1,315 matches
-
multă, agitată. Într-un val de bucurie E Canada prinsă toată. Vălmășaguri de culori - Zi de joc și sărbătoare: Halloweenu-i nebunie Pentru mic și pentru mare. Peste tot, Dracula-n frunte - Măști din lumea cu strigoi, Cu stafii și cu vedenii Ce-și arată dinții goi. Zarvă, zarvă și iar zarvă - Cete de copii, coloane; Bat la uși și bat la porți Primesc fructe și bomboane. Simt colindul de la noi Pe sub marile căciuli. Lumea-aceasta este plină De povești, cimilituri... BUJOR
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
filozofiei nu arată ca o plantă sau ca o arhivă de informații în care toate cunoștințele ei să fie sedimentate riguros, înseamnă că ideea unui depozit înzestrat cu o memorie infailibilă căreia să nu-i scape nimic e o simplă vedenie pe care tradiția culturală ne-a imprimat-o în minte. În realitate, selecția pe care istoria o operează la nivelul cunoștințelor a făcut ca cea mai mare parte a cunoștințelor omenești din trecut să se piardă, lucru cu atît mai
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
cu accente de mitomanie, de paranoia. Dar imediat eu, autorul (sau el, autorul...), m-am molipsit de la personajul meu, m-am prins în jocul său, i-am preluat metoda, am produs ficțiune în felul său și în locul său, am avut vedenii ca și el, am trăit istorii fantasmagorice ca și el, am umplut golurile lumii lui, am devenit o prelungire a sa. încât e firesc să mă întreb, iarăși, nedumerit: cine este autorul? Cine este acest autor care a intenționat să
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
tot mai puțin atașant despre sine (ar putea afirma ca și Pascal: "le moi est haďsable"), autorul pune maxima greutate pe talgerul unor tablouri care înfățișează monstruozitatea rînduielilor din lumea noastră sublunară, prospectată în timp și spațiu. Un viscol de vedenii pare a deschide ușa subiectivității sale, a o invada din tainice, înspăimîntătoare, incomensurabile imensități. Stihiile istoriei care frisonează actualitatea vădesc o barbarie venind din infinit: "îngenunchiați pe/ două dale de piatră de rîu în/ dreptul scaunului la/ care te închini
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
jurnaliștilor de senzațional surclasează orice instinct de supraviețuire. Selectați în funcție de disponibilitatea de a scormoni în cele mai întunecate zone ale societății, mulți dintre ei ajung, în scurtă vreme, să nu mai facă distincția între normalitate și aberație, între plauzibil și vedenie. Mintea lor a devenit o grilă care selectează doar ceea ce, prin prelucrare, manipulare ori trunchiere poate deveni senzațional. Înțeleg nevoia de rating, înțeleg concurența din domeniul presei, înțeleg orice. Dar nu înțeleg ticăloșia. A sta, astăzi, de vorbă cu un
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
lipsite de valoare. El își alege sfinți și prieteni din orice condiție socială, oricât de neînsemnată ar fi după judecata lumii. În viața creștinilor domină părerea că sfințenia e legată de fapte extraordinare, de săvârșirea minunilor, de daruri supranaturale, de vedenii și fapte de evlavie cu care ies din comun. Adevărul e altul: ca să te mântuiești, trebuie să-L mărturisești pe Hristos în tot locul și în toată vremea. Preot Horia Țâru Meteo Perioada 9-15 octombrie În prima parte a intervalului
Agenda2004-41-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282979_a_284308]
-
să se vadă, nevinovata fecioară i-a spus stareței întreaga poveste, dar aceasta n-a crezut-o și a alungat-o de la mănăstire. Rușinată, Maria s-a ascuns într-o pădure, dar aici o urmărea tartorul iadului, chinuind-o cu vedenii și coșmaruri. În ajunul Nașterii Fiului, necuratul a aruncat o piatră spre sânii Fecioarei, iar din ei a țâșnit către cer lapte sfânt, astfel luând naștere Calea Laptelui (Calea Lactee). Nemaiputând îndura aceste chinuri, Maria a plecat din pădure și a
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
neprevedere a vreunui subaltern uituc. În larg, se încumeta, dintr-un ordin întârziat, pe vreme de tempesta. Atunci, mateloții de pe alte nave întrezăresc, printre neguri și hula, o plăsmuire ce aduce cu patetica, etern damnata corabie a olandezului zburător. Pură vedenie: catargele vasului nostru au fost de multă vreme privatizate, vândute unui turc, care le-a transformat în scaune și chibrituri. Investitori interni au achiziționat velele, pentru alte foloase. Restul, e mai departe de vânzare... Puntea e întotdeauna pustie: n-ai
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
Dar el purta cu sine necontenit o cărticica de rugăciune din care tot citea. În armată s-a comportat la fel, cumpărîndu-si o Biblie. Nu se gîndea la căsătorie ci la călugărie, continuînd să vestească, după un vis socotit o vedenie și o porunca dumnezeiasca, să arate tuturor, de la vlădica la opinca, în 1940, mari nenorociri și prăbușiri de rînduieli lumești. A căpătat, deodată, darul - rar - de a cunoaște păcatele oamenilor și într-o adunare începea să denunțe faptele păcătoase ale
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
îndruma "scînteile spiritului". Materia primă" de care se slujește sînt stelele (Fierarul). În fine, natura se confruntă cu civilizația, ultima fiind tratată cu mefienta: "un metru cub de văzduh/ îi este suficient ideii/ să supraviețuiască" (Viitorul duminicii). Sau: " Prin artere/ vedenii urca grăbite/ ca-ntr-un barometru/ vremea de ploaie" (Prin artere-mi circulă vedenii...). Pînă la urmă, e degajata civilizația obscură a materiei însăși, imanenta ei enigmatic organizată, înflorita într-o grație umbroasa: "uite/ pămîntul că un melc/ cum își
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
natura se confruntă cu civilizația, ultima fiind tratată cu mefienta: "un metru cub de văzduh/ îi este suficient ideii/ să supraviețuiască" (Viitorul duminicii). Sau: " Prin artere/ vedenii urca grăbite/ ca-ntr-un barometru/ vremea de ploaie" (Prin artere-mi circulă vedenii...). Pînă la urmă, e degajata civilizația obscură a materiei însăși, imanenta ei enigmatic organizată, înflorita într-o grație umbroasa: "uite/ pămîntul că un melc/ cum își scoate coarnele//prin țarina reavăna/ i-o sănătate-n univers numai noi/ lirici bîjbîim
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
o catastrofă după catastrofă/ încă un babel îndîrjit/ cînd împrejur potopul cîntărește/ ironic poate/ poate fără păs/ precaritatea turnului/ și ce-mi rămîne în vacarm decît/ să asurzesc/ să nu mai știu nimic/ fără memorie fără reacții/ ca sub anestezie/ vedenii spaime sile mă citesc/ în nesimțire mă răstălmăcesc/ în sărăcia după sărăcie/ în catastrofa după catastrofă/ fals după fals" (m-am tot gîndit m-am tot gîndit degeaba). Poeta se rostește imediat și sfîșietor, într-un regim al urgenței, luptînd
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
este, desigur, un ales; el parcurge un traseu inițiatic, reface un drum al calvarului (de altfel trimiterile la destinul cristic sunt destul de transparente) și este răsplătit în final cu o viziune a lumii celeilalte, ca odinioară sfinții ortodoxiei, ale căror vedenii erau consemnate în Minee. Delir al unei minți distorsionate sau nebunie sacră a unui ales ce se află în posesia unui mysterium tremendum, a unei taine înfricoșătoare, viziunea escatologică a lui Horia Cantacuzino amalgamează episoade din cotidianul cel mai prozaic
Universuri paralele by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17351_a_18676]
-
omoare timpul) se învecinează cu insertul suprarealist, posedînd aceeași capacitate de absorbție a realului, care uneori devine expresiv-delirantă: "Aerul se înroșea./ Pereții se clătinau transpirați./ Cuvintele horcăiau prin unghere.// În casa intoxicată se băteau poezii la mașină/ se copiau reîncarnări vedenii pe curat/ se umplea cu țipete prima pagină/ se aducea puroi pentru ultima" (Casa intoxicată). Patetismul Irinei Nechit e, în momentele faste, mult precumpănitoare, ale producției sale, departe de a fi unul pur conceptual, abstractizant, umplîndu-se cu elementele senzoriale ale
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
vorbesc de ritmică, total neacordată și hazardată în toate trei volumele) și versurile să sune cam îngrijorător: „Tăcerea isvorăște cuvinte,/ Ce vorbind niciodată nu auzi,/ În întuneric arde scînteia/ Ce-n lumina de ziuă nu vezi.// Singurătatea e plină de vedenii,/ Acolo sunt tot ce-i mai scump,/ Tristețea e gamă simfonică/ Pe care n-auzi și nu vezi vreodată” (Adîncuri, din Poeme). Dac-ar fi doar lucruri incidentale, mai treacă-meargă, dar sunt atît de frecvente încît în primul volum mai
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
revenirea acasă, cu inima ostenită de aventurile și tulburătoarele viziuni ale dragostei, într-o meșteșugită adaptare a mitologiei la trecutul său lasciv: "Asemenea lui Ulise, și cam pe la vîrsta lui, mă întorc acum acasă cu inima obosită după aventurile și vedeniile tulburătoare din cartea asta. Mă-ntorc, nu după douăzeci de ani de lupte, hoinăreli și de culpabile plăceri, precum fiul lui Laerțiu, ci după patruzeci de ani de necredințe permanente, în care timp am zăbovit, păgînește și în afara legilor, nu
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
în sensul său restrîns, prin numeroase denumiri, majoritatea populare - stafie, moroi, pricolici, vîrcolac, șișcoi; într-un sens mai larg, listei i se adaugă și alți termeni, care nu fac decît să aproximeze natura fantastică a apariției: arătare, duh, fantasmă, năzărire, vedenie etc. Informațiile etnografice dovedesc însă că echivalările din prima serie de termeni se bazează mai mult pe analogii, între figuri care au, în credințele populare trăsături și funcții destul de diferite(stafia și vîrcolacul, de pildă). Între atîtea sinonime discutabile ale
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
a Împletit cuvinte de laudă care sunt adevărate capodopere teologice, după nenumărate descoperiri ale ei În lumina dumnezeiască. Mai târziu, la Sfântul Munte, ca ascet, rugându-se Maicii Domnului În neîncetatele lui rugăciuni, În repetate rânduri a văzut-o În vedenie și, prin mijlocirea ei, a primit darul teologiei<footnote Teoclit Dionisiatul, op. cit., p. 63, 64, 66 footnote>. Și Sfântul Nicodim Aghioritul, care a adunat textele Părinților filocalici În colecția „Filocalia”, În limba greacă, la anul 1782, era cuprins de o
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
nu-l citește, nici nu-l înțelege cineva și producția lui nu este comercială, el este un ignorant, nu a citit nimic din Christian Dior, nu știe să numere, iar iepurul, mîțul și rața nici nu există, sînt ficțiuni și vedenii..." Sînt greu de pus la un loc temele mari și ingeniozitățile, religiosul și ludicul, sacrul și absurdul, prețiozitatea, cea mai afectată și o anume tranșanță lucidă, arhaismele și neologismele. Nu este la Mihail Avramescu o sinteză, cît un soi de
Jonathan X Uranus, "humorist liber" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15778_a_17103]
-
o ușoară autofilie (pictează chipul lui Iisus cu propriile trăsături), de halucinații, accese de paranoia și chiar dedublare a personalității. Iar dacă n-ar avea oareșce umor și autoironie, Bikinski ar fi chiar un personaj pe de-a-ntregul tragic: are vedenii, propriile cópii îi populează halucinațiile, aude voci cu care intră în dialog, ține cuvântări naționalist-fanteziste în piața publică cocoțat pe statui, se crede victima filărilor colonelului Geană sau, mai rău, a unor scenarii punitive... Într-un eseu intitulat Câtă ficțiune
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
iuțeala, uite-așa face, - mi-arată - ca și cînd nu l-aș crede; și-l cred, cum să nu-l cred pe Lică, numai că mă miră la el, ditamai doctorul!... Întorc pe toate fețele ce zice... Să aibă Lică vedenii?... N-aș crede. Da' de ce să vaza numai el?!... Dac-oi fi mai atent, poate că și eu într-o zi... * Un titlu însemnat fără nici o explicație din care nu reiese decît că ar fi tradus din limba maghiară, întrucît
Palatul zîmbetelor false by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16069_a_17394]
-
ancestrală, �preferând să fie lăsate să somnoleze în starea vegetativă cu mediul. A transforma istoria în experiment al prezentului, iată opera dictatorului ideal! Pusă sub clopot, zona experimentului sucombă celor mai stranii maladii, nu înainte de a cădea pradă �auzeniilor�, �miroseniilor�, �vedeniilor�, până acolo unde un ajutor din afară, de la un crater mai vast și mai avut devine de maximă urgență - și, evident, nu este obținut. Însăși reușita loviturii de stat, cu atâta migală pusă la cale de Plagamat, se dovedește factice
Un roman al hipersimțurilor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16119_a_17444]
-
4), de Daniela Popescu, publicat în Ediția nr. 1914 din 28 martie 2016. LIMBA ROMÂNĂ ÎȘI CHEAMĂ OSTENII Limba română își cheamă ostenii E o chemare la oaste cum n-a mai fost Nu-i vorba în dodii, ori deșarte vedenii, E însuși poporul cel pe care-l trage la rost. Priviri pierdute, speriate, ori goale, Bieții soldați și-aruncă mirați. „Ce-i veni azi bunicii să vorbească agale?” Își tot ziceau printre ghionturi de frați. „Îmi veni”, răspunse bătrână, așa
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
Pe nepusă-masă ne cheamași să dăm seama, Când și cocosul obosi de cucurăgit?” Citește mai mult LIMBA ROMÂNĂ ÎȘI CHEAMĂ OȘTENIILimba română își cheamă oșteniiE o chemare la oaste cum n-a mai fostNu-i vorba în dodii, ori deșarte vedenii,E însuși poporul cel pe care-l trage la rost.Priviri pierdute, speriate, ori goale,Bieții soldați și-aruncă mirați.„ Ce-i veni azi bunicii să vorbească agale?” Își tot ziceau printre ghionturi de frați.„ Îmi veni”, răspunse bătrână, așa
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
ce. Există însă și oameni care se droghează cu Mircea Badea, conform unor mărturisiri de pe blogul lui. Mă întreb ce gen de dependență da. Se lasă cu sevraje d-alea nasoale? Dureri musculare, transpirație, frisoane, gânduri de sinucidere, tremurături, voci, vedenii, senzația de gândaci care circulă pe sub piele? Când nu au acces la un televizor sau la o înregistrare cu emisiunea lui cum se descurcă? Țin în buzunar o poză de-a lui pe care o pupă din când în când
Mircea, ai devenit un drog! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20704_a_22029]