. Combaterea chimică a insectelor limitează răspândirea virusului. Bacterioze 3.2.4. Cancerul sfecleiAgrobacterium radiobacter pv. tumefaciens 3.2.5.Veștejirea bacteriană Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicu, agent de carantină internațională (a se vedea descrierea bolii la cartof). 3.2.6. Arsura bacteriană a sfeclei pentru zahărPseudomonas syringae Boala a fost observată în 1908 de Townsend în SUA, studiată apoi de Brown

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
usucă prematur (fig. 62). Boala este observată mai întâi pe frunzele plantelor din culturile pentru semințe și la interval de 1-2 săptămâni se va observa și pe sfecla din anul I. Perioadele cu temperaturi ridicate și umiditate scăzută, determină o veștejire ușoară a foliajului, condiție favorabilă pentru instalarea atacului ciupercii. Transmitere-răspândire. În perioada de vegetație ciuperca este răspândită de sporii de tip Oidium ce germinează ușor la suprafața frunzelor ușor veștejite. De la un an la altul ciuperca rezistă prin fructificațiile de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
puncte mici negre. Atacul se extinde și la frunzișul care se brunifică, se veștejește și se usucă. Plantele rămân mici, cu tulpini fragile ce se usucă înainte de vreme. Pe tulpini se constată cădera scoarței sfâșiate, iar pe rădăcini se observă veștejirea și putrezirea țesuturilor. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul pe resturile vegetale sub formă de spori în fructificații (picnidii). În primăvara următoare, pe vreme umedă, din picnidii vor ieși sub formă de cordoane, sporii ce vor produce primele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
a vegetației, după înflorit. Primele simptome apar pe primele frunzulițe sub forma unor pete galbene-verzui, circulare, ce în scurt timp se brunifică. Pe plantele dezvoltate apar pe frunze, pete de 4-6 mm în diametru, galbene-verzui apoi brune, care duc la veștejirea, uscarea frunzei și de pierderea frunzișului tulpinilor. Pe tulpini apar pete alungite de 5 mm în diametru, galbene-verzui apoi brune. Petele se pot uni și ca urmare apar zone mari, în care tulpina este brună de jur împrejur (fig. 81

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ale genului Fusarium. La alcătuirea asolamentului pentru cultura inului trebuie să se țină seama de cercul de plante gazdă al acestor ciuperci care, trăind pe resturi vegetale în sol, pot parazita în condiții de secetă rădăcinile și baza tulpinilor, producând veștejirea și uscarea plantelor. Soiurile nou omologate în 2001 Eliza,Nineta, Radu, și Șumuleu, prezintă o bună rezistență față de această ciupercă. Mucegaiul cenușiu Botrytis cinerea; Plante parazite: cuscuta Cuscuta epilinum; lupoaia Orobanche ramosa L. 5.2. Bolile cânepei Viroze 5.2

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
experimentale. 5.2.5. Alte boli produse de ciuperci și plante parazite ale cânepii. putregaiul cenușiu Botrytis infestans; pătarea brună a frunzelor Dydimella arcuata; arsura frunzelor de cânepă Mycosphaerella cannabis; pătarea cenușie a tulpinilor Dendrophoma marconii; înnegrirea tulpinilor Cladosporium herbarum; veștejirea cânepii Fusarium sp. Cuscuta și lupoaia Soiul Diana omologat în 2001 este rezistent la lupoaie. CAP. VI. BOLILE TUTUNULUI ȘI HAMEIULUI 6.1. Bolile tutunului Viroze 6.1.1. Pătarea inelară a tutunului Tobacco ringspot virus Virusul studiat încă din

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
boli produse de ciuperci ale tutunului Putrezirea răsadului-Olpidium brassica; arsura răsadului-Olpidiaster radicis; putrezirea neagră a tulpinilor-Thielaviopsis basicola; înnegrirea tulpinilorPhytophtora nicotianae; putregaiul alb Sclerotinia sclerotiorum-pătarea albă a frunzelor Phyllosticta nicotianae; ascochitoza tutunului Ascochyta nicotianae; antracnoza tutunului Colletotrichum nicotianae; putregaiul cenușiu-Botrytis cinerea; veștejirea fusariană-Fusarium oxysporum, var. nicotianae. Soiurile de tutun omologate în 2001: Burley 194, este rezistent la virusul mozaucului tutunului și la mană, iar soiul Molovata 155 este rezistent la virusul mozaicului tutunului și tolerant la mană. Soiul Burley 196 omologat în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
produs pagube între 5-20 % la culturile din câmp deschis și 10-60 % în sere și solarii. Simptome. În prima parte a perioadei de vegetație, ciuperca produce o brunificare a vârfului rădăcinii principale și a rădăcinilor secundare, urmată de brunificarea bazei tulpinii, veștejirea și moartea plantelor.Țesuturile atacate, brunificate, devin sfărâmiciose datorită putrezirii uscate a lor. În condiții de umiditate ridicată, pe baza tulpinii atacate, se formează un puf albicios. Prezenta ciupercii în tulpină, duce la dezvoltarea de rădăcini adventive (la suprafața solului

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cm în diametru și prezintă un inel galben. Pe zona brunificată apare un mucegai fin, negru, iar țesuturile se brunifică, se subțiază și uneori se rup, frunzele prezentând perforații (fig. 107). În condiții de umiditate ridicată, boala evoluează rapid, apare veștejirea și uscarea frunzelor ceea ce duce la desfrunzirea înainte de vreme și oprirea din creștere a fructelor, ce nu se maturează. Fructele atacate prezintă zone scufundate brune, cu crăpături și cu zonalități concentrice. Transmitere-răspândire. Răspândirea ciupercii de la plantă la plantă, de la un

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
la tomatele de seră. Simptome. Ciuperca poate afecta plantele în toate stadiile de dezvoltare dar, simptomele cele mai evidente apar în timpul maturării fructelor. Un prim simptom este decolorarea nervurilor frunzelor, urmat de ofilirea cozilor acestora și uscarea frunzelor. Simptomele de veștejire pot apărea numai pe 1-2 ramuri ale plantei, iar restul sunt sănătoase. La o frunză pot fi atacate mai întâi numai 1/2 (o parte) a frunzulițelor apoi atacul se generalizează (fig. 108 b). Plantele parțial ofilite sunt debilitate, creșterea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se generalizează (fig. 108 b). Plantele parțial ofilite sunt debilitate, creșterea este încetinită și în final planta se usucă. În condițiile din seră, evoluția ciupercii este rapidă, așa încât în câteva zile planta se veștejește în totalitate, chiar dacă la începutul atacului, veștejirea este observată numai ziua. În secțiunea transversală a tulpinii, se observă brunificarea pereților vaselor conducătoare, brunificare ce se vede și în secțiunile efectuate în cozile frunzelor. În vasele conducătoare, se observă prezența miceliului ciupercii care împiedică circulația sevei. Rădăcinile plantelor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de 5-40 %. Ciuperca era semnalată în România încă din 1942, dar numai la vinete, ardei și cartof. Simptome. Verticiloza este o boală a sistemului vascular al tomatelor care produce simptome evidente abia în faza de maturare a fructelor. Simptomele de veștejire a frunzelor și tulpinilor apar în aprilie-mai și se pot confunda cu cele produse de fuzarioză. Frunzișul capătă o culoare verde-pal și se decolorează. Pe frunze apar zone galbene marginale sau centrale, urmate de o uscare. Ca și la fusarioză

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
a frunzelor și tulpinilor apar în aprilie-mai și se pot confunda cu cele produse de fuzarioză. Frunzișul capătă o culoare verde-pal și se decolorează. Pe frunze apar zone galbene marginale sau centrale, urmate de o uscare. Ca și la fusarioză, veștejirea se observă ziua, cu revenirea la normal noaptea, pentru ca după câteva zile cu insolație puternică, veștejirea să fie totală. Plantele ofilite fructifică puțin, formând fructe de slabă calitate. În vasele conducătoare se observă micelii, spori, sau gome. În condiții nefavorabile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Frunzișul capătă o culoare verde-pal și se decolorează. Pe frunze apar zone galbene marginale sau centrale, urmate de o uscare. Ca și la fusarioză, veștejirea se observă ziua, cu revenirea la normal noaptea, pentru ca după câteva zile cu insolație puternică, veștejirea să fie totală. Plantele ofilite fructifică puțin, formând fructe de slabă calitate. În vasele conducătoare se observă micelii, spori, sau gome. În condiții nefavorabile evoluției ciupercii, pe miceliu se formează numeroși scleroți de culoare neagră. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
a anilor 1942 1943. Simptome. Primele plante bolnave pot fi observate abia la începutul fructificării vinetelor. Frunzele bazale încep să se îngălbenească, se ofilesc și atârnă de-a lungul tulpinii timp de 1-2 săptămâni, după care se usucă și cad. Veștejirea avansează spre partea superioară a plantelor care, în final se usucă fără a mai fructifica, iar fructele ce erau formate se zbârcesc și nu mai pot fi valorificate (fig. 108-a). Ofilirea evoluează rapid din cauza sistemului radicular care este brunificat

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
o ofilire rapidă a frunzișului și chiar pe fructe apar zone de îngălbenire, ce se extind de la locul de prindere a fructului spre vârful lui, rămânând în final doar câteva zone verzi pe fructul îngălbenit Simptome evidente de mozaicare și veștejire a frunzișului sunt observate și la dovlecel sau la pepenele galben. La pepenele verde, infecția produce simptome mai puțin evidente, este mai înceată sau apare brusc o uscare a frunzelor (fig. 112). Cercul de plante gazdă este foarte larg cuprinzând

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și F. oxysporum f.sp. cucumerinum (fig. 119 a și b). Acest al doilea agent patogen este semnalat mai recent (1932), iar la noi a apărut abia din 1969, dar cu o frecvență mai mare. Ca simptome, el produce o veștejire cu evoluție rapidă, plantele uscându-se în 3-4 zile. Uneori evoluția este mai înceată, se veștejește doar câte o frunză de la bază și apoi celelalte. În cazul ofilirilor rapide, frunzele își păstrează culoarea verde până la uscare, în timp ce la veștejirile încete

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
o veștejire cu evoluție rapidă, plantele uscându-se în 3-4 zile. Uneori evoluția este mai înceată, se veștejește doar câte o frunză de la bază și apoi celelalte. În cazul ofilirilor rapide, frunzele își păstrează culoarea verde până la uscare, în timp ce la veștejirile încete se instalează culoarea galbenă înaintea brunificării. Rădăcinile nu prezintă modificări exterioare, în schimb tulpinile se usucă și crapă longitudinal. Ultimele părți care se veștejesc sunt cozile, pe care atârnă frunza veștejită și uscată. Distrugerea plantei poate avea loc uneori

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de pe rădăcini. Transmiterea ciupercilor de la un an la altul, se mai poate face prin miceliul din semințele infectate. În perioada de vegetație, sporii sunt duși de apa de irigație și astfel se asigură transmiterea ciupercilor de la plantă la plantă și veștejirea acestora, datorită toxinelor și datorită astupării vaselor conducătoare cu miceliu. Prevenire și combatere. Se recomandă înființarea culturilor în sere, în sol dezinfectat termic, iar la apariția primelor plante veștejite, acestea vor fi scoase cu grijă și se vor arde. În

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]