114 matches
-
malul Dunării (ex. Tufești, Gropeni) s-a remarcat, incepand cu ce-a de-a doua jumătate a secolului XIX, printr-o înflorire a meșteșugurilor feminine, în special țesăturile. Din categoria țesăturilor specifice acestei zone semnalam: foita, scoarță, pelitarul, covorul, dușegul, velința, macatul, fete de pernă și cearșafuri, ștergarele și perdelele de borangic. O notă aparte a acestei microzone o conferă cusăturile pe costumele populare făcute cu arnici și lâna colorată în diverse modele geometrice originale și tehnici de lucru specifice cum
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
malul Dunării (ex. Tufești, Gropeni) s-a remarcat, incepand cu ce-a de-a doua jumătate a secolului XIX, printr-o înflorire a meșteșugurilor feminine, în special țesăturile. Din categoria țesăturilor specifice acestei zone semnalam: foita, scoarță, pelitarul, covorul, dușegul, velința, macatul, fete de pernă și cearșafuri, ștergarele și perdelele de borangic. Orașul Brăila existând că unul dintre importanțele centre comerciale a avut și o interesantă activitate culturală începând cu dezvoltarea accentuată a învățământului și până la ridicarea așezămintelor pentru găzduirea actelor
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
a mănăstirii, în tihna ceasului de noapte, când până și clopotele din turnul bisericii tac, iar toaca-și odihnește lemnul la ușa ei și doar greierii, cu țârâitul lor, dau glas liniștii, stau în cerdacul măicuței Măcrina, pe lăița cu velințe țesute de mână și la masa la care, timp de peste șaizeci de ani, Profesorul își așternea pe hârtie gândurile, frământările, își rezolva nedumeririle, își scria lucrările”. O asemenea mărturie-document am pus-o imediat în legătură cu o alta la fel de emoționantă a celei
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
în domeniul costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă și ele o mare varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile, covoarele, etc. Ele înfrumusețează în primul rând interiorul, aspectele practice fiind situate în plan secund. între țesăturile de interior, ștergarele, așezate în fluture sau vertical, au o evidentă funcție estetică. După tehnicile de lucru, ele pot fi învrâstate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Ați observat, doamnă, că femeile politice nu știu să-și cârpească ciorapii, se îmbracă fără gust și miros a rufărie neagră, amețită cu parfum? Ați intrat în dezordinea căsniciilor acestor doamne? V-ați uitat prin colțuri? Ați ridicat marginile unei velințe care acoperă un pat sau o canapea? Ați tras cu degetul pe etajeră..."134. Exemplul în sine nu are nimic spectaculos, iar suita interogativă corespunde, evident, unei banale retorici persuasive. Ceea ce e semnificativ ține, și aici, de înlănțuirea secvențelor, de
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
coloranții pe țesături, se foloseau următorii mordanți 1 borș de putină, oțet de vin, piatră acră, leșie și piatră vânătă. Astăzi se țese din ce în ce mai puțin, femeile lucrând în război așternuturi de pat în mai multe zeci de ițe, codare și velințe 2. Renumite pentru meșteșugul țesutului erau Elena Sandu. și Elena Savin. Țesătura rafinată, folosită ca fâșii de borangic și piepți, se utiliza și ca suport pentru țesăturile din lână țigaie, obținându-se o stofă fină, de calitate. Pentru vopsitul vegetal
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un kilogram de carne o dată pe săptămână. Din această rație mama, care era de o bunătate aparte, avea la masă cel puțin o dată pe zi trei sau patru copii ai vecinilor, părăsiți de părinții care alergau disperați, cu țoale și velințe, să le vândă pe mâncare prin Oltenia și Banat. În această perioadă Alexandru i-a cunoscut în regiune pe cei ce mai târziu au organizat rezistența în munți și, ca mulți alți tineri entuziaști, a participat la aceste acțiuni. Prin
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pică tot mai des din mine câte-o creangă frântă, în vârfuri, sus, grădina cântă și-așteaptă marele cules. Sunt, Doamne, copt pentru cules. Metanie de Radu Gyr Doamne, fă din suferință pod de aur, pod înalt. Fă din lacrimă velință ca-ntr-un pat adânc și cald. Din lovirile nedrepte faguri facă-se și vin. Din înfrângeri, scări și trepte, din căderi, urcuș alpin. Din veninul pus în cană fă miresme ce nu pier. Fă din fiecare rană o cădelniță
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a asistat la o „șezătoare cu parfum arhaic”, cu sunete de bucium, cântece din frunze, „jocuri săltărețe cu strigături haiducești”. La miezul nopții, „Voievodul a adormit într-o casă țărănească cu parfum de busuioc și iasomie, împodobită pretutindeni cu mândre velințe de Muscel”. Dimineața, Voievodul a asistat la slujba religioasă, oficiată în biserica de la Corbi, după care s-a urcat în mașina, pe care o conducea chiar el, și s-a îndreptat împreună cu suita spre Câmpulung (Muscel). La bariera orașului a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
nu știm care experiență a fost mai dramatică, din iconomia lui Dumnezeu se întoarce în universul carceral pentru a întări sufletește prin versul său mii de suflete chinuite: Doamne, fă din suferință pod de aur, pod înalt Fă din lacrimă velință ca-ntr-un pat adânc și cald. Din lovirile nedrepte, faguri facă-se și vin. Din înfrângeri, scări și trepte, din căderi, urcuș alpin. Nu întâmplător Gyr și-a intitulat această poezie „Metanie”, pentru că metania e cea în care omul
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
în piatră; o gaură ține loc de fereastră; alta, mai mare, de ușă; câteva icoane închipuie un iconostas; un sfeșnic cu trei brațe; o vatră în care un foc mocnit de găteje țiuie ascuțit; alături, o lăicioară așternută cu o velință vărgată; pe sfoară la uscat, smocuri-smocuri de ierburi și rădăcini; ochii lui se opresc și adastă îndelung pe trupul lui Iisus răstignit pe o cruce cioplită în lemn de stejar...În aer plutește aromă de busuioc și tămâie. Oștean de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fulger scăpără despicând cerul, trăsnind undeva pe culmea dealului, iar la lumina lui, o clipă, prin perdeaua deasă a ploii, zăriră turlele Sucevei. Și caii, singuri, gâfâind din greu, îndemnară mai cu nădejde galopul... Străjerul din turn, ciuciulete, cu o velință în cap, se nevoia să scruteze zarea prin ploaie și negură, de unde se apropia în galop un pâlc de călăreți. Un corn mugi răgușit în turn, dând de veste că Domnul se apropie. Lanțurile zornăiră și podul scârțâind coborî cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
maritală în timpul șederii în pântecele terestru (motiv inițiatic recurent în mitologiile lumii), timp în care coase: „hai să facem o groapă-n pământ, în mijlocu casei. Ș-aicea, groapa când om face-o, soru-mea, punem de-asupra noastră niște pături, velințe, ce-o fi ca să nu se vadă lumina!”. Un alt motiv frecvent în basme, ce declanșează adeseori nunta cu feciorul de împărat, constituie o încununare a traseului inițiatic: „ - De m-ar lua acesta de nevastă, i-aș face doi copii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
s-a dat mai mult pământ: „șesături lucrau femeile în casă, pregăteau urzeala și bătătura, urzeau și puneau stativele. șeseau pânăză de cânepă, de in și de bumbac, precum și de lână pentru hainele groase de iarnă. Mai țeseau covoare, lăicere, velințe, preșuri. Aristița Știrbu-Driță lasă mărturie, în legătură cu îmbrăcămintea că, în cea mai mare parte, se lucra în casă, din in, cânepă, lână. Hainele se coseau tot de mână, până târziu. La fel, bluzele, cămășile femeiești și bărbătești, fustele, ițarii, izmenele. Din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comandau îmbrăcămintea (bluze, fuste, cămăși cu flori - pui, catrințe); astfel, unele femei, ajutate de îndemânarea lor câștigau din lucru de mână. Materialele de făceau în casă, dar mai mult se cumpărau de la târg. În casă se țeseau sumane, lăicere, covoare, velințe, țoluri cadril cu model în pătrate etc. în ce privește portul național, Aristița Știrbu (Driță) ne spune că, pentru femei, era alcătuit din cămașă înflorată, pui-flori, care se coseau în cruci, catrințe în loc de fuste care aveau câmpul negru și cu dungi paralele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boierănași sărăciți cari, slujind, își recâștigau pe-ncetul o avere din care să poată trăi fără grijă, din rude scăpătate, însă pline de deșertăciune, cari trăiau pe sama vărului avut, din refugiați străini - poloni, unguri sau nemți - cari, mai la velință mai la gospodărie, mai în cancelaria domeniilor, formau o clasă de amploiați, din călugări, feciori de boieri, cari înconjurau mănăstirea spre a trăi bine pe moșiile și la curțile cunoscuților lor, afară de aceea, un popor de servitori, țigani și străini
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în domeniul costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă și ele o mare varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile, covoarele, etc. Ele înfrumusețează în primul rând interiorul, aspectele practice fiind situate în plan secund. între țesăturile de interior, ștergarele, așezate în fluture sau vertical, au o evidentă funcție estetică. După tehnicile de lucru, ele pot fi învrâstate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
parabola săracului Lazăr -, prilej pentru zugrav de a reprezenta „moartea păcătosului”, o moartea „rea”, anticameră a Infernului (pictorului i se recomanda să așeze în imagine „pe un bătrân despuiat [care] zace răsturnat pe un pat, acoperit până la mijloc cu o velință de preț; el își rotește ochii cu mare spaimă, dă din picioare și își întinde mâinile în toate părțile; iar deasupra-i un diavol îi înfige în inimă o cange cu trei dinți, îl sfâșie fără milă și-i târăște
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lor neîmpotrivite. De vale, unde apele s-au scurs mai cu sârg și s-au adunat în băltoace, câțiva oameni propteau cu pari pereții de chirpici ai unei case spartă la temelie și agățaseră în meri și pruni veșminte și velințe la uscat... Ștefan privise o vreme după tătâne-său, până ce dispăru cu pâlcul de flăcăi în dosul Dâmbului Melcilor și privind spre urzici, îi veni gândul să bage mâna între ele, spre a vedea ce simte pielea urzicată și cum
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
personaje stranii. Au urmat vise în care interpreții purtau costume baroce, bizare, ca într-un coșmar, și vise erotice, interpretate succesiv sau concomitent de Litsa Kiousi și Camille Mutel. Astfel, la un moment dat, un corp gol, întins pe o velință de culoarea ierbii, corp străjuit de câteva măști, a avut o desfășurare a mișcărilor de o poetică senzualitate, aceasta fiind secvența onirică cu cea mai prețioasă plasticitate. Suita de momente desfășurate în această țară a viselor a avut și faze
Danse. Entre. Deux by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9192_a_10517]
-
va fi oprită - de la ora 8.00 la 12.00 - în Șoseaua Fundeni, între Șoseaua Colentina și strada Simetriei, Șoseaua Colentina între Șoseaua Fundeni și strada Sportului, străzile Tănase Dumitrescu, Simetriei, Ferăstrăului, intrarea Frumușița, Sulfului, intrarea Roinița, Catrinței, Lacul Amara, Velinței, Suveica, se arată într-un comunicat citat de Agerpres. Între orele 8.00 și 18.00, curentul electric va fi întrerupt în următoarele zone: B-dul Theodor Pallady, între str. Trapezului și Drumul Lunca Mărcușului, strada Mizil, aleea Mizil, strada Lemnișorului
ENEL întrerupe curentul în Bucureşti şi Ilfov. Vezi aici zonele afectate () [Corola-journal/Journalistic/23139_a_24464]
-
care cronometrează pentru mine timpul de atunci, timp care, mi se părea mie atunci, trecea mai încet. Lada de zestre a bunicii nu a fost mâncată de cari. Nu s-a învechit cu nimic și păstrează pentru mine nu doar velințe și covoare țesute de bunica, ci și sufletul părinților mei. Să vă spun două momente în care, om în toată firea, am plâns! De fericire am plâns și, paradoxal, m-am simțit foarte bine! Prima oară, acum câțiva ani când
Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
bărbat în limba morților." O limbă care se învață, din curiozitate și din teama de rece, cum învață domnișoarele să se poarte, pe seară, cu șal. Așa e poezia Gabrielei Melinescu: plăcută și moale, cu fire lungi, pierdute, ca o velință subțire... Gabriela Melinescu, Puterea morților asupra celor vii, Antologie, Polirom, Iași, 2005, 311 pag.
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
lumînări, cine aur, cine mărgăritariu, cine inele, cine brățări, cine oglinzi, cine piepteni, cine arginturi, cine arămuri, cine talere, cine tipsii, cine linguri, cine furculițe, cine tingiri, cine capace, cine pirostii, cine frigări, cine grătare, cine sfeșnice, cine mucări, cine velințe, cine strae (...)” E aproape de prisos să mai precizăm că tot acest inventar, în aparență prozaic, se prelungește în spațiul purei gratuități cum se întîmplă, de pildă, și în Manualul întîmplărilor (în conversația dintre Zadic și Episcopul Iosif ). Însă mai presus
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
stea și să aștepte, pregătit pentru orice eventualitate... Conu Nicu își îmbrățișează încă o dată pământurile și ochii lui aleargă de la un hat la altul, ca și când ar vrea să le aștearnă pe toate în cap, dragele de ele! ca pe niște velințe, ca pe niște scoarțe înflorate, puse colo pe laviță, una peste alta, cu levănțică și sunătoare între ele. Imaginea asta îi face bine, îi aduce aminte că e amiaza mare și că bate soarele amarnic, cu mingea lui înfocată și
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]