1,781 matches
-
vietii carte Într-o limbă milenara Ni se spune-n zodiacuri Începând cu Tărtăria Limba dacilor prin veacuri S-a-nfrățit cu veșnicia! Raze duc pe-ntins de zare Suflet dac născut din glie Și-au impus spre ascultare Graiul lui pentru vecie Pomenim spre nemurire Slova emiesciană Și cu gând la re-ntregire Slăvim limba daciana. Mândri, noi rostim în lume Limba noastră cea străbuna Grâi de dac, grâi cu renume Ocrotit să nu apună --------------------------------------- New York 22 octombrie 2012 Referință Bibliografica: Virgil CIUCĂ
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > LA MULȚI ANI, LIMBĂ ROMÂNĂ! Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului La Mulți Ani, limbă română! La mulți ani pentru vecie La mulți ani români La mulți ani cu vitejie Ai țării stăpâni La mulți ani cu arma-n mână Să ne-apărăm glia La mulți ani, căci ești o zână Mamă România La mulți ani, limbă română Țării să-i
LA MULŢI ANI, LIMBĂ ROMÂNĂ! de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380647_a_381976]
-
La mulți ani, căci ești o zână Mamă România La mulți ani, limbă română Țării să-i fii scut La mulți ani vocea-ți răsună Dincolo de Prut La mulți ani cu bucurie Graiul meu de dor La mulți ani pentru vecie Bravul meu popor! București, 31 decembrie 2015 La mulți ani pentru vecie La mulți ani români La mulți ani cu vitejie Ai țării stăpâni La mulți ani cu arma-n mână Să ne-apărăm glia La mulți ani, căci ești
LA MULŢI ANI, LIMBĂ ROMÂNĂ! de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380647_a_381976]
-
limbă română Țării să-i fii scut La mulți ani vocea-ți răsună Dincolo de Prut La mulți ani cu bucurie Graiul meu de dor La mulți ani pentru vecie Bravul meu popor! București, 31 decembrie 2015 La mulți ani pentru vecie La mulți ani români La mulți ani cu vitejie Ai țării stăpâni La mulți ani cu arma-n mână Să ne-apărăm glia La mulți ani, căci ești o zână Mamă România La mulți ani, limbă română Țării să-i
LA MULŢI ANI, LIMBĂ ROMÂNĂ! de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380647_a_381976]
-
La mulți ani, căci ești o zână Mamă România La mulți ani, limbă română Țării să-i fii scut La mulți ani vocea-ți răsună Dincolo de Prut La mulți ani cu bucurie Graiul meu de dor La mulți ani pentru vecie Bravul meu popor! București, 31 decembrie 2015 Referință Bibliografică: La Mulți Ani, limbă română! / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2076, Anul VI, 06 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Virgil Ciucă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LA MULŢI ANI, LIMBĂ ROMÂNĂ! de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380647_a_381976]
-
gust ca năucul.” (Am vizitat lumea tăcerilor). De fapt, nu este prima dată când omul îl judecă pe Dumnezeu. Să ne amintim Judecata lui Isus Cristos, condamnarea Lui urmată de răstignire. Dumnezeu osândit la moarte de propria creatură. Preotul din vecie judecat de tribunalul uman. Cel investit cu Judecata Supremă anchetat de un om. Cel care iartă, pedepsit de cel neiertător. Cel Drept, mort pentru cel mai nedrepți de pe lume. Majestatea Divină călcată-n picioare de ignoranța umană. Sfințenia însăși ignorată
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SFATURI,MÂNTUITOARE! Autor: Constantin Ursu Publicat în: Ediția nr. 2010 din 02 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Sfaturi mântuitoare! Învață-ne azi,Doamne și pe noi, Să biruim păcatul,pe vecie, Ca dăinuind în raiul vieții de apoi, Să preschimbăm tristețea-n bucurie! Întoarce-ne pe Cale,când greșim, Primește-al nostru rod de pocăință, Ajută-ne pe cei ce ne greșesc,să îi iubim, Căci,doar la Tine, Doamne,toate-s
SFATURI,MÂNTUITOARE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380737_a_382066]
-
torentele din vârf de munteși strâng Apărătorii de CetateSă lupte cu puterile oculte... X. LA MULȚI ANI, LIMBĂ ROMÂNĂ!, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016. La Mulți Ani, limbă română! La mulți ani pentru vecie La mulți ani români La mulți ani cu vitejie Ai țării stăpâni La mulți ani cu arma-n mână Să ne-apărăm glia La mulți ani, căci ești o zână Mamă România La mulți ani, limbă română Țării să-i
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
La mulți ani, căci ești o zână Mamă România La mulți ani, limbă română Țării să-i fii scut La mulți ani vocea-ți răsună Dincolo de Prut La mulți ani cu bucurie Graiul meu de dor La mulți ani pentru vecie Bravul meu popor! București, 31 decembrie 2015 La mulți ani pentru vecie La mulți ani români Citește mai mult La Mulți Ani, limbă română!La mulți ani pentru vecieLa mulți ani româniLa mulți ani cu vitejieAi țării stăpâniLa mulți ani
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
limbă română Țării să-i fii scut La mulți ani vocea-ți răsună Dincolo de Prut La mulți ani cu bucurie Graiul meu de dor La mulți ani pentru vecie Bravul meu popor! București, 31 decembrie 2015 La mulți ani pentru vecie La mulți ani români Citește mai mult La Mulți Ani, limbă română!La mulți ani pentru vecieLa mulți ani româniLa mulți ani cu vitejieAi țării stăpâniLa mulți ani cu arma-n mânăSă ne-apărăm gliaLa mulți ani, căci ești o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
este tocmai acea particică foarte importantă, indispensabilă vieții, acel liant care face legatura directă intre viețuitoare și Dumnezeu? De la furnică la pisică și de la maimuță până la om, fiecare viețuitoare deține conștiință. Adică, deține acel element primordial care o ține pe vecie legate de divinitate și Dumnezeu. Mai nou, după nenumărate cercetări, oamenii de știință ajung la concluzia că, aceasta conștiință a viețuitoarelor, este independenta de corpul fizic, putând exista și acționa chiar și separat de acesta. Să ne imaginăm următoarele situații
CUGET, DECI EXIST… CHIAR EXIST? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380807_a_382136]
-
cu verbul și cu culoarea, imortalizând În versuri, imnuri, cantate și pe pânze ipostazele de măreție ale acestei ape-rege a continentului Europa. (Din volumul „ARBORELE DE APĂ”,În pregătire pentru tipar.) (Fotografii realizate de Valentin Pițigoi) DANUBIUM NOSTRUM curge-n vecie - cântec de mamă. ea se adună, ea se destramă, din palma cerului Domnului-Sfânt este o doină de veci pre pământ. adună-n unde și printre nimbi legende spuse În zece limbi. adapă țărmuri, suflete-adapă, arbore-Înger, arbore-apă. mii de barcaze cântec
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
spre muica Marea cea mare. i-au scris poeții sfinte poeme. valsuri Îi cântă prin diademe. o Românie o poartă la sân; trupu-i de apă e trup de român. Dunăre-soră - și kiralină, drum fără pulberi, drum de lumină, curgi spre vecie - curgi mai departe și Îi dau lumii această carte... George Filip 13 august 2009 la Montreal (continuare) - Știi ce? De astăzi, n-am să Îți mai zic „pui mic!” - Dar cum? - a tresărit Elena. - Uite, fâță mică! Păi, nu? - Hai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
într-un proces care consumă realul, lăsând doar lestul sumbru al acestuia: Cum și-a strâns codrii... Cum și i-a pus/ în desaga văzduhului, lent.../ Ușor fantastic, inaparent/ Mi s-a părut vântul./ Orbi tot pământul,/ Tot cerul, toată vecia./ Nici un zbor./ Nici un neabsent./ Ca din ulcior în ulcior,/ un exordiu de flori bâiguitoare/ picura-n nebunia/ celuilalt sau a acelui moment/ halucinant" (moment halucinant). Cu o gesticulație uranică, poetul angajează stihiile în viziunea unui subiect ce se recunoaște demențial
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
Praga", după revoltele șantieriștilor polonezi, mi se pare un exemplu cras de fanatism. A vedea "educația estetică" drept "o parte importantă a formării conștiinței socialiste" (așa cum susținea, în plin "liberalism" românesc, în aceeași grotescă publicație) înseamnă a fi rămas pe vecie prizonierul unei ideologii funeste. Dar să-i lăsăm în plata propriei conștiințe "hegeliano-marxiste" pe tov. Ianoși, dar și pe zelatorii săi din presa de partid, și să vedem ce surprize ne oferă publicațiile așa-zis mondene. Într-o după-amiază leneșă
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
deratizator al Justiției și marcator de posturi la Bruxelles". Ceea ce explică pe de-a-ntregul că nu soarta limbii române și-a creatorului ei, Eminescu, îi doare pe patrioții cotidieni, ci boala numită Europa. Indivizi care ne-ar dori legați pe vecie de Est, într-un sentimentalism poate de înțeles din punct de vedere uman, dar total contraproductiv în complicata rețea de interese și acțiuni politice contemporane, oameni prin sângele cărora curge o cantitate prea mare de tricolor nu reușesc să-și
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
de pe-acest astru mort și cavernos. când au zburat hulubii către maluri prin panoplia timpului prea stors a fost de fapt și prima grea trădare că mesagerii...nu s-au mai întors și am rămas pe arca de-o vecie, bătuți și duși și-ntorși de-un veșnic val. debusolați de-atâtea echinoxuri noi niciodată n-am ajuns la mal. mumificat stă-n prora - căpitanul. din pipa lui nu mai duhnește fum. ne înmulțim incestuoși, ca melcii iar pe cei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
tainei cunoașterii divine. Cum era de așteptat și răspunsurile Demiurgului sunt închipuite mărturisiri cu adevarat grăitoare, reflectând ideea că, în momentul creației omului, nici macar Plăsmuitorul însuși nu bănuia răscolirea O perspectivă integratoare asupra Luceafărului ce avea să vină: Căci din vecie tot ce-i viu Menit e suferinței Nici eu nu am putut s-o știu Când formă-am dat Ființei.” Înțelegem, prin versurile lui George Popa, ca și Creatorul, la rândul Său, are puteri controlate. De cine? Aici plutește încă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
care murirea devine nemurire, apare întotdeauna un personaj care are menirea de a face din absolut (relativ, în viziunea dumnezeiasca) un reper existențial fundamental (geniul, în viziunea telurica). „Da, pe pamant apare-un ins, O altă lume-n lume, Cât vecii gândul lui e’ntins Și geniu-i al său nume”. În viziunea lui George Popa, Eminescu dezvolta o sinteză de spații 6 care facilitează declanșarea stărilor tensionale (sau chiar conflictuale) între cele două sfere pe care le reprezintă absolutul și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cum se hrănește ne arată că putem trăi fără să ucidem animalele, iar apariția dinților este necesara nu pentru hrană, în primul rând, ci ca un suport pentru vorbire, pentru comunicare! Felul cum doarme ne arată că suntem legați pe vecie de energiile cosmice cu care trebuie să ne reîncărcam permanent. Cât suntem de fragili! Când începe să se joace, ne dă lecții despre cum a fost creată lumea oamenilor, cu ajutorul naturii înconjurătoare! Când începe să intre în contact cu alți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de pe-acest astru mort și cavernos. când au zburat hulubii către maluri prin panoplia timpului prea stors a fost de fapt și prima grea trădare că mesagerii...nu s-au mai întors și am rămas pe arca de-o vecie, bătuți și duși și-ntorși de-un veșnic val. debusolați de-atâtea echinoxuri noi niciodată n-am ajuns la mal. mumificat stă-n prora - căpitanul. din pipa lui nu mai duhnește fum. ne înmulțim incestuoși, ca melcii iar pe cei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tainei cunoașterii divine. Cum era de așteptat și răspunsurile Demiurgului sunt închipuite mărturisiri cu adevarat grăitoare, reflectând ideea că, în momentul creației omului, nici macar Plăsmuitorul însuși nu bănuia răscolirea O perspectivă integratoare asupra Luceafărului ce avea să vină: Căci din vecie tot ce-i viu Menit e suferinței Nici eu nu am putut s-o știu Când formă-am dat Ființei.” Înțelegem, prin versurile lui George Popa, ca și Creatorul, la rândul Său, are puteri controlate. De cine? Aici plutește încă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
care murirea devine nemurire, apare întotdeauna un personaj care are menirea de a face din absolut (relativ, în viziunea dumnezeiasca) un reper existențial fundamental (geniul, în viziunea telurica). „Da, pe pamant apare-un ins, O altă lume-n lume, Cât vecii gândul lui e’ntins Și geniu-i al său nume”. În viziunea lui George Popa, Eminescu dezvolta o sinteză de spații 6 care facilitează declanșarea stărilor tensionale (sau chiar conflictuale) între cele două sfere pe care le reprezintă absolutul și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cum se hrănește ne arată că putem trăi fără să ucidem animalele, iar apariția dinților este necesara nu pentru hrană, în primul rând, ci ca un suport pentru vorbire, pentru comunicare! Felul cum doarme ne arată că suntem legați pe vecie de energiile cosmice cu care trebuie să ne reîncărcam permanent. Cât suntem de fragili! Când începe să se joace, ne dă lecții despre cum a fost creată lumea oamenilor, cu ajutorul naturii înconjurătoare! Când începe să intre în contact cu alți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
judeca mă împac cu dânsul și, înainte de a-l pedepsi, mă înduplecă. Cum voi putea urî pe acela pe care din fire m-am obișnuit a-l iubi? Cum mă voi putea elibera de către cel de care sunt legat pe vecie? Cum voi putea ucide pe cel care trebuie să învie împreună cu mine? Cum voi putea face (în gr. arăta) nestricăcios pe cel pe care l-am primit stricăcios? Ce dovezi binecuvântate voi arăta împotriva celui care-mi opune pornirile firii
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]