139 matches
-
libert]ții și înfometarea. Consumul de carne este strict interzis deoarece presupune uciderea animalelor. Aceste preocup]ri situeaz] populația Jaina printre primii protagoniști ai „eliber]rii animalelor”, dep]șindu-i pe budiști și hinduși pe aceast] treapt] moral] și în ceea ce privește explicarea vegetarianismului (Jaini, 1979, p. 169). Mai mult, aceasta era atât de sensibilizat] de uciderea materiei vii, fie ea intenționat] sau accidental], încât strecurau apă pentru a evita înghițirea oric]ror creaturi care ar fi putut există în această, m]turau furnicile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îndoial] atât valori tradiționale (hinduse) și practici obișnuite, cât și valori moderne (occidentale), f]r] a le anula ins]. De exemplu, a crescut dup] normele vegetariene hinduse; dar dup] o scurt] perioad] de timp și-a schimbat justificarea moral] pentru vegetarianism în favoarea considerației etice pentru animale. Gandhi este un amestec curios de radicalism și conservatorism. De exemplu, el ap]r] cauza drepturilor civile în Africa de Sud, dar lupta să nu este la fel de înverșunat] în ceea ce privește drepturile comunit]ții indiene. Totuși, el este un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în armat], dar și s] lucreze p]mântul, întrucât ar fi putut pune în pericol viața insectelor. În ceea ce privește consumul de carne, a l]sat posibilitatea de alegere; ins], orice om dominat de sentimentul compasiunii ar trebui s] fie înclinat spre vegetarianism. În anumite împrejur]ri, însuși Buddha împreun] cu alti c]lug]ri se l]sau în milă semenilor, mergând pe str]zi și prin piețe și așteptând în ț]cere că oamenii s] le strecoare câte ceva în vasele pentru mâncare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
impus restricții legate de hrană c]lug]rilor, interzicând doar consumul alimentelor otr]vite. De asemenea, el nu c]uta s] fac] din hran] un capriciu ori un fetiș prin care c]lug]rii s] caute purificarea. În acest sens, vegetarianismul reprezint] o practic] pozitiv] rezultat] din compasiune, iar obiceiul accept]rii hranei de la oameni de c]tre c]lug]ri nu punea nici o restricție legat] de carne. Problemă îmbog]țirii trebuie înțeleas] în termenii stilului de viat] la care face
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
august 1998, ora 16,35 34. Sânge și sevă Prietenului nostru Aurel Începe să-i vină apa la moară: intrăm În sezonul Brumei. Suficient motiv să Încerc a-i Îndeplini porunca: „sângele apă nu se face“, dar musai În spiritul vegetarianismului În care mă complac, nu atât ca mâncare cât iubire. Sau, pentru că bruma se așează pe frunze, Încă vrezi ori dimpotrivă, complementarul roșcat, nu pe vreo blană. Dar ocolesc capcana, aceea că planta chiar are apă, adică sevă, În loc de sânge
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
prădător suprem un biet consumator primar, precum lupul care, la vreme de foamete, ajunge să scurme după rădăcini, ba se mulțumește chiar cu fructe. Iar voi, bipezilor, cei care v’ați erijat În prădători supremi, dovadă abatoarele, cochetați adesea cu vegetarianismul, devenind consumatori primari. Dar nu puteți evada de fel din Natură și, la fel cu orice prădător suprem, vă mâncați Între voi, la propriu ca și la figurat. Deh! Dacă tot ați vrut să fiți prădător suprem, stăpânul Naturii adică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mod de a consuma hrană 305. 1.5. De ce să fim vegetarieni Încă Singer sugerează în celebrul său articol despre eliberarea animalelor că soluția altruistă la suferințele animalelor sacrificate pentru hrană ar fi să devenim vegetarieni 306. Argumentul standard în favoarea vegetarianismului a fost formulat de Rolston și are următoarea structură 307: • Durerea este un lucru rău, indiferent dacă este vorba de oameni sau de animale. • Oamenii (sau cei mai mulți dintre ei) pot trăi fără a se hrăni cu carne, așadar, fără a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Commission on Environment and Development, Our Common Future (The Brundtland Report), Oxford University Press, Oxford, 1987. World Commision on Global Governance, Our Global Neighbourhood, Oxford University Press, Oxford, 1995. Wynne - Tyson, Jon, Food for a Future: The Complete Case for Vegetarianism, Centaur Press, Londra, 1975. Zolo, D., Cosmopolis - Prospects for World Government, Polity Press, Cambridge, 1997. ***, Declarația Universală a Drepturilor Animalelor, 2009, http://jose.kersten.free.fr/ aap/pages/ro/UDAR ro.html Abstract Environmental Ethics Reasonable Arguments and Critical Notes This
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
poate reconstitui, ci doar să-i mărească ritmul schimbării. Și, pentru ca schimbarea să fie evoluție, trebuie să fim Înțelepți, adică să ne “jucăm” cu modele, iar nu cu natura. “Radiosfera”, 2 septembrie 1996, ora 11,14 97. Două tăișuri ale vegetarianismului Am analizat deunăzi, nu neapărat criticând, cât mai ales nerecomandând, o modă, aceea a hranei “bio”. Că n’am plecat de la o idee preconcepută, o dovedesc acum, analizând o altă modă, culmea, susținând-o. De fapt, nu sunt un căutător
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dezvolte. Evoluția va continua, caracterizând ca o globalitate șirul fără de sfârșit al salturilor calitative. A pune ouăle pe ață ca mărgelele... un punct, evident, o altă modă, adică o cutumă a unei minorități, dar căreia Îi Întrevăd un mare viitor: vegetarianismul. Și iată de ce. Când mănânc, motanul mă fixează cu privirea; nu că ar fi flămând, ci doar pofticios ori prevăzător. După ce-i arăt, vegetarian În devenire fiind, că nul interesează ce am În față, mă lasă, desigur zicând În sinea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
foamea consecutivă Înmulțirii excesive prin apropierea de baza lanțului trofic, adică de sursa și prin urmare densitatea maximă a energiei, vom ajunge desigur vegetarieni. Mai curând sau mai târziu, asta depinde de noi, de viteza Înmulțirii noastre. Și atunci, moda vegetarianismului, practicată deci de o minoritate În prezent, este tocmai prefigurarea viitorului regim al majorității. Motiv pentru care ea nu merită dezavuarea, dimpotrivă, susținerea, până la un punct, adică până acolo unde rămâne compatibilă cu stadiul evolutiv al relației om-mediu. Evident, acest
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
prefigurarea viitorului regim al majorității. Motiv pentru care ea nu merită dezavuarea, dimpotrivă, susținerea, până la un punct, adică până acolo unde rămâne compatibilă cu stadiul evolutiv al relației om-mediu. Evident, acest punct, de echilibru fiind, urmărește aceeași evoluție. Susținerea totală, vegetarianismul pur, devine astfel un apanaj al viitorului, dacă-i urmărim compatibilitatea, naturalețea, iar nu artificialismul. Caracterul omnivor al omului, cu extrema sa vegetariană, e Însă o armă cu două tăișuri. Ea a ajutat omului să supraviețuiască, dar a contribuit și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
feed back, adică dependența vieții noastre de modificările induse de noi În mediu. Adică atunci când acționăm orbește. Ca să fiu sarcastic, aș defini omul drept maimuțoiul care a rupt feed back-ul. Și, tot legat de măsură, există și pericolul ca, adoptând vegetarianismul În disperarea supraviețuirii, omul să schimbe raportul global normal dintre plante și animalele cărora le face astfel concurență, diminuând biodiversitatea și Înlocuind În consecință abundența calitativă cu una cantitativă, anume aceea a lui. E, În fond, vorba de entropizare, căreia
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
stau în spatele artei, al talentului său. Felul său ideal de a se apropia de oameni era tocmai acea percepție intuitivă care m-a ghidat și pe mine către alte ființe ce mi-au schimbat viața. Îmi mai plac la Nijinski: vegetarianismul, faptul că a fost coleg de clasă cu Chagall (care povestește despre talentul de desenator al lui Nijinski, în cartea lui, Ma vie, la pagina 90), pacifismul, marea admirație pentru Gandhi și tendința schizofrenică a unor stări mentale speciale, având
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
și, concomitent, a deschis cursurile de igienă, sfaturi pentru tinerele mame și nu numai. Dacă ar fi etichetată acum, conform cursurilor de gastronomie pe care le ținea, maestra în tocane și sosuri ar fi aproape sută la sută adeptă a vegetarianismului: mâncare bună cu legume multe și carne puțină! Eram fericiți? Cred că da. Exact atât cât se cuvenea. Gospodărie mare cu găini, rațe, gâște, curci. La acestea, cam 300, se adăugau trei porci. Porci cu obrazul subțire și cu respect
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
lucru. Religia și filosofia sa constituiau un tot unitar cu contribuțiile sale științifice. Einstein credea că moralitatea nu a fost dictată de Dumnezeu, ci de umanitate: În ultima parte a vieții sale, Einstein a urmat o dietă vegetariană. Potrivit lui Einstein, vegetarianismul a avut o mare importanță pentru umanitate, așa cum se vede din următorul citat pe această temă: Cea mai importantă apreciere a contribuției sale în domeniul științei o constituie Premiul Nobel pentru Fizică (1921). Motivația juriului Nobel: "Pentru serviciul oferit Fizicii
Albert Einstein () [Corola-website/Science/296781_a_298110]
-
diferite standarde de aderență la Vinaya. Monahii începători respectă "cele zece porunci", care în afară de cele cinci porunci includ: În budismul estic, Mahayana acceptă o nouă Vinaya pentru bodhisattva, având principii etice distincte, cum ar fi abstinența de la carne și încurajarea vegetarianismului. Aceste noi norme sunt conținute într-un text numit Brahmajala Sutra (a nu se confunda cu textul pali cu același nume). Toate formele budismului sunt de acord că Buddha a promovat două tipuri de meditație: meditația samatha (sanscrită, śamatha) și
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
recreaționale, al protejării resurselor naturale de pe proprietățile private, și al menținerii regiunilor sălbatice ca proprietate publică. De asemenea a fost printre primii susținători nord-americani ai teoriei lui Darwin. Deși nu era un vegetarian strict, Thoreau mânca puțină carne și considera vegetarianismul o formă de autodepășire. Thoreau nu a respins civilizația în totalitate, deci nu a fost de acord cu sălbăticia totală. A căutat o cale de mijloc, care să integreze atât Natura, cât și cultura. Sălbăticia preferată de el era mlaștina
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
cu Steve Kidwiller (poreclit „Steve the Caucasian”). În anul 1988, au înregistrat „Liberal Animation” (înainte ca Dave să fie înlocuit de Steve) cu Brett Gurewitz de la Bad Religion. Cu toate acestea titlul și cîteva versuri nu au ținut cont de vegetarianism și drepturile animalelor, Făt Mike spunînd că a devenit vegetarian după ce a scris piesele cuprinse pe „Liberal Animation”. Albumul a fost relansat în 1991 de casă de discuri Epitaph Records. NOFX a semnat un contract cu Epitah în 1989, lansîndu-și
NOFX () [Corola-website/Science/311181_a_312510]
-
taoism dar, în afară de obținerea nemuririi, se ocupă și de medicină. Vechii indieni aveau o știință asemănătoare alchimiei numită "rasayana". Și ei încercau să găsească acele licori ce ar învinge nemurirea. Totuși, aflați în etapa pre-yogină, pre-tantrică, apelau mai mult la vegetarianism decât la metalurgia anorganicului. Nagarjuna (figură legendară) poate fi considerat părintele alchimiei indiene. Este autorul unor texte ca: Kanada (a trăit în jurul lui Goa) scrie; "Vaishashik Darshana". Aici apar și unele elemente științifice: teoria atomică apare cu un secol înaintea
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
Sessions” și David Jensen la BBC Radio 1, au început să aibe din ce in ce mai mulți fani, în cazul lui Morrissey fiind chair vorba de un fenomen asemănător unui cult fanatic. Textele lui Morrissey sunt deseori deprimante, abordând teme că dragostea, moartea, vegetarianismul, alienarea, toate fiind îmbibate cu o doză de umor care nu te lasă indiferent. Referințele din texte la idolii săi (cum ar fi Alain Delon, James Dean, Oscar Wilde) au atras spre grup și fani mai „citiți” care altfel poate
The Smiths () [Corola-website/Science/309748_a_311077]
-
ideală. A ucide un om, indiferent de motiv sau de împrejurare, este o faptă abominabilă. Respectul pentru viață este însă puțin hiperbolizat, regulile monahale fiind deosebit de stricte în scopul protejării fiecărui animal, până și a celei mai mici insecte, iar vegetarianismul este impus atât călugărilor cât și laicilor. După cum s-a mai precizat, jainismul nu are un fondator unic, ci 24, adevărul revelându-se în etape succesive de câte un Tirthankara ("făcător de vaduri"). Un "Tirthankara" nu este o ființă divină
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
samvara") noi monade de karma prin respectarea codului moral. Deși s-ar putea crede că obiectivul laicilor nu este decât unul temporar, până când acesta se încarnează într-o existență care-i favorizează eliberarea, jainiștii cred că toate eforturile lor religioase (vegetarianismul strict, disciplina mentală, postirea, devoțiunea -"bhakti" sau venerarea -"puja", etc.) nu fac decât să le sporească situația materială. De accea există un puternic contrast între austeritatea extremă a călugărilor și prosperitatea mirenilor jainiști. Laicatul însă se va dovedi un susținător
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
unele includ ouăle și/sau alte produse obținute de la animale, precum lactatele, icrele și mierea, pe când veganismul exclude "tot" ce ține de produse animale. Un termen ar fi regim pe bază de plante. O dietă vegană este o formă de vegetarianism ce exclude toate produsele animale din dietă, printre care și mierea. Acei care practică veganismul din motive etice exclud produsele animale din dieta lor ca parte dintr-o practică mai mare de înfrânare de la folosirea animalelor pentru orice scop (ex.
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
produsele animale din dieta lor ca parte dintr-o practică mai mare de înfrânare de la folosirea animalelor pentru orice scop (ex. piele, blană etc.), deseori din suport pentru drepturile animalelor. Mulți vegetarieni consumă produse lactate, iar mulți mănâncă ouă. Lacto vegetarianismul include produsele lactate dar exclude ouăle (astfel fiind practicat de vegetarienii hinduși din India), ovo vegetarianismul include ouăle dar exclude lactatele, iar lacto-ovo vegetarianismul le cuprinde pe amândouă. Apivegetarianismul include Mierea. Semi-vegetarianismul se constituie dintr-o dietă bazată pe mâncărurile
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]