361 matches
-
garadiosa ande'k yakh gajikani, Thai voi și te phandadiol îkha patriasa kărki Thai okona pashiau barăndar thai ashiav, Lau le laven thai tasavau-le and'o doriav. Dau shol le shionotes thai vazdau-les thai kărav-les Ande'k baro kamimos. E VEDA KARING O AGNI E gili CLXXXIX, le Devleskă la Yagako 1.Devlikane dromentsa ningar-ame mandinende, Agneea, Devel șo jeanes sfako sumnal ujilimos Khos o bezăh șo kărel-amen gâre thai phirale, e barider ashar ame anasa tukă. 2. Ningăr-amen khushimaste, Agneea
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
matematicilor și geometriilor grecești dar și a filosofiei acesteia. Pitagora, Socrate, ori Platon atenianul și Aristotel erau autori citiți și studiați de cei trei prieteni. Studiau apoi, științele vedice ale sanscriților dar și scripturile ebraice ori cele zoroastriste, ori scripturile vedelor Indiei și a altor credințe orientale din îndepărtatul Kitai. Căutările acestor trei prieteni se desfășurau în toate domeniile gândirii omului dar ținta lor cea mai mare era aflarea Adevărului. Găseau urmele ale acestui adevăr pe care îl căutau, peste tot
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
ar fi cam de 480.000 de ani. Cifra nu este fantastică deoarece în Franța s-a descoperit o vatră de 400.000 de ani. Analizînd spusele lui Angelo Morretta, se ajunge la niște concluzii zdrobitoare. El descoperă, în „Rig Veda”, faptul că Pitri (Părinții) triburilor ariene i-au condus pe aceștia spre sud, căutînd pe zeul Agni-Surya (Zeul focului și soarelui) pentru că soarele slăbise și se mutase. De remarcat că tradiția noastră pomenește că Moș Nicolae și Sân Toader păzesc
ÎN AŞTEPTAREA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347873_a_349202]
-
în cele două cabinete din Alutghama și Panadura. Dar ce este Ayurveda? Iată ce am aflat de la gazdele meleextrem de amabile. Ayurveda este un sistem de vindecare natural, care apare descris încă din anul 3000 î.Hr. în textele sacre ale Vedelor, dar el este cunoscut cu mult înainte, fiind practicat pe teritoriul Indiei. Este considerat cel mai vechi sistem de medicină din lume. Numele este compus din două cuvinte, „Ayu” care înseamnă „Viață”și „Veda”care înseamnă „Știință”. Deci, Ayurveda este
AYURVEDA SAU MÂNÂNCĂ DOAR ATUNCI CÂND ÎŢI ESTE FOAME! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347313_a_348642]
-
3000 î.Hr. în textele sacre ale Vedelor, dar el este cunoscut cu mult înainte, fiind practicat pe teritoriul Indiei. Este considerat cel mai vechi sistem de medicină din lume. Numele este compus din două cuvinte, „Ayu” care înseamnă „Viață”și „Veda”care înseamnă „Știință”. Deci, Ayurveda este știința despre viață. În același timp Ayrveda este un sistem de medicamente, în sensul că sistematizează informația despre sănătate și boala care dezechilibrează ființa vie și intervine pentru restaurarea echilibrului și menținerea lui. Ayurveda
AYURVEDA SAU MÂNÂNCĂ DOAR ATUNCI CÂND ÎŢI ESTE FOAME! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347313_a_348642]
-
versuri trimite la cuvântul-temă, trăire a ceea ce sfinții părinți numesc unicitate a dumnezeirii, nașterea universului și marea împlinirea a vieții pământene. Gândul și întreagă a noastră simțire se lasă desferecate cu o așa minuțiozitate descriptivă, amintitoare de Imnul Creațiunii (Rig Veda) sau de motivul cosmic eminescian, încât avem senzația retrăirii, la o scară a dramaticului de sorginte antică, un alt model cosmologic în viziune poetică. Prologul („Când tainic s-a deschis în întuneric / Atotvăzătorul, imensul ochi himeric / Pleoapa - Universul, s-a
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348752_a_350081]
-
înzestrează fără preget memoria cu opere însemnate din literatura antică și modernă. Cunoscător al filozofiei și în special a lui Platon, Kant și Schopenhauer, și nu mai puțin a credințelor religioase mai ales a celei creștine și boudaiste, admirator al Vedelor, pasionat pentru operele poetice din toate timpurile, posedând știința celor publicate până azi din istoria și limba română, el se află în comoara ideilor și a unor orizonturi fără margini a gândirii omenești. Luxul, starea materială, ambiția și iubirea de
,, UNIVERSUL POEZIEI LUI EMINESCU ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374270_a_375599]
-
care l-au urmat, T.M. Fioretti, W. Chodowiecki, Dr. Marius, Plange și Mathilde Ludendorff (Dr. von Kemnitz). Pentru Wilford și pentru Jacolliot, indienii sînt la origine din Asia și Europa. Jacolliot crede nu doar că Moise a creat Pentateuhul din Veda, și că a împrumutat de la indieni istoria creației, a Paradisului, a păcatului originar, a potopului, a sacrificării lui Isac (pentru că sursa trebuie să fie legenda lui Ajīgarta), dar și că Evangheliile sînt variante ale scrierilor originale indiene, întrucît Hristos nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
el era fiul unui pastor și de la acesta, la vîrsta de 15 ani, cunoștea deja araba și ebraica; pe la 1825, la Monaco predă filozofia mitologiilor și filozofia revelației; acum este filozoful cel mai important, alături de Schopenhauer, prin Oupnekhat. Odată cunoscute Vedele, ajunge la concluzia că de acum înainte știința ocazionează ideea unui "monoteism originar care, după dispersie, ar fi devenit politeism". Referitor la cele trei ere ale umanității, Schelling a atribuit Indiei pe cea de-a doua, cea a progresului, cînd
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
1) Gramatica limbii sanscrite (1805); 2) Algebra, aritmetica și metrologia, din sanscrita lui Brahmaputra și Bhaskara (1817)*; 3) Eseu despre filozofia indiană (1829). Tot de Colebrooke se puteau citi: A digest of Hindu Law (deja amintită), Calcutta, 1797-98; Eseu despre Veda (Asiat. Res., VIII) [101]. Probabil că la această lucrare din urmă se referea Hegel (1830-1831) cînd, în Prelegeri de filozofie a istoriei [102] observă: "Cîteva manuscrise ale acestor Vede ajunseseră în Europa, dar este foarte ciudat că sînt totuși complete
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
precis, aproape totul trece de reîncarnare și ceea ce pare a se determina pe sine ca individualitate se volatilizează îndată din nou în vaporii universalului. Iar cum reprezentările religioase au cam aceeași bază generală pe care o posedă filozofia, cărțile sfinte, Vedele, sînt și bază a filozofiei. Noi le cunoaștem destul de temeinic. Ele conțin mai cu seamă [152] rugăciuni către multele reprezentări despre Dumnezeu, prescripții referitoare la ceremonii, la jertfe etc. Vedele datează din cele mai diferite epoci; multe părți ale lor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
reprezentări despre Dumnezeu, prescripții referitoare la ceremonii, la jertfe etc. Vedele datează din cele mai diferite epoci; multe părți ale lor sînt foarte vechi, altele au luat naștere abia mai tîrziu, de exemplu partea privitoare la cultul lui Visnù. Vedele sînt baza filozofiilor inzilor, chiar și a filozofiilor ateiste ale lor; nici acestea nu duc lipsă de zei și fac trimiteri esențiale la Vede. Așadar, filozofia índică este cuprinsă înăuntrul religiei índice, întocmai ca filozofia scolastică, în cuprinsul dogmaticii creștine
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
anume pe cele care concordă cu Vedele; alte sisteme sînt privite ca heterodoxe și ca nefiind de acord cu doctrina cărților sfinte". O parte din ele, "care este în chip esențial ortodoxă, nu are alt scop decît să ușureze explicarea Vedelor", s-o sprijine sau "să scoată din textul acestor cărți fundamentale o psihologie fin gîndită". Acest sistem "se numește mimansa și citează cele două școli ale mimansei". Se deosebesc de mimansa alte sisteme, dintre care principalele sînt samkhya și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
care ne procurăm plăceri sau prin care îndepărtăm de la noi relele spirituale și corporale nu sînt suficiente, nici chiar mijloacele indicate de Vede nu sînt în privința aceasta eficace, adică mijloacele revelate, îndeplinirea ceremoniilor religioase prescrise de Vede." Sub acest raport, Vedele nu sînt valabile pentru adepții filozofiei samkhya. Ca un atare mijloc, Vedele propun "îndeosebi sacrificiul animalelor". Samkhya respinge acest lucru, "căci el este legat de moartea animalelor", iar lucru principal este să nu fie lezat nici un animal, să
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Aceste trei calități sînt reprezentate ca esențialitate a naturii. "Vorbim despre ele ca despre copacii unei păduri"". Dar aceasta este o comparație rea, deoarece pădurea e numai ceva general, abstract, în cuprinsul căruia indivizii sînt independenți. "În reprezentările religioase ale Vedelor" (unde aceste calități se întîlnesc și ca Trimûrti) "se vorbește despre ele ca despre modificări succesive, încît: "La început a fost totul întuneric și apoi a primit porunca să se schimbe, astfel modul impulsului a stăruit în eficacitatea sa (foulness
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
asupra lui mai mult decît nyaya; iar rodul acestor studii este o mulțime nenumărată de scrieri, printre care se găsesc lucrări de-ale unor învățați foarte celebri." " Ordinea observată de Gautama și Kanada este cea indicată într-un loc al Vedelor ca pași necesari pentru instruire și studiu și anume: enunțare, definiție și cercetare. Enunțarea este menționarea unui lucru cu numele lui, adică cu expresia care îl desemnează așa cum îl arată revelația; deoarece limbajul este considerat ca ceva ce a fost
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fie el învățat sau ignorant este o divinitate puternică, așa cum puternic este focul, fie el consacrat sau nu. Într-un alt pasaj se spune că fiind născuți din cele mai desăvîrșite părți ale lui Brahmă, primii născuți și deținători ai Vedelor, brahmanii sînt cu drept deplin stăpînii întregii creații. El, Ființa care s-a născut din sine însuși, i-a născut pe ei din propriul său sîn. Iată deci infinitul individualizat în omenesc, iar mărețul devine ceva infim și invers, infimul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
unui śudra, nici măcar cu privire la ispășirea păcatelor. Nu îl poate învăța rugăciuni, iar dacă un śudra îl supără cu ceva, îl denunță autorității, care îl pedepsește cu moartea. Orice contact cu un śudra îl impurifică pe brahman. Dacă un śudra citește Vedele, trebuie să i se toarne ulei clocotit în gură; dacă le ascultă citindu-se i se toarnă uleiul în urechi, care trebuie apoi să fie astupate cu ceară. 5) Nici o castă nu-și poate depăși sarcina atribuită ei; pentru cele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și nici măcar să bea apă. Astfel, prescripțiile pe care brahmanii trebuie să le respecte în conduita lor externă sînt nenumărate, iar legile lui Manu tratează despre ele ca despre partea esențială a dreptului. Ocupația brahmanilor constă mai ales în citirea Vedelor; de fapt, numai au voie să le citească, și anume în chipuri felurite: fiecare cuvînt separat, de cîte două ori cuvintele unul după celălalt sau de la coadă la cap. Nu-i este îngăduit să privească soarele cînd răsare sau cînd
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ești al universului suprem tezaur: Cel ce cunoaște și Cel ce trebuie cunoscut! [311] c) twam = tad (asi) = aham Brahmăsmi Se zice despre aśvattha, copacul veșnic, că spre cer își are îndreptate rădăcinile și în jos ramurile: frunzele sînt ale Vedelor imnuri: și cel ce cunoațte acel aovattha și Vedele le cunoaște. În sus și în jos se întind ramurile de guna [312] hrănite; sînt lor germeni ai simțurilor obiectele; și jos aici, în lumea oamenilor, coboară acele rădăcini ce
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Cel ce trebuie cunoscut! [311] c) twam = tad (asi) = aham Brahmăsmi Se zice despre aśvattha, copacul veșnic, că spre cer își are îndreptate rădăcinile și în jos ramurile: frunzele sînt ale Vedelor imnuri: și cel ce cunoațte acel aovattha și Vedele le cunoaște. În sus și în jos se întind ramurile de guna [312] hrănite; sînt lor germeni ai simțurilor obiectele; și jos aici, în lumea oamenilor, coboară acele rădăcini ce sînt de acțiuni legate. Dar pe pămînt forma nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și caracterul de revelare tuturor manifestărilor religioase ale trecutului (în concepția panteistă de la care au pornit respectivii gînditori erau, într-un anume fel, justificate, în sensul că fiecare individ cu o contribuție religioasă era o întrupare a realității supreme): astfel, Vedele au fost botezate "Biblia arienilor" [369], alături de Biblia evreilor etc. Se observă aici tendința de a îndepărta din revelația iudeo-creștină caracterul "monopolist": de la juxtapunerea altor revelații alături de cea iudeo-creștină, la devalorizarea celei din urmă ca fiind "falsificare și deformare iudaică
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
trad. da Sorin Mărculescu, p. 208 și passim: de același: Introducere în arta și civilizația indiană, Ed. Meridiane, Buc., 1983, p. 269 și passim, republicat la Ed. Humanitas în 1994, sub titlul Mituri și simboluri în civilizația indiană. 13 Rig Veda, X.129.5, în ms. eminescian 2262, f. 116. Despre o dualitate microcosm macrocosm vezi și Amita Bhose Proza literară a lui Eminescu și gândirea indiană în M. Eminescu, Opere, vol. VII, Buc., 1977, pp. 404-412. 14 Vers existent și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pentru o hermeneutică a nostos-ului, în Op.cit., pp. 152-153. 20 Picard, Max, Fuga lui Dumnezeu, Ed. Anastasia, Buc., 1998, p. 68. 21 Duică, Bogdan G., M. Eminescu, Studii și articole, Iași, 1981, p. 128. 22 Călătoria inițiatică este prezentă în Vedele antice. În Cartea căii celei lungi (Cîntul XVII) Yudhisthira când se simte foarte bătrân lasă în locul său pe Pariksit și pornește într-o călătorie lungă, pe jos, până dincolo de Himalaia, către Rai. Toți cei care-l însoțesc mor pe drum
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
efectuat creația masturbându-se sau scuipând. Expresile sunt naiv grosolane, dar sensul este clar: divinitățile se nasc din substanța Însăși a zeului suprem (M. Eliade, 1981, pp. 91-92). Mitul central al lui Indra, de altfel, cel mai important mit al Rig Vedei, relatează lupta victorioasă a acestuia Împotriva lui Vrta, balaurul uriaș care Închidea apele În adâncul muntelui. Întărit de some, Indra doboară șarpele cu temutul său vajra (fulgerul), Îi crapă țeasta și eliberează apele, care se Îndreaptă spre mare „asemeni unor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]