967 matches
-
dar Statele Unite s-au opus. În afară de S.U.A. și Israel, au votat împotrivă Micronezia, Insulele Marshall, Palau și Australia. S-au abținut de la vot Canada, Uruguay, Camerun, Tonga, Vanuatu, Salvador, Uganda, Papua Noua Guinee, Nauru și Insulele Solomon. Votul din Adunarea Generală a stârnit reacții vehemente din partea oficialilor israelieni, ambasadorul statului evreu la O.N.U. , Dan Gillerman, declarând că cele 25 de țări din U.E. au susținut într-un mod rușinos rezoluția. Oficialul israelian a mai adăugat că e decepționat de faptul că țările europene
Agenda2004-30-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/282693_a_284022]
-
cuvânt, onorându-ți obligațiile, având grijă de firmă și de angajați. De altfel, afacerile în economia noastră de piață seamănă foarte mult cu un sport extrem. Există și aici pericole, adrenalină, nu-i deloc ușor“. Dunca a devenit totodată un vehement contestatar al raliului: „Părerea mea e că este un business din care câștigă doar organizatorii. Sportivii pierd bani, sănătate și, uneori, viața. Cred că n-ar trebui să existe astfel de curse în care condițiile de stres și oboseală sunt
Agenda2005-04-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283313_a_284642]
-
inconvenientul concurenței străine. Și dacă vor reciti plîngerile pe această temă ale scriitorilor, vom avea un foarte expresiv tablou al nemulțumirilor, acuzelor și pamfletelor că există o conspirație împotriva României, apărute mai tîrziu. Într-un anume fel, chiar și reacțiile vehemențe de tip "Nu ne vindem țară", reacții al căror motiv secret era acela al păstrării stării de izolare economică a României pentru a nu se ajunge la competiția cu lumea largă, își au corespondent în diverse nostalgii scriitoricești după protecția
România la sat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17722_a_19047]
-
a formalizat, a tras o linie groasă peste nume și și-a văzut de treburi. Atît. Același guguman se va fi gîndit, pe semne, că da... lovitură cea mare dacă, într-o ședință de analizare a numărului apărut, va ataca, vehement și principial foarte, faptul că tocmai apăruse într-un text o asemenea greșeală gravă: Este indispensabil să învățăm din operele generalissimului I.V.Stalin". - Eu protestez și cer sancționarea celui vinovat: cum să pui numele scump al tovarășului Stalin alături de cuvîntul
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
Ar fi putut apoi să fructifice, dacă era interesat, conjunctură favorabilă de dupa decembrie ^89, când noua putere și l-a vrut aliat, el situându-se însă, și atunci, tot în opoziție. La acest om al determinărilor categorice și al polemismului vehement din atâtea discursuri rostite în adunările scriitoricești, surprinde, în Convorbiri, tonul măsurat și dispoziția comprehensiva, grija pentru nuanțe și pentru menajarea intimității altora, reținerea de a trage concluzii definitive pe baza informațiilor obținute indirect, scrupulul de a nu răni când
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
dacă nu cumva de a lansa pur și simplu) la noi dezbaterea despre cel mai la modă fenomen cultural din lume. Reacțiile au fost imediate. Bănuiesc că autorul s-a așteptat că ele să fie contradictorii, entuziaste și ironice, deopotrivă vehemențe și superficiale. Faptul intra in regula jocului postmodern, care are în vedere o epiderma, nu e așa, fierbinte. Despre înlocuirea hermeneuticii moderne printr-o erotică postmodernă a textului a vorbit deja Susan Sontag: ar fi de observat în plus că
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
pe care să și-o asume el. Cuvinte de dezaprobare are, în jurnalul său, și pentru atitudinea adoptată de fosta lui gazetă Telegraful Român, ("Telegraful Român din 27 iunie șvechiț e consecvent în fariseism") și nu e singura observație critică vehementă față de Telegraful Român, la conducerea căruia, cum spuneam, trudise 18 ani. În august 1895 nota răzbit; "Eu, venit de opt luni din temniță, lucrez fără salar la Conzistor și alerg în toate părțile unde trebuie în afaceri publice fără de nici o
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
nu îndeajuns studiat atunci cînd cade masca. Cele două roluri feminine - Irina Mazanitis (Helga) și Jeanine Stavarache (tovarășa Chin) - completează cuplul în dimensiunea reală, nefuncționînd ca un simplu pandant: Helga - soția oficială și decorativă a diplomatului francez, tovarășa Chin - securistă vehementă și devotată regimului comunist. Rămîn două probleme, dintre care, cea de-a doua, majoră. Decorul pune altfel accentul pe scenă, decît cel din spectacol. În partea dreaptă este sugerată boxa lui Gallimard în care se află în timpul procesului. Partea propriu-zisă
Feminin-masculin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17337_a_18662]
-
culori vii decât lumină crepusculară à la Turner, cu care Chopin a fost asemănat adesea. Dan Grigore în recitalul său a reluat câteva Studii, într-o viziune proprie, exploatând ceea ce la Chopin este vitalitate energică, violență chiar, accentuând contraste, opoziții vehemente. Ca și în Balada I, piesă reluată de Dan Grigore de-a lungul anilor mereu cu alte accente. Mărturisesc cinstit că mi-am amintit cu nostalgie de o intens poetică versiune din trecut. Am preferat valsurile cu ambiguitatea jocului între
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
impune o anume strîmtare a cadrului. Pe o parcela, aparent redusă, dar explorata intensiv, se adună un noian de obligații și comenzi, duse la bun sfîrșit - nu fără simptome de autoflagelare. De aci derivă probabil idiosincrasia față de eventualitatea emigrării, repudiata vehement în epistola pomenita. Determinată de coordonate precise, intrate organic în alcătuirea personalității, exilul ar fi pentru dînsa contraproductiv, o rupere de meleagurile natale, o smulgere din rădăcini, o transplantare într-un alt decor, cu reflexe și deprinderi neformate, premise care
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
Ana Selejan a transformat-o într-un obiect de studiu, i-a revelat - prin punerea în râma - istoricitatea. O femeie frumoasă și delicată, care își petrece timpul în biblioteca, se numără printre groparii comunismului. Ea nu se lansează în diatribe vehemențe împotriva realismului socialist, nu cere pedepsirea promotorilor lui. Trece doar în revistă, cu detașare, produsele literare ale epocii și prin această le dezactivează. Titlul cel mai potrivit pentru cărțile Anei Selejan ar fi Cimitirul vesel al literaturii române. Ana Selejan
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
cu literatura. Autorul practică un raționalism vulgar, care nu poate sesiza valoarea literară, așa cum năvodul pescarilor nu poate prinde soarele reflectat în mare. Lipsa de simt artistic a lui Laszlo Alexandru este evidentă la tot pasul, într-un mod supărător. Vehementul polemist nu simte, de exemplu, farmecul literar al folosirii cuvântului "ba" de către Petru Dumitriu, într-o interpelare adresată compatrioților săi ("Îmi vine să le spun românilor: ba, ați devenit o nație de judecători!") și crede în mod greșit că aceasta
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
și periculos împotriva culturii nu are doar urmări imediat. Efectele se vor vedea în timp cînd, vai, tinerei generații îi vor fi străine valorile. De aceea cazul Mircea Cornisteanu a solidarizat nu doar breaslă, ci a strîns într-un protest vehement nume din întreaga sfera a culturii: Valeriu Moisescu, Sanda Manu, Florin Mihăilescu, N. Cajal, D.R. Popescu, Ion Cojar, Radu Beligan, Florica Ichim, Ludmila Patlanjoglu și, cu voia dumneavoastră,...
S.O.S. cultura by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17590_a_18915]
-
se descoperise că purta corespondență cu o transfugă, secretarul organizației de bază însuși ascunsese că tatăl său, fost plutonier major, aparținuse în realitate nu de MFA, ci fusese șef de post la jandarmi. După citirea referatelor și primele, cele mai vehemente luări de cuvânt, vinovații începeau să nu mai semene cu oamenii care fuseseră până atunci, intrând pe neobservate în pielea însinguratului fără identitate, extras din mediul său și pus pe o lamă, ca un gândac, unde ochii observatorilor îl cercetau
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
elevii. „Eu consider că este o măsură benefică. De ce să ne temem noi, cadrele didactice, că apare o asemenea măsură? Cadrele didactice care își văd de treabă nu au de ce să se teamă”, a spus Botezatu. Măsura a stârnit reacții vehemente în rândul cadrelor didactice din județul Botoșani, potrivit Mariei Țiprigan, liderul Sindicatului Învățământului Preuniversitar, care a declarat că profesorii se simt jigniți și că va solicita sprijinul parlamentarilor de Botoșani pentru a nu se adopta un asemenea proiect. În replică
Când elevii calcă strâmb, părinţii ar trebui să plătescă () [Corola-journal/Journalistic/24431_a_25756]
-
sub semnul întrebării. Un înger familiar este așteptat, mai ales că acum, ca niciodată, gândurile despre sinucidere au motive să se concretizeze: „eu, care privilegiez sinuciderea - singura soluție împotriva îmbolnăvirii -, am fost cuprinsă de o panică a întregului trup, în vehement dezacord cu concluziile la care îmi ajunsese mintea”. Nicăieri în scrierile ei memorialistice nu găsim o conștientizare atât de acută a trupului, cu excepția, poate, a brodărilor pe seama tentativei de intimidare din 1977. Împărțită între atâtea noi fragilități, ce par că
O casă curată by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2453_a_3778]
-
mai bine zis, construită atent, în conformitate cu ritmurile, vocile și tonalitățile proprii acestei poezii. Un flux și liric, și epic, și dramatic, captând lectorul inițial nedumerit și făcându-l să traverseze o serie de experiențe revelatoare. Îmi pare de înțeles reacția vehementă a unui profesor de limba și literatura română din Ieud, care-l osândea public pe Ioan Es. Pop, cu ani în urmă, pentru felul în care acesta, nu-i așa?, „prezenta” o așezare românească atât de veche și demnă de
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
numai de pierdut și că marii câștigători vor fi acționarii noilor case private de asigurări de sănătate. Ca atare, ei solicită prelungirea dezbaterii legii, cu încă trei luni. Reprezentanții Cartel Alfa, una dintre cele mai mari organizații sindicale, sunt cei mai vehemenți critici ai proiectului, informează. Esența legii este de fapt, aș putea spune în forma populară, bișnița care se dorește să se realizeze pe sănătatea și pe contribuțiile cetățenilor și a angajatorilor din România, din cei 10.7% din contribuția angajator
Hossu: Legea sănătăţii este o BIŞNIŢĂ () [Corola-journal/Journalistic/24006_a_25331]
-
Politicienii se întrec în declarații despletite, ziarele vorbesc de posibile implicații politice. Se scrie chiar despre "internaționalizarea" cazului, având în vedere că fabrica intrase sub controlul financiar al unei firme din Cehia. Urmează două zile de încordare înfricoșată, de proteste vehemente ale muncitorilor ieșeni, de ultimatumuri din partea jurnaliștilor, a sindicaliștilor înfuriați, a demagogilor politici. Spre uluiala generală, aceeași poliție neputincioasă în fața lui Fane Spoitoru, neștiutoare în legătură cu dispariția patroanei FNI, depășită de biografia internațională a generalului-bancher Stănculescu și a miliardarului Păunescu rezolvă
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
necesar s-o discut în editorialul meu este pentru alt motiv și anume acela că, pe măsură ce sporește numărul paginilor despre sfîrșitul lui Eminescu, problema bolii și morții lui se "clarifică" într-o manieră pe cît de neștiințifică pe atît de vehementă, ajungîndu-se la un fel apodictic de a trata lucrurile, care nu mai admite nuanțe. Caut cu lumînarea în textul din Cronica acele noi dovezi sau măcar noi argumente în favoarea ideii nebune aruncate ca o piatră în apă de către dl Georgescu
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
parte coroanele de formule putrede ce-i sufocă posteritatea." Orice posteritate nu poate fi decît critică. Fronda tinerilor din faimosul număr al DILEMEI ("unii dintre ei interesanți, alții doar scandalagii") nu este pentru Gelu Ionescu lipsită de semnificație, iar reacțiile vehemente, "de țațe care țipă ca înjunghiate cînd văd un gest mai șocant", sînt tipice pentru mentalitatea provincială. În fine, colegul nostru nu se sfiește să mărturisească: "pentru noi, români care trăim în străinătate, lectura unei poezii de Eminescu poate declanșa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
și nu trece neobservat acolo, cronici la cărțile lui apărînd în publicații faimoase, cu circulație largă, în loc să se bucure, confrații se enervează de parcă ar fi fost ei frustrați cu ceva. Și încep să "polemizeze", mediocrii cu fumuri fiind cei mai vehemenți. Pentru Cronicar e limpede că și inavuabila invidie stă la originea polemicilor declanșate în jurul persoanei și cărților lui Mircea Cărtărescu. Într-un interviu pe care i-l ia Mihai Vakulovski în CONTRAFORT nr. 4-5, Mircea Cărtărescu se referă și la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
nemțene de poezie este Adrian Alui Gheorghe. Inhibiția, rezerva, timorarea lui Nicolae Sava (al cărui suflet înfricoșat-domol se exprimă în metafora tancurilor care trebuie scoase la păscut) dispar în discursul acestui liric, alimentat de un bios robust, dominat de porniri vehemente. El lucrează direct cu concretul arzător, precum un metalurgist fără mănuși și fără ochelari de protecție. Nota sa specifică o reprezintă o impulsivitate, o sangvinitate a asociațiilor. Cele mai dense stihuri ale poetului se nutresc din resursele imprevizibile ale materiei
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
de lucrurile cele mai noi, anticlasiciști, moderniști, compensează inerția tradiției și o fac să se revizuiască". Iar E. Lovinescu, mai înainte, observase, constatînd prezența masivă a evreilor în avangarda românească, că, în general, spiritul semit are vădită aplecare către negația vehementă iar consecința acesteia este revoluționarismul estetic ca și politic. Năzuiau frenetic acești tineri scriitori evrei de după primul război mondial și ceva mai înainte, considera Lovinescu, să creeze "o artă internațională peste hotare". Și au izbutit magistral. Tristan Tzara (pseudonimul acestuia
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
de libertate pentru Europa de răsărit a fost tot un act de propagandă. Propagandă occidentală, de astă dată, cum o numeau comuniștii, cu oarece justificare, aparent. Părintele spiritual al Europei Libere a fost George F. Kennan, unul dintre cei mai vehemenți susținători ai campaniei anti-comuniste peste ocean, autorul unui document în care propunea sabotarea Uniunii Sovietice nu pe față, ci în "subteran", folosind metode propagandistice, de intimidare economică și psihologică. Concret, aceste metode însemnau a face mai mult sau mai puțin
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]